Politicule, ia-ți labele de pe Diaspora!

Sau cum am devenit (iar) oaie neagră în ochii acelei părţi a comunităţii românilor din Montreal care vrea subjugarea acesteia politicului de la Bucureşti.

Concret, este vorba despre întâlnirea de vineri, 15 septembrie, de la Consulatul României din Montreal, între reprezentaţi ai comunităţii româneşti de aici şi unii dintre politicienii care au legătură cu românii din afara graniţelor.

Printre ei, şi secretarul de stat Ovidiu Iane, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Da, dl. Iane care în 2008 a debutat în politică în Partidul Ecologist Roman (PER), din partea căruia, un an mai târziu, a candidat la Preşedinţia României. A avut mare ghinion: cum a obţinut numai 0,23% din voturi, a fost eliminat din primul tur. Dar PER nu i-a sancţionat avântul politic şi l-a promovat vicepreşedinte şi în forul de conducere naţional al partidului. Între timp, ceva deranj, chestii-socoteli, pt că dl. Iane a părăsit PER pentru PV, adică Partidul Verde, unde a fost propulsat vicepreşedinte în Biroul Executiv Central, iar în ianuarie 2012 a devenit preşedintele formaţiunii. Sub conducerea sa, PV a făcut alianţa cu cei aflaţi atunci la putere: Uniunea Social Liberală şi, astfel, la alegerile parlamentare din acel an a figurat pe listele USL şi a fost ales deputat de Suceava. Ce mai tura-vura, în 2013 a demisionat din PV şi s-a înscris în Partidul Social Democrat.

Ovidiu Iane, sursa: Facebook

La Congresul PSD din acel an, Victor Ponta a fost reales preşedinte, Adrian Năstase s-a reîntors printre colegii de partid, iar presa a remarcat din discursul lui Marian Vanghelie: „Îmi pare rău că m-am certat cu Adrian Năstase. Năstase a fost condamnat pe nedrept şi-l avem aliat pe Traian Băsescu, care a zis că a fost arestat pentru o găinărie”.

De ce am pomenit despre Adrian Năstase în acest context? Pentru că meandrele politicii sunt mai ale dracului decât „meandrele concretului”, cum zicea eternul Ion Iliescu… În 2002, iarna, Ovidiu Iane era arestat (împreună cu Mugur Ciuvica) sub acuzaţia de „comunicare de informaţii false” prin distribuirea raportului cunoscut ca „Armaghedon II”. Atunci, sta mărturie presa vremii, Iane a declarat că a distribuit pe internet acel document care conţinea acuzaţii grave de corupţie la adresa lui Adrian Năstase, fără măcar să-l fi citit.

După trei zile de arest preventiv, Ovidiu Iane a fost eliberat (împreună cu Mugur Ciuvică). Iar Inpolitics scria că „o posibilă explicaţie a eliberării lui Ovidiu Iane ar fi încredinţarea societăţii Pro Eco Ter SRL, câteva luni mai târziu, a unui contract de exploatare prin pescuit comercial a bazinului Valea Vlăsiei”, iar ziare.com adăugă: „Un an mai târziu, o parte din acţiunile firmei respective au ajuns în proprietatea lui Ovidiu Iane. Acest lucru a alimentat speculaţiile potrivit cărora „oamenii lui Năstase” i-au închis gura lui Ovidiu Iane”.

Aşadar, Ovidiu Iane, numit în ianuarie 2017 de către premierul Sorin Grindeanu ca secretar de stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni, le-a vorbit unor români din Montreal prezenţi la întâlnirea de la Consulat, despre proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Lg. 86/2016 privind înfiinţarea în diaspora a unor „centre comunitare”. Care a trecut de Senat şi aşteaptă votul Camerei Deputaţilor.

_________________________________________________________________

Proiectul prevede, printre altele, că:

– „Înfiinţarea şi desfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Românilor de Pretutindeni şi a Ministerului Afacerilor Externe”.

– „După înfiinţarea centrului comunitar românesc, calitatea de membru al acestuia se dobândeşte ca urmare a solicitării adresate conducerii centrului, cu condiţia înregistrării prealabile la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv”.

– „Centrele comunitare româneşti din străinătate sunt subordonate funcţional MRP și administrativ MAE”.

– „Centrele comunitare româneşti din străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din ţările respective”.

– „Centrele comunitare româneşti din străinătate sunt conduse de câte un director, numit de către ministrul pentru romanii de pretutindeni din cadrul personalului MRP. Directorul centrului cultural românesc din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier”.

– „Posturile din celelalte categorii de personal pot fi ocupate de membrii comunităţii romanești din statul respectiv”.

– „Pe perioada misiunii permanente în cadrul centrelor comunitare româneşti, personalul MRP beneficiază de drepturile şi se supune obligaţiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic şi consular al României”.

___________________________________________________________________

Lăsând deoparte toate aceste aspecte prin care comunităţile din diaspora vor intra sub pulpana politicului de la Bucureşti, indiferent care este sau va fi acesta, l-am întrebat pe dl. Ovidiu Iane dacă un proiect atât de susţinut de ministerul condus de domnia sa, şi pentru care ne prezentase o adevărată pledoarie, a făcut o estimare a numărului de astfel de centre pentru întreaga diaspora şi despre identificarea concretă a surselor de finanţare.

Proiectul remarca ce cheltuieli vor trebui acoperite: „În susţinerea activităţii centrelor comunitare româneşti din străinătate, MRP asigura: a) cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare funcţionării administrative; b) condiţiile necesare pentru derularea programelor şi proiectelor pentru fiecare centru comunitar românesc în parte”.

Iar despre sursele de finanţare de bază rămâne… bugetul de stat. Acel buget de la care trag speranţe mari sectoare la care România sta deficitar: salarii, pensii, Sănătate, Educaţie. Cel puţin astea!

________________________________________________________________

Iată ce spune proiectul:

„Ministrul pentru românii de pretutindeni stabileşte, la începutul fiecărui an bugetar, cuantumul sprijinului financiar şi suma ce se aloca lunar fiecărui centru comunitar românesc pentru fiecare categorie de cheltuieli.

(5) Centrele comunitare româneşti se finanţează din următoarele surse:

A) bugetul MRP;
B) donaţii, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite”.
____________________________________________________________________

Ovidiu Iane, sursa: Facebook

Dl Ovidiu Iane mi-a răspuns că nu există o estimare a numărului unor astfel de centre. Şi nici o proiecţie bugetară, lăsându-mă să înţeleg cât de stupidă sunt eu cu întrebările pe care le pun. Eu, fraieră, prin a cărei minte treceau imaginile a sute de mii de dolari date pe achiziţionarea unui imobil (sau măcar a unui apartament cu câteva camere) ca spaţiu necesar funcţionarii, asigurarea cheltuielilor de întreţinere, asigurarea salariilor atât pentru directorul numit de Guvernul de la Bucureşti în diaspora cât şi a restului de personal etc.

Şi toate acestea, în condiţiile în care la Montreal oficialităţile canadiene acorda atenţie şi suport comunităţilor culturale, etnice. Ca o dovadă este spaţiul deja pus la dispoziţie pentru comunitatea de limba română într-o zonă în care românii sunt foarte numeroşi: Cote-des-Neiges (CDN), care în timp şi-a căpătat denumirea de „Codenești” tocmai datorită concentrării de români din zonă.

NOTA BENE: spaţiul respectiv a fost pus la dispoziţia comunităţii române, iar în prezent acolo îşi desfăşoară constant activităţile Asociaţia Culturală Română şi Comunitatea Moldovenilor din Quebec. Ocazional, şi alte asociaţii sau chiar persoane pot beneficia de spaţiu (chiar ziarul pe care îl editez, ZigZag Român-Canadian, a beneficiat pentru diverse activităţi de spaţiu pus la dispoziţie în centrul socio-cultural din Cote-des-Neiges). Că între timp între diverse asociaţii au existat divergenţe şi rupturi, astfel de aspecte ţin de reglarea orgoliilor „la intern”. Spaţiile există, nu a plecat nimeni cu ele în circa, totul e să se dea dovadă de inteligentă pentru a se servi de ele!

Nu este treaba nici a statului canadian şi nici a Bucureştiului să se amestece în relaţiile dintre asociaţiile româneşti, nici din Montreal şi nici de altundeva din diaspora. În nici un fel! Chiar se vrea/se dă concursul pentru înregimentarea sub puterea de la Bucureşti, oricare ar fi ea?

Cristina Sofronie – Montreal, Canada

Agenția de știri Diaspora Azi – APDA