Relația lui Mihai Tudose cu românii din străinătate, ce-a uitat fostul premier

Sorin Cehan

Criză politică la București. La numai șase luni de la alungarea lui Sorin Grindeanu, un alt prim-ministru și-a strâns lucrurile din Palatul Victoria. Mulți încă nu se obișnuiseră cu personajul, încercau să-l încadreze, să îi dea un contur, o culoare… prea târziu. Mihai Tudose a plecat așa cum a venit, pe fugă, la fel ca predecesorul său. Să nu ne îngrijorăm. Italia a avut 64 de guverne în 72 de ani, nu durata unui guvern e foarte importantă, ci ceea ce face.



Fiind un ziar din străinătate, facem un bilanț din parohia noastră: care a fost relația lui Mihai Tudose cu românii din străinătate. Ultimul semnal, înainte de demisie, nu a fost prea grozav: Tudose a propus restructurarea guvernului și desființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, înființat abia de un an, și transformarea acestuia în departament la MAE. Nu a fost un semnal foarte bun, indiferent de ce motive ar fi avut. Un sfert din populația României este în străinătate, o instituție puternică, susținută politic, cu buget important și ministru plin, care să se ocupe de diaspora, este indispensabilă.

În scurta sa ședere la Palatul Victoria, Tudose nu a avut grija românilor din străinătate. Sunt puține episoade. În august anul trecut, pe Facebook, premierul a făcut un apel la întoarcerea românilor din diaspora: “Am convingerea că românii aflați la muncă peste granițe au de ce să se întoarcă acasă, iar experiența și cunoștințele acumulate în străinătate sunt bine primite în domeniile dumneavoastră. Vă așteptăm cu drag înapoi acasă și avem încredere că împreună putem contribui la o Românie mai bună!”, a scris Mihai Tudose, răspunzând întrebărilor puse de o familie de români plecați.

“Știu că este greu în străinătate, a continuat Tudose, și nu de bine ați plecat din țară, dar mă bucur că sufletul și gândul vă este tot în România. Tot timpul avem nevoie de oameni bine pregătiți în toate domeniile”.

Un moment pe care nu îl putea ignora a fost legat de cazurile românilor exploatați în Italia și Spania, vara trecută. Atunci, Tudose a promis că îi va da “puteri mai mari” ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, pentru a putea acționa astfel încât niciun cetățean român din străinătate “să nu mai fie discriminat”. E oarecum o contradicție, dacă voia să ofere ministrului diasporei puteri mai mari, de unde decizia de a desființa ministerul cu totul? Potrivit Agerpres, Tudose a subliniat atunci că “românii nu sunt cetățeni de mâna a doua”.

După articolele apărute în presa internațională în legătură cu cazurile de exploatare ale cetățenilor români din Italia și Spania, Guvernul României a promis crearea unui „Task Force pentru problematica abuzurilor la care sunt expuși muncitorii români și a sclaviei moderne, sub directa coordonare a prim-ministrului, Ministerul Românilor de Pretutindeni urmând să aibă rol de minister integrator”. Am citat dintr-un comunicat oficial al Guvernului. Există? A fost înființat acest „task-force”? Nu există date. Mai sigur că nu s-a făcut nimic. A uitat complet de diaspora.

Următorul premier propus de PSD este Viorica Dăncilă, eurodeputat. Anul trecut, ea a făcut un apel la președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cerând implicarea urgentă a instituțiilor europene în stoparea abuzurilor suferite de româncele angajate la fermele din sudul Italiei, după ce presa europeană a dezvăluit că mii de românce sunt violate și supuse unor chinuri inimaginabile de ordin fizic și psihic.

„Existența unei astfel de realități este rușinoasă și inacceptabilă pentru o Uniune Europeană care își asumă printre valorile sale fundamentale apărarea drepturilor celor care muncesc, precum si promovarea unei adevărate egalități de gen și protejarea fermă a drepturilor femeilor. Astfel de situații arată că mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru ca drepturile omului în general, și cele ale femeilor în special, să fie cu adevărat respectate și la nivelul Uniunii Europene.

Uniunea Europeană și Parlamentul European nu pot închide ochii în fața unei astfel de realități și nu pot trata aceste abuzuri ca fiind o problemă izolată, lipsită de relevanță.”, a fost mesajul transmis de Viorica Dăncilă către președintele Parlamentului European. Ea a solicitat o dezbatere a acestor chestiuni în plenul PE. Dezbaterea nu a avut loc încă.

Să sperăm că ajunsă la Palatul Victoria, își va aminti de problemele românilor din străinătate, de care s-a declarat atât de revoltată.