Advertisement

Diaspora reală? Sunt românii pe care nu-i apără nimeni, niciodată

Scritto da Redazione Online

Sorin Cehan

În Puglia, sute, poate mii de români muncesc și trăiesc în condiții inumane, la limita sclaviei. Aduși din România de traficanți de forță de muncă, amăgiți cu promisiuni, ajung să muncească 16 ore pe zi pentru salarii de 150-200 de euro pe lună. Sunt cazați în case ruinate, fără apă curentă, în condiții igienice șocante. Mai mulți lucrători români fugiți de pe plantație au denunțat condițiile inumane la sindicate, cazul lor fiind mediatizat în toată presa din Italia. Magistratura a deschis o anchetă.

Nu se întâmplă numai în Puglia, se întâmplă în Sicilia, unde mii de române sunt exploatate în sere, multe fiind violate de patroni. Nu numai în sudul Italiei. În Piemonte, la Asti, cazul lui Ioan Pușcașu, mort la muncă din cauza oboselii și dus acasă pentru a se simula o moarte din cauze medicale, sau cel al lui Mihai Istoc, angajat la negru și mort pe șantier într-un accident de muncă și aruncat de patroni la gunoi, dezvăluie lumea de coșmar în care muncesc mulți dintre conaționali.

Nu se întâmplă numai în Italia. În Germania, țara corectitudinii, cel mai recent caz are ca protagoniști 28 de români, angajați pe un șantier de la aeroportul din Frankfurt, neplătiți din luna septembrie. În Germania sunt zeci de astfel de cazuri. În Marea Britanie, sunt extrem de frecvente cazurile de lucrători români care muncesc în condiții definite „de sclavie”.

Deși nu mai este de mult vorba de excepții, ci de adevărate fenomene, această imagine a diasporei este ignorată. În schimb, Diaspora, în imaginarul colectiv este ceva ce trimite bani acasă, în perioade electorale îl votează pe Băsescu și pe Iohannis, iar la nevoie iese în stradă contra frackingului, a corupției, etc.

Diaspora reală are însă alte probleme. De aceste probleme se ocupă sindicatele, carabinierii, poliția din țările de rezidență. Niciodată autoritățile române, personalul MAE sau parlamentarii diasporei.

Trebuie menționat că de multe ori, exploatatorii, stăpânii de sclavi, sunt tot români, iar originea fenomenelor de exploatare este în România, unde sunt recrutați subiecți vulnerabili, fără pregătire și apărare.

De fiecare dată când apar știri despre suferințele diasporei reale, reacțiile autorităților române sunt timide și tardive, dacă nu sunt cu totul inexistente. Ambasadele, consulatele trimit de ochii lumii un comunicat că urmăresc situația cu mare atenție, dar apoi rămâne cum am stabilit. Iată de pildă reacția Ambasadei României de la Roma la solicitarea de intervenție în cazul românilor exploatați la Ginosa, în Puglia: «Consilierul diplomatic pentru Probleme de Muncă se va deplasa în următoarele săptămâni la Ginosa»… În următoarele săptămâni? De ce nu la anul?

În zonele în care se știe că mii de români sunt potențiale victime ale exploatării, cu un lanț al vinovățiilor care merge până în cele mai sărace zone ale României, ar trebui să intervină ministerul de Interne, atașații săi de la Ambasade, să trimită agenți sub acoperire, eventual în colaborare cu faimoasele servicii secrete românești care nu se știe ce și pe cine păzesc. Celebrul SIE, plătit din bani publici, de ce n-ar putea monitoriza câmpurile din Puglia, în loc să trimită tot felul de inepți să se infiltreze în comunitate și să agite spiritele la comanda Bucureștiului?

Avem parlamentari ai diasporei. După patru luni de mandat, senatorul USR de diaspora Mihail semnează interpelări legate de ruși și de manifestările din piața Victoriei. Celălalt parlamentar USR, deputatul Costescu, s-a rupt și el complet de electoratul său, ascunzându-se prin comisia de control al SRI. Deputatul Mihai Voicu, PNL, nici nu se gândește să onoreze faptul că a fost ales să reprezinte diaspora, și nu să facă jocuri politice la București.

Activitatea comisiilor românilor de pretutindeni este la secret, altfel nu se explică tăcerea mormântală a acestor organisme, spartă de câte un comunicat o data la trei luni.

Guvernul are un minister al românilor de pretutindeni care, la fel ca vechiul Departament, se ocupă de chestiuni marginale, mimează activitatea ascunzându-se după proiecte obosite sau cu dedicație financiară.

Klaus Iohannis a uitat de românii din diaspora, cei care au oferit voturi și pretext pentru agitația electorală prin care a ajuns președinte, numind un consilier pentru românii din străinătate. În afară de susținere pentru proiectele fantomă Diaspora Startup și Repatriot, departamentul pentru Diaspora de la Cotroceni are somnul adânc.

Nimeni nu îi apără pe românii din Diaspora reală.

Informazioni sull'autore

Redazione Online