Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Unul dintre cei doi delegaţi la Congresul Românilor de Pretutindeni veniţi din SUA este John Banu, preşedintele "Romanian American League" din Florida, o organizaţie care se luptă pentru deschiderea unui consulat românesc în Florida.

Domnul John Banu, cu ce gânduri aţi venit din America la Congres?

«Deşi ştiam că sunt lipsuri în organizare, am venit cu mari speranţe. Am venit cu gândul de a obţine o legalizare a organizaţiei noastre Romanian American League în Florida. Dacă am fi recunoscuţi de guvernul american şi român în acelaşi timp, am avea legalitatea necesară pentru a ne adresa membrilor comunităţilor, să nu creadă că suntem doar o organizaţie non profit care avem interese ascunse, ci lucrăm pentru problemele social culturale şi umanitare.»

Depinde de România să fiţi recunoscuţi acolo?

«Depinde. Oamenii sunt sceptici, nu poţi să spui că reprezini comunitatea română din Florida, dar tu de fapt nu eşti recunoscut, nu ai o activitate care să fie cunoscută în cadrul mediului politic român.

Ambasada din Washington ne-a sunat să ne ureze succes aici. Suntem în contact strâns cu ambasada pentru organizarea de activităţi, nu avem consulat, dar prin lobby-ul nostru avem promisiuni de un consulat general. Este important să ne implicăm. Dacă nu votezi, dacă nu îţi spui vocea, este normal ca cinci inşi care apar, care participă, ei sunt cei care vor lua untul de pe pâine.»

Câţi români sunt în Florida?

«După estimările noastre, sunt peste 200.000 de români. Dar Florida este un stat mai mare decât România şi sunt împrăştiaţi.

Ce probleme au?

«Sunt mulţi români fără acte, ca peste tot. Apoi sunt cei care muncesc pe vapoare sau studenţi care vin în vacanţe pentru a munci. Oamenii au probleme, se îmbolnăvesc, îşi rup un picior, au nevoie de documente... Categoric ar fi necesar un consulat. Acum trei săptămâni am primit confirmarea de la dl. Cioloş, cu care ne-am întâlnit la Washington, că se va înfiinţa.»

Sunteţi cetăţean american? Votaţi la prezidenţiale?

«Sunt în primul rând cetăţean american. Votez cu Trump în mod categoric. Iar părerea mea despre Brexit: mi se pare un vot corect, să nu uităm că Anglia este o ţară conservatoare.

Eu voi vota pentru Trump care chiar daca nu are o atitudine miloagă, el stă pentru anumite principii de care la ora actuală Statele Unite au nevoie, cum ar fi controlul graniţelor.»

Sorin Cehan
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Citiți și:

"Congresul pocăiţilor" - Diaspora, închisă în curtea Domnului

Consiliul Diasporei, în ilegalitate: desfiinţarea şi banii înapoi!

EXCLUSIV şi HALUCINANT Procesul verbal al Congresului Diasporei, scris pe genunchi, cu greşeli de ortografie

 

Fără să căutăm polemica - deși era loc pentru așa ceva - "Gazeta Românească" a intervenit cu o problemă de fond: să presupunem că ne întoarcem acasă și începem să producem, cum vindem? Este deja bine-cunoscută problema diferitelor mafii din marea distribuție, care ori îi ignoră pe micii producători, ori îi obligă la prețuri care să nu le acopere cheltuielile.


 

Consulatul General al României la Milano a găzduit joi, 9 iunie, o întâlnire organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru promovarea oportunităților care i-ar putea determina pe români să se întoarcă în țară.

Întâlnirea face parte dintr-o serie de întâlniri în care au fost vizate și comunitățile de români din Torino și Roma, în intenția de a "furniza informații", așa cum a declarat ministrul Diasporei, Dan Stoenescu, promotorul acestei serii de întâlniri.

Evenimentul s-a bucurat de participarea Ambasadorului României în Italia, George Bologan, iar din partea misiunii consulare gazdă a participat consulul Gheorghe Miloșan.

Turneul a fost prezentat ca unul articulat pe necesitățile românilor din Diaspora, în baza cererilor ajunse la Ministerul Diasporei și MAE, astfel că funcționarii de la București au propus două teme: fondurile europene din agricultură de care pot beneficia românii și votul prin corespondență.

Prima temă a fost prezentată de către Gabriel Gârban, expert pe lângă Ministerul Agriculturii din partea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Domnia Sa a reușit să lămurească câteva aspecte legate de accesarea fondurilor europene, dar și să lase o serie de semne de întrebare.

Gârban a comentat o serie de diapozitive realizate stângaci (autorul lor încă nu a descoperit diacriticele românești majuscule) din care era lesne de înțeles că la acele categorii la care românul de rând poate aplica, banii s-au cam terminat sau sunt pe terminate. România este însă generoasă la acele capitole (procesarea industrială a alimentelor ori cultivarea unor suprafețe mari de exemplu) unde principalul investitor sunt străinii.

Fără să căutăm polemica - deși era loc pentru așa ceva - "Gazeta Românească" a intervenit cu o problemă de fond: să presupunem că ne întoarcem acasă și începem să producem, cum vindem? Este deja bine-cunoscută problema diferitelor mafii din marea distribuție, care ori îi ignoră pe micii producători, ori îi obligă la prețuri care să nu le acopere cheltuielile.

Expertul AFIR vede ca soluție la această problemă "asocierea". Insistând puțin pe subiect am aflat (spre stupefacția noastră) că mafia distribuției de legume și fructe din import ori marile lanțuri de supermarketuri cu capital străin ar putea reununța la parte din profiturile pe care le au... dacă producătorii români s-ar asocia. Rămâne însă de definit cum se va întâmpla acest lucru.

Un alt aspect aspect care ne-a făcut să ne punem semne de întrebare asupra utilității practice a unei astfel de întâlniri e legată de lejeritatea cu care se vehiculează milioane și miliarde de euro, accesibile oricui. Deși experiența ne învață că pentru a obține un credit nerambursabil ori parțial nerambursabil trebuie să treci prin furcile caudine, de data asta ne-a fost dat să auzim, citez: "Ai nevoie de un milion de euro, îți dăm, sau de cât e nevoie, nu e nicio problemă!". Nu vrem să imprimăm pesimismul excesiv printre cei care doresc să acceseze fonduri europene din România, însă tonurile pompieristice de acest gen nu ar trebui să ia locul realismului sănătos.

Asta în condițiile în care toate știrile legate de accesarea fondurilor europene de către România și virarea acestora către cei interesați sunt legate doar de procente infime de absorbție și întârzieri flagrante la plăți.

Pozitivă însă disponibilitatea expertului AFIR, care a lăsat celor prezenţi adresa de mail şi numărul de telefon pentru a furniza detalli ulterioare. Puteţi aprofunda posibilitatea de accesa fondurile europene pentru investiţii în mediul rural pe www.afir.ro .

A doua parte a întâlnirii a fost dedicată votului prin corespondență, a cărui cauză a fost susținută personal de ministrul Stoenescu. Aici putem remarca lipsa de apetit a românilor fie pentru această nouă posibilitate de exercitare a votului, cât și pentru alegerile parlamentare în general.

Poate cea mai entuziastă persoană din sală a fost chiar ministrul Stoenescu, însă și domnia sa a trebuit să se replieze după o serie de obiecții bine punctate. Contraargumentele aduse de cei prezenți au fost legate în principal de siguranța votului, de procedura de înscriere pe liste, dar și de numărul de parlamentari meniți să reprezinte circa 4 milioane de români din Diaspora.

Ministrul Stoenescu a admis în cele din urmă să admită că legea este "perfectibilă" și că nu poate explica lipsa de logică a anumitor prevederi întrucât nu este cea mai potrivită persoană să intre în detalii. Reprezentantul Guvernului ar fi vrut ca noua normativă să fie prezentată de către cineva din Biroul Electoral Central, însă nu a găsit pe nimeni disponibil la Bucureşti, dată fiind încheierea procesului electoral pentru „locale”.

Cornel Toma


Citește și:

DRP și Repatriot, o nouă ”grijă” pentru diaspora: agricultura cu fonduri europene

Repatriot, Guvernul răspunde: ”Nu susţinem proiectul, miniştrii participă pe banii lor personali la evenimente”

RePatriot pentru to(n)ți. Un singur întreprinzător din diaspora la reuniunea festivă

 

Britanicii au votat pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană, într-un referendum istoric ce s-a desfășurat pe 23 iunie. Astfel, 17.410.742 de persoane (51,9%) au votat pentru părăsirea Uniunii Europene, în timp ce 16.141.241 (48,1%) au votat pentru continuarea alături de proiectul european. S-a votat masiv pentru ieșirea din UE în nordul și estul Angliei, dar și în Țara Galilor.

Scoția și Irlanda de Nord au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană. Decizia aparține, însă, parlamentului, care va ține cont sau nu de rezultatul votului de la referendum. Referendumul are un rol consultativ, însă este de așteptat ca politicienii să țină cont de voința poporului exprimată prin vot.

În Irlanda de Nord, au votat pentru ieșire 349.442 de oameni și pentru a rămâne 440.437, în Scoția au fost 1.018.322 de voturi pentru ieșire și 1.661.191 pentru a rămâne. Și în Țara Galilor s-a votat pentru ieșirea din UE. 854.572 de persoane au decis ca țara să părăsească Uniunea Europeană, în timp ce 772.347 au decis pentru continuarea alături de UE.

„Nu vor fi schimbări imediate pentru cetățenii UE din Marea Britanie și nici pentru cetățenii britanici care sunt în Uniunea Europeană”, a declarat premierul britanic David Cameron într-un discurs ținut în fața reședinței sale din Londra, la aproximativ două ore după anunțarea rezultatului oficial al referendumului pentru UE.

Cameron a mai spus că decizia cetățenilor britanici trebuie respectată și că trebuie găsită cea mai bună variantă a relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

El a mai spus că este nevoie de o conducere puternică și determinată care să renegocieze rolul Marii Britanii în Europa. „Sunt foarte mândru că am fost primul ministru al acestei țări”, a spus David Cameron.

El a mai anunțat că va renunța la funcția de prim ministru în timpul conferinței Partidului Conservator ce va avea loc în luna octombrie.

„Ne-am luat țara înapoi”, a declarat Nigel Farage, liderul UKIP. „Este voința oamenilor simpli, a oamenilor decenți”, a mai declarat președintele formațiuni extremiste.

Mircea Maer
Ziarul Românesc Weekly

 

Puţin peste 1000 de români din străinătate din totalul de aproximativ 500.000 au solicitat să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, în timp ce autorităţile române au primit 334 solicitări de înfiinţare a unor secţii de votare, a declarat, marţi 21 iunie, vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ.

"Pot să vă spun că, până în acest moment, avem 1.007 de solicitări de vot prin corespondenţă şi 334 de solicitări de înfiinţare de secţii de votare şi aceste 334 nu înseamnă că înfiinţăm trei secţii de votare, ci sunt 334 de solicitări de pe tot mapamondul. Practic nu suntem în faţa faptului de a înfiinţa vreo secţie de votare la solicitare, în momentul de faţă. Dar datele sunt disponibile, sunt accesibile oricărui cetăţean, îi încurajăm pe cetăţeni să facă astfel de solicitări pentru ca dreptul lor constituţional să fie exercitat în condiţiile optime puse la dispoziţie de către Parlament prin legile 288 şi 208 aprobate anul trecut", a declarat Marian Muhuleţ, într-o conferinţă de presă susţinută la MAE.

Muhuleţ a precizat că, oficial, potrivit datelor deţinute sunt aproximativ 500.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate.

El a apreciat că, în acest moment, românii din străinătate sunt mai favorizaţi decât românii din ţară, în perspectiva dreptului de vot.

"Sunt discriminaţi pozitiv şi este de datoria lor să cunoască şi să se informeze prin apel la misiunile diplomatice ale României, la consulate, ambasade, ICR-uri, unde găsesc toate informaţiile. Îşi pot prelua informaţii de acolo, îşi pot descărca cererile de vot prin intermediul corespondenţei sau prin intermediul unei secţii mai aproape de domiciliu sau de reşedinţa lor şi să o transmită în termen util”, a adăugat Muhuleţ.

Vicepreşedintele AEP a precizat că vor fi organizate secţii de votare atât în misiunile diplomatice, cât şi acolo unde cetăţenii solicită acest lucru. El a solicitat Executivului emiterea cât mai urgentă a hotărârii de Guvern care să stabilească data alegerilor parlamentare.


Citiți și:

Votul prin corespondenţă, o mare zeflemea plecată din Parlament spre Diaspora.

Votul prin corespondență, un eșec anunțat al Guvernului. Pe când demisia ministrului Dan Stoenescu?

Eșec total la votul prin corespondență: înscrierile nu pot ține pasul cu plimbările demnitarilor

 

 

Roma, 27 iunie 2016 - Asociaţia Românilor din Italia propune ca delegaţii la Congresul Românilor de Pretutindeni să fie aleşi numai prin vot, nu prin depunerea unor liste cu semnături.

«Congresul Românilor de Pretutindeni este o instituţie prea importantă pentru a fi abandonată în stadiul în care se află acum. Consider că un Congres nerecunoscut de românii din diaspora este inutil. Nenumăratele vicii de organizare şi de procedură au făcut ca intenţia noastră bună, de a încerca să ducem vocea diasporei în Parlament, să se transforme într-o vină. Congresul Românilor de Pretutindeni este o instituţie mai importantă, poate, decât Parlamentul, pentru românii din diaspora, având în vedere că am fost reprezentaţi deficitar de actualii parlamentari aleşi în străinătate.

Pentru a ieşi din acest impas, trebuie să dovedim transparenţă maximă şi să schimbăm modul de delegare la Congres, nu prin semnături, ci prin alegeri.

Reiau o propunere pe care Asociaţia Românilor din Italia a făcut-o în 2014: Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT.

Citiți propunerea:

"Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT, vom organiza un scrutin paralel LÂNGĂ secţiile de vot pentru prezidenţiale"

Cum ar trebui să se desfăşoare aceste alegeri pentru Congresmani? ARI propune Guvernului să organizeze alegeri pentru Congresmanii diasporei simultan cu alegerile parlamentare din toamnă.

La alegerile pentru Congres îşi pot depune candidaturile români rezidenţi în ţara pe care vor să o reprezinte, care prezintă cel puţin 500 de semnături de susţinere din comunitate. Norma de reprezentare să fie de 1 congresman la 100.000 de români rezidenţi, deci în Italia ar urma să fie aleşi 15 reprezentanţi la Congres, fiind vorba de o comunitate de 1,5 milioane de persoane.

Propun organizarea de alegeri a reprezentanţilor din diaspora pentru Congres simultan cu alegerile parlamentare din toamnă. Fiecare candidat trebuie să strângă 500 de semnături, pentru a-i fi validată candidatura. Apoi vor merge la Congres primii cei mai votaţi. Guvernul României nu trebuie să se teamă să organizeze aceste alegeri pentru Congresul Românilor de Pretutindeni. Diaspora reprezintă un sfert din populaţia României şi merită să îşi aleagă reprezentanţii. Cei 6 parlamentari din diaspora sunt insuficienţi, asta s-a văzut clar până acum.», a declarat Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, delegat la Congresul Românilor de Pretutindeni din 24-25 iunie 2016.

Biroul de comunicare ARI


Citește și:

"Congresul pocăiţilor" - Diaspora, închisă în curtea Domnului

Consiliul Diasporei, în ilegalitate: desfiinţarea şi banii înapoi!

 

După succesul răsunător de anul trecut al evenimentului ‘’Ziua Universală a Iei Româneşti’’ de la Palatul Hofburg din Viena, Asociaţia Culturală Mihai Eminescu a continuat şi în acest an tradiţia de a scoate în evidenţă IA Românească, de această dată în celebrul Palat Schönbrunn.

Ediţia de anul acesta a “Zilei Universale a Iei Româneşti la Viena” şi-a propus promovarea iei că element de vestimentaţie care poate fi utilizat atât în asortarea ţinutelor de tip “casual”, cât şi pentru cele de “business”.

Au fost prezentate modele variate de ie, atât în ceea ce priveşte culorile, cât şi materialele din care sunt realizate, din colecţia «Flori de ie», fondată de Cristina Chiriac.

IA reprezintă un simbol cultural al nostru, al românilor, de aceea mă gândesc ca în fiecare an de acum înainte să fim împreună la această sărbătoare internationială, organizată cu sprijinul partenerilor care iată că de fiecare dată au fost alături de noi. Mulţumirile mele se îndreaptă către Ambasada României la Viena, Institutul Culltural Român Bucureşti, ICR Viena, Biroului de promovare turistică a României în Austria, ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural) , Colecţia ‘’Flori de ie’’ , Make-up artist Bordeianu Brânduşa, Dr. Adrian Secureanu, Hant Projektmanagement GmbH, FIVE PLUS Art Gallery, Vinul LILIAC, cât şi partenerilor media România TV, TVR internaţional, UJRP (Uniunea Jurnaliştilor Români de Pretutindeni), Jurnalul Românesc, Ideal Foto.

Nu în ultimul rând îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a oferit , nouă, românilor, minunata ocazie de a marca încă un moment istoric de mare valoare.

Laura Hant,

Președinte Asociația Culturală ”Mihai Eminescu” Viena

mai multe fotografii puteți vedea AICI

 

Mii de tineri pleacă din România în căutarea unei vieţi mai bune. Bucureşteanul Robert Gîrjabu, 31 de ani, a ales Danemarca şi după trei săptămâni a apărut în presa daneză, pentru că face "cea mai bună pizza". Drumul spre această performanţă porneşte dintr-o... televiziune din Bucureşti!

Primul lui loc de muncă, după terminarea liceului, a fost în televiziune, la un post important din Bucureşti. La început era entuziasmat şi credea că va avea multe oportunităţi de avansare. Nu a fost aşa. După aproape patru ani a luat decizia să demisioneze pentru că nu mai suporta sedentarismul şi ideea de a merge zilnic în acelaşi loc să facă acelaşi lucru. Atunci s-a decis să încerce ceva mai dinamic şi s-a angajat barman. "Câştigam mai bine. A fost o perioadă frumoasă. Am schimbat mai multe locuri de muncă. În România, patronii deseori uită intenţionat să pună accentul pe unele detalii, de la calitatea personalului până la calitatea produsului finit, din cauza dorinţei de a face mulţi bani. Fapt ce m-a pus pe gânduri", îşi aduce aminte Robert.

Noua vedetă a presei daneze spune că este un perfecţionist în tot ce face, dar ceea ce l-ar face cu adevărat un om împlinit este fiul său. "Dacă ştiu că Sebi este bine, sunt împlinit. Sunt ambiţios şi tot timpul vreau mai mult, dar nu mă refer la o bogăţie materială, vreau să văd şi să cunosc cât mai mult din lume", explică Robert.

A luat decizia, împreună cu un prieten, să plece la muncă în Cipru. Se gândeau că vor face mulţi bani şi o să-şi deschidă bar în Bucureşti. Şase luni au stat în Cipru, cele mai grele luni din viaţa lui Robert, pentru că a stat departe de copilul său. "În timp ce eu munceam acolo, el împlinea doi ani. Iar eu nu eram lângă el. Dar am zis că merită sacrificiul. A meritat? Încă nu ştiu. În acea perioadă, fata cu care eram şi aveam copilul a luat decizia să ne despărţim". După jumătate de an de muncă în Cipru nu au strâns banii necesari pentru a-şi deschide barul mult visat, dar aveau suficient cât să pornească o altă afacere. O mică pizzerie de cartier, doar cu livrare. S-au mai şi împrumutat, dar au reuşit să aibă ceea ce-şi doreau, o afacere a lor.

"Nu ştiam să fac pizza. Un prieten cu care lucrasem în Cipru, un foarte bun pizzar, a venit şi a stat două luni cu noi ca să ne înveţe, după care am rămas pe cont propriu.", spune Robert. După un an de când au deschis pizzeria, asociatul său a decis să plece din România. Robert a încercat să ducă de unul singur afacerea mai departe şi la început a avut succes. A închiriat un spaţiu mai mare, s-a dus la un concurs de pizza unde a luat locul doi.

Totul părea să meargă aşa cum şi-a dorit. A intrat însă în vigoare legea antifumat şi în două săptămâni a dat faliment. A început din nou să-şi caute un loc de muncă. În Danemarca a găsit ceea ce căuta, să lucreze într-o pizzerie din oraşul Vig.

Din nou trebuie să stea departe de copil. ”Luna asta, în iunie, face cinci ani, iar nu sunt lângă el. Iar zic că fac un sacrificiu. Merită? Încă nu ştiu. Sunt de trei săptămâni aici şi până acum sunt multumit. Munca mea este foarte apreciată. Oamenii, în ciuda zvonurilor, sunt foarte prietenoşi, mai ales daca le place pizza ta. Şi toţi stiu engleză, aşa că daneza nu este un impediment. Am schimbat meniul complet. S-a dus vorba despre noua pizza, iar la câteva zile a apărut un tip cu un aparat foto de la un ziar local şi mi-a spus că vrea să scrie despre pizza mea. Aşa am ajuns şi în ziar", povesteşte Robert.

Deocamdată nu a avut timp să afle prea multe despre Danemarca. Ştie că au taxe mari, amenzi mari, dar un nivel de trai ridicat: "se spune că este cel mai fericit popor de pe planetă". Robert are acelaşi gând. Să strângă bani şi să îşi deschidă tot o pizzerie având în vedere cât de apreciată este pizza sa. De curând a primit o invitaţie de la Polselli Italia pentru a urma nişte cursuri de pizza. Vrea să plece în Italia în această toamnă, după ce-şi va încheia contractul în Danemarca.

”Nu sunt genul de om care să-şi facă planuri pe termen lung. Azi sunt în Danemarca, acum două luni aveam pizzeria mea, la toamnă sunt in Italia, peste trei ani poate sunt pe un velier, călătorind în jurul lumii. Sunt abia la început, doar ce am încercat apa şi a fost cam rece. Nu-i nimic, mai încerc o dată. Sigur se încălzeşte", mai spune Robert.

Pizzarul vedetă din Vig îi sfătuieşte pe românii care muncesc în ţară să nu mai accepte să fie trataţi ca nişte sclavi, să nu mai accepte să muncească ore suplimentare fără să fie plătiţi, să nu accepte salarii mici în comparaţie cu volumul de muncă. Trebuie să încerce să se impună. Degeaba încearcă unul să facă asta, dacă restul acceptă sclavia. Acel unu o să plece din ţară. Dar nici afară nu umblă câinii cu covrigi în coadă". 

Liana Mogoș

CITEȘTE ȘI:

Eveniment unic la Viena: Ia românească prezentată în premieră la celebrul Palat Schönbrunn

Fiscul a pus ochii pe românii din diaspora, dar numai anumite categorii

Alarmă: Mii de copii se întorc din străinătate în România şi nu ştiu limba română