Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Votul prin corespondenţă nu poate fi aplicat nici la alegerile parlamentare de anul viitor, deşi Senatul a adoptat luna trecută o lege în acest sens. Parlamentarii UDMR au reuşit ieri, cu ajutorul a încă 31 de aleşi din PSD, UNPR şi ALDEconteste la Curtea Constituţională actul normativ.

UDMR a discutat "de la om la om" în Parlament pentru a strânge numărul necesar de semnături pentru a contesta legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională (CCR), a declarat în urmă cu câteva zile viceliderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad. "Încercăm să strângem numărul de semnături necesare pentru depunerea contestaţiei, atât la Cameră, cât şi la Senat. Vorbim de la om la om. Încă nu avem, dar suntem aproape de numărul necesar de semnături. Discutăm de la om la om chiar din toate grupurile parlamentare, trebuie să vă spun", a declarat Arpad, care a precizat: "În Camera Deputaţilor suntem foarte aproape de numărul minim necesar pentru contestare".

Şi ALDE a contestat la CCR proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, pe motiv că actul normativ are prevederi neconstituţionale evidente. Mai mult, spun reprezentanţii ALDE, legea, așa cum a fost adoptată, lasă un spaţiu larg fraudelor electorale şi, în loc să simplifice procesul electoral, îl complică. Alegătorul va fi obligat să parcurgă o birocrație suplimentară descurajantă, care în loc să stimuleze participarea la vot, va crea și mai multe nemulțumiri decât au fost înregistrate anul trecut, mai spun reprezentanţii ALDE.

Pentru a fi implementat, era nevoie ca legea să intre în vigoare cu un an înainte de data alegerilor generale, adică nu mai târziu de jumătatea lunii noiembrie 2015. Doar că judecătorii de la CCR au decis să dezbată sesizarea pe data de 18 noiembrie.

Şi chiar dacă ar respinge contestaţia UDMR în privinţa votului prin corespondenţă, pentru a intra în vigoare, legea trebuie publicată mai întâi în Monitorul Oficial. Iar acest lucru e posibil doar după ce Curtea publică motivarea deciziei, în termen de 20 de zile.

În concluzie, nici anul viitor, românii din străinătate nu pot vota prin corespondenţă, la scrutinul parlamentar.

 

În ziua constituirii la Viena a Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, în prezența autorităților guvernamentale, prezidențiale și Ambasadei României în Austria, a avut loc și o vizită la Agenția de presă austriacă APA – zona zero a mass-mediei din țara lui Mozart.

Întâlnirea cu jurnaliștii austrieci la sediul Agenției de presă austriece APA a fost mediată de Laura Hant, președintele Asociației Culturale ”Mihai Eminescu” prin intermediul d-lui Simion Giurcă, directorul ANT Viena, un adevărat diplomat român aflat la post în slujba și interesul României.

Sediul Agenției de presă austriace APA este impozant și modern, utilat cu toate facilitățile tehnice necesare jurnalistului. A fost o onoare și o recunoaștere a noi înființatei Uniuni a Jurnaliștilor Români de Pretutindeni primirea în epicentrul presei austriece: Agenția de presă austriacă APA.

Thomas Karabaczek (stânga foto), șeful redacției economice a agenției si Simion Giurcă, șeful Biroului de Turism al României la Viena


Aici ne-a întâmpinat cu o deosebită amabilitate șeful secției de știri economice, pe toți jurnaliștii români veniți din cele 11 țări la Viena, în sala de conferințe a agenției. Întrebările iscoditoare ale jurnaliștilor români au primit răspunsuri prompte și pertinente din partea conducerii APA.

În primul rând, Agenția de presă austriacă APA are o istorie de peste o sută de ani. Inițial a luat ființă ca un birou telegrafic de știri, cu corespondenți, în a doua jumătate a secolului XIX, ca o intreprindere sub patronajul statului.Pe la 1860 în urma transmiterii unei știri false că armata austriacă a câștigat o bătălie în război, deși pierduse, împăratul Franz Josef a desființat-o, ca pedeapsă. Abia în 1922 se înființează o nouă agenție austriacă de știri, inițiativă privată, cu numele ANA, care se impune pe piața media europeană până în 1938, când a fost naționalizată în urma Anschluss-ului, devenind o sucursală a agenției de presă naziste din Germania, cu numele de „Deutschen Nachrichten Büro“ (DNB).

După război, în 1945, trupele americane de ocupație au permis înființarea agenției APA, ca organ de presă controlat de stat și de trupele americane, aflată sub coordonarea cunoscutei agenții Reuters. APA lucra sub bagheta profesională a celebrului editor Alfred Geiringer. După 1955, când Austria scapă de ocupația militară, Agenția de presă APA devine cel mai important furnizor de știri din Austria și din lume.

În anii 60/70, Agenția de presă austriacă APA devine un consorțiu privat, o federație a tuturor publicațiilor și agențiilor de presă din Austria. Astăzi, Agenția de presă austriacă APA este cea mai importantă și unică din Austria și printre primele zece agenții din lume care oferă știri în flux continuu.

APA luptă cu concurența în Austria, pur și simplu cumpărând-o.

Sorin Cehan, președintele UJPR, în vizita la agenția de știri austriacă APA


Primirea la sediul APA a jurnaliștilor români din UJRP a reprezentat o confirmare și o recunoaștere a valorii noilor colegi, în ierarhia mediei europene și mondiale, precum și o încurajare profesională în noul demers asociativ și profesional.

Am aflat în discuțiile de la APA și lucruri din bucătăria internă a unei mari agenții de presă europene. La agenția austriacă lucrează circa 180 de jurnaliști care produc circa 300/400 de știri originale pe zi. Salariul jurnaliștilor e cel mediu din Austria. Originalitatea și calitatea știrilor sunt verificate de șefii de secție, dar responsabilitatea acurateții și veridicității știrii o are redactorul care a scris-o și care răspunde dacă a greșit în fața colegilor.

La APA nu exisă cenzură, dar fiecare redactor încearcă să filtreze știrile printr-o auto-cenzură profesională, să verifice informația din cel puțin trei surse. Dacă nu are surse suficiente pentru o știre completă, atunci redactorul spune că informația nu se confirmă sau e scrisă, deja cunoscută și pentru noi, ”pe surse”.

Faptul că în Austria nu există concurență, deoarece nu există mai multe agenții de presă ca la noi: Agerpres, Mediafax sau Rador, Agenția de presă austriacă APA controlează piața știrilor și informațiilor. APA e furnizorul principal de știri pentru toate ziarele, televiziunile și radiourile din Austria. Dar, în același timp APA mai preia câteodată și știri din presa austriacă, cu menționarea sursei.

Cifra de afaceri a agenției austriece se ridică anual la 70 milioane de euro, fapt pentru care își permite să nu apeleze la avocați când diverse site-uri sau ziare austriece le preiau știrile sau pozele fără să menționeze sursa: APA. Agenția are o politică interesantă: când softul descoperă știri copiate de alte site-uri sau ziare, conducerea APA le trimite factura cu costurile. Unii ”se simt” și plătesc, alții în schimb nu, dar niciodată APA nu-i dă în judecată. E o practică care nu se găsește în România, unde procesele de presă pentru copyright au umplut sălile tribunalelor.

E interesant de amintit și despre spiritul lucrului în echipă de la APA. Aici nu există birouri separate, ca să se ascundă șefii de subalterni și invers. Toată lumea lucrează într-o încăpere uriașă de peste 1700 mp, unde sunt amplasate cele peste 180 de birouri, iar în centrul sălii se află o masă rotundă unde se fac ședințele de redacție pe secțiuni, totul la vedere într-o transparență totală. Toată lumea lucrează în liniște și vorbește în șoaptă, totul la vedere.

Nu există la APA, ca în multe redacții din România, politica ușilor închise, unde se pun la cale articole împreună cu politicienii în birouri securizate și păzite de secretare și bodygaurzi. E o lecție a transparenței și profesionalismului pe care membrii UJRP au învăța-o de la colegii austrieci și vor să o aplice în presa românească din Diaspora și din Țară.

Ionuț Țene
NapocaNews
vicepreședinte UJRP


 

Lansarea Uniunii Jurnaliştilor Români de Pretutindeni la Viena: «Voi, diaspora, sunteţi noii paşoptişti»

Proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă şi adoptat în 19 octombrie de Senat, a ajuns la Camera Deputaţilor. Urmează să fie dezbătut marţi 27 octombrie în comisiile Camerei Deputaţilor, iar miercuri 28 octombrie urmează să intre în dezbatere în plenul Camerei, pentru votul final.

"Legea votului prin corespondenţă, miercuri, va intra la vot final şi va fi adoptată în formă aprobată în Comisia specială şi va pleca spre promulgare la domnul preşedinte Iohannis, după care Legea votului prin corespondenţa va putea intra în vigoare în aşa fel încât cetăţenii romani care trăiesc în afara ţării să poată avea cel puţin acelesi condiţii de a se prezenta la vot aşa cum au şi cetăţenii romani care trăiesc în România", a precizat, luni 26 octombrie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, citat de Mediafax.

După adoptare, legea va putea fi atacată la Curtea Constituţională în termen de două zile, faţă de cele cinci obişnuite, având în vedere că este votata în regim de urgenţă. Ulterior, proiectul va merge la preşedintele României pentru promulgare, în cazul în care nu este contestată.

Legea trebuie promulgata până în noiembrie pentru a fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.

Potrivit proiectului legii votului prin corespondență, definitivat de Autoritatea Electorală Permanentă, românii din străinătate pot vota la alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare dacă se înscriu în Registrul Electoral, cu opțiunea „vot prin corespondență”. Alegătorul trebuie să depună o cerere scrisă la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu în cazul domiciliului în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate și a documentului care dovedește reședința. El poate opta și pentru completarea formularului electronic pus la dispoziție online de către AEP.

Riscul CC

UDMR a anunţat că intenţionează să conteste legea la Curtea Constituţională (CC), demarând strângerea de semnături pentru acest demers, în cazul în care amendamentale sale nu sunt acceptate la dezbaterea de la Camera Deputaţilor. UDMR are două nemulţumiri: consideră că legea nu garantează caracterul secret al votului şi mai consideră că acest tip de vot ar trebui introdus doar la prezidenţiale.

Pentru atacarea legii este nevoie de un număr de 25 senatori sau 50 de deputaţi, iar UDMR nu are suficienţi parlamentari.

Un sprijin ar putea veni de la parlamentarii ALDE, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, partid format din fuziunea PLR (Tăriceanu) şi PC (Daniel Constantin), care au votat împotriva legii. Legea mai poate fi contestată de unul dintre preşedinţii celor două Camere. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, chiar dacă a susţinut că legea are prevederi neconstituţionale, a anunţat că nu doreşte să o conteste la CC.

„Nu susţinem această formulă referitoare la votul românilor din străinătate, pentru că este o formulă extrem de birocratică, de greoaie, care în loc să aibă atuul principal de a le permite românilor să voteze, are exact efectul contrar”, a explicat Tariceanu poziţia ALDE. „Amendamentele noastre se bazează pe înscrierea prealabilă în reşedinţele ambasadelor şi consulatelor din străinătate a celor care doresc să voteze cu minim şase luni înainte de data alegerilor, urmând ca MAI şi MAE să redimensioneze secţiile de votare”, a mai precizat co-preşedintele ALDE.

Mai mulţi parlamentari ALDE au făcut declaraţii, după votul de la Senat, împotriva legii.

Senatorul de Timiș Petru Ehegartner (ALDE) a declarat că actul normativ nu respectă Constituția. „Legea votului prin corespondență, așa cum a fost votată în Senat, este neconstituțională. Face o diferență majoră în ce privește posibilitatea de vot a cetățenilor care locuiesc în străinătate și nu au rezidență sau domiciliu acolo. S-a făcut o variantă extrem de complicată. Sunt cei mai mulți în situația asta care nu au forme de ședere legală acolo”, a explicat Ehegartner. Conform senatorul timișean, modelul francez sau german ar fi fost mai potrivit pentru România. „Noi ne-am exprimat pentru modelul francez sau german, care e nediscriminator. Cel francez e mai simplu: anunțarea la ambasadă, alegătorul primește o carte de alegător și cu documentul de identitate va fi indicată o secție de votare. Acesta ar fi fost un procedeu nediscriminator. S-a făcut o lege care va îngrădi dreptul la vot, iar numărul de votanți va fi mult redus, se va constata” a mai spus Ehegartner.

Deputatul ALDE Cornelia Negruț a declarat: "În forma prezentă, legea nu este gândită pentru a-i aduce pe oameni la vot, ci pentru a-i ține cât mai departe, motiv pentru care nu subscriem sub nicio formă".

Cea de a doua ediție a întâlnirilor „Românii de Pretutindeni” va avea loc în data de 20 octombrie, ora 10:30, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Sala Grigore Gafencu.

Cu această ocazie va fi deschisă o serie de dezbateri dedicate temei “Educație și Identitate” prin colocviul „Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român”, organizat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, aflat în coordonarea ministrului delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.

Alături de domnul Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, gazda întâlnirii, vor participa, domnul Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, domnul Viorel Stănilă, fost ambasador al României în Albania, domnul Remus Pricopie, rector al SNSPA, fost ministru al Educației, specialiști din cadrul ministerului Educației, precum și bursieri meritorii ai statului român originari din comunitățile românești sud-dunărene.

Se dorește ca participarea la aceste întâlniri să crească interesul și gradul de cunoaștere privind tematica românilor de pretutindeni al specialiștilor care lucrează în diferite instituții publice cu competențe specifice în acest domeniu, cercetătorilor, profesorilor și studenților interesați de relații internaționale, sociologie, științe politice, drept, istorie, geografie, economie, pedagogie, filologie, etnografie și folclor, antropologie, studii românești și nu numai.

Prima ediție a întâlnirilor "Românii de Pretutindeni", un for de discuție privind relația dintre România și românii de peste hotare în contextul globalizării și integrării europene. 


 

Despre întâlnirile “Românii de Pretutindeni”

În contextul integrării europene și al globalizării, identitatea nu mai este limitată de granițe. Românii care trăiesc dincolo de hotarele României resimt o puternică legătură cu țara, dorința de a contribui la dezvoltarea, bunăstarea și afirmarea locului ei în lume. Pentru România, această realitate a determinat creșterea preocupării politice și a atenției acordate tuturor acestor oameni. Locul și rolul românilor de peste hotare a fost recunoscut în toate actele politico-juridice fundamentale ale statului român.

Întâlnirile „Români de pretutindeni”, organizate de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, domnul Angel Tîlvăr, își propun să reunească, într-un for de dezbatere și reflecție, specialiști în politică externă, cercetători, jurnaliști, membri ai societății civile și nu numai, din țară și de peste hotare, orice voce care poate aduce o contribuție în ce privește identificarea unor noi oportunități de acțiune și politici publice.

Deputaţii au adoptat, miercuri, cu 257 voturi "pentru", 12 abţineri şi 30 "împotrivă", proiectul legii votului prin corespondenţă, în forma propusă de comisie, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat la alegerile parlamentare. Votul prin corepondenţă va fi aplicat doar pentru alegerile parlamentare, potrivit deciziei luate marţi în Comisia de cod electoral, care a fost adoptată şi de plen, anunță Mediafax.

Deputaţii UDMR au părăsit sala de plen a Camerei Deputaţilor, la dezbaterea legii votului prin corespondenţă, în semn de protest faţă de faptul că articolele proiectului se discutau în procedură de urgenţă, fără susţinerea amendamentelor, potrivit deputatului Marton Arpad.

"Aş fi avut un singur amendament de susţinut. Nu ne daţi dreptul nici la atât! Ca semn de protest, grupul UDMR părăseşte sala", a spus Marton Arpad.

La dezbaterile generale, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că, după ce acestă lege va fi votată, va cere continuare discuţiilor pentru a se realiza proiectul de lege privind votul prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale.

"Imediat după ce această lege va fi votată, eu voi cere Comisiei speciale să continue discuţiile pentru a se realiza proiectul de lege şi pentru alegerile prezidenţiale. Fiind proceduri puţin diferite, este nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv pentru ca legea de azi să fie amânată. Toate aceste discuţii vor înceta şi se va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori au vrut să umbrească acest succes al tuturor de azi, careeste de fapt succesul românilor de pretutindeni", a spus Dragnea.

Deputatul PNL Mihai Voicu a spus că liberalii vor vota proiectul, dar dezamăgirea este că a fost eliminată posibilitatea înscrierii online pentru votul prin corespondenţă şi faptul că acesta nu este aplicat şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare.

Pe de altă parte, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat că este suficient timp până la alegerile prezidenţiale pentru a convinge o majoritate parlamentară să accepte votul prin corespondenţă.

"Sunt sigură că toată lumea îşi serveşte prioritatea, să putem vota prin corespondenţă, să vină cei din Diaspora să voteze prin corespondenţă pentru alegerile din 2016. Prezidenţialele sunt peste vreo patru ani, avem suficient timp să reuşim să convingem o majoritate parlamentară să accepte şi acest amendament, dar e un lucru bun că, astăzi, inclusiv cei de la PSD (...) acceptă să facă această reparaţie morală celor din Diaspora", a spus liderul liberal, la Camera Deputaţilor.

Gorghiu a mai afirmat că s-ar bucura dacă nimeni din Parlament n-ar contesta acest proiect de lege la CC.

"Mă bucur că paternitatea ideii este a Partidului Naţional Liberal, am văzut că domnul Dragnea şi-o face cadou de ziua lui, eu o fac cadou Diasporei în această zi şi m-aş bucura să văd că nimeni din Parlamentul României nu va contesta la Curtea Constituţională un asemenea proiect de lege, ar fi păcat să se amâne şi să pierdem timp din pricina unor orgolii mai mult sau mai puţin justificate", a precizat Alina Gorghiu.

Deputatul Steluţa Cătăniciu a precizat că ALDE nu susţine proiectul în această formă, iar deputatul UDMR Marton Arpad a preciat că deputaţii Uniunii votează împotrivă deoarece nu garantează secretul votului şi va fi nevoie de mai multe ordonanţe de urgenţă pentru ca această lege să se aplice.

Şi deputatul PND Daniel Fenechiu a anunţat că parlamentarii grupului nu vor vota acest proiect.

"O lege de acest gen nu se poate face în două săptămâni, nu aceasta este soluţia pe care o aşteaptă românii din diaspora. PND va vota împotrivă", a spus Fenechiu.

Votul prin corepondenţă va fi aplicat doar pentru alegerile parlamentare, a decis, marţi, Comisia de cod electoral, la propunerea PSD, stabilind şi eliminarea posibilităţii înscrierii online în Registrul electoral pentru exercitarea votului prin corespondenţă.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie vlabil doar pentru scrutinul prezidenţial.

"Pentru prezindenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare", a explicat preşedintele Comisiei, Gabriel Vlase (PSD), eliminarea din proiectul votului prin corespondenţă a aplicării lui în alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.

Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, şi eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea şi arătând că "înregistrarea online este marele hatâr, este esenţa proiectului".

Membrii comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespodenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale.

Campania de promovare a valorilor româneşti din străinătate „Noi susţinem Excelența!”, lansată în luna ianuarie 2015 de către publicația în limba română „Occidentul Românesc”, se apropie de final. Acțiunea s-a desfășurat în trei etape distincte, iar pe data de 15 ianuarie 2016 se va finaliza printr-o Gală de premiere a tuturor celor nominalizați în această amplă campanie.

Etapele Campaniei „Noi susţinem Excelența!”

I – Promovarea românilor (15 ianuarie 2015 –15 ianuarie 2016) care prin pasiune şi dăruire fac performanţă în țările lor de adopție Am dorit să ne implicăm în promovarea celor care excelează în domeniile lor de activitate pentru că mass-media din România vorbeşte prea puţin despre românii de succes din străinătate - de la simpli muncitori, foarte apreciați de cei pentru care lucrează, la cercetători, profesori, medici, scriitori, pictori, sportivi, oameni de afaceri - și despre eforturile și sacrificiile lor.

II – Concurs de poezie și proză scurtă (15 ianuarie–15 august 2015) Deschis românilor din ţară şi străinătate, cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, concursul a stârnit un interes de excepţie în rândul cititorilor „Occidentului Românesc”: tineri, foarte tineri, adulţi de vârsta a doua sau a treia, români din toate colţurile României, dar şi din toate colţurile lumii, au trimis sute de materiale pentru acest eveniment. În total, au fost recepţionate 637 de materiale până la data de 15 mai, la miezul nopţii, data limită până la care puteau fi acceptate înscrierile. În ediţia „Occidentul Românesc” din luna iulie s-au publicat numele autorilor ale căror lucrări au rămas în etapa finală, iar în ediția din august am făcut cunoştinţă cu câştigătorii.

III – Acţiunea de promovare a limbii române (15 ianuarie 2015 – 15 ianuarie 2016) Prin această acţiune am dorit să venim în ajutorul profesorilor de la cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Spania cu lucrări atractive şi interesante ca lectură pentru copiii români. În paginile publicaţiei noastre există un spaţiu, Pagina Copiilor, dedicat copiilor români din Spania (şi nu numai) unde, pentru fiecare ediţie, doamna profesoară Letiția Coza donează, din scrierile sale, fragmente dedicate copiilor, respectiv, poezii şi integrame. Acest gen de colaborare nu are niciun fel de implicare financiară din partea profesorilor sau a altor persoane. A fost și este un dar în semn de preţuire şi apreciere pentru copiii şi profesorii români din Spania, din partea doamnei profesoare Letiția Coza și a echipei redacţionale „Occidentul Românesc”.

Scopul evenimentului

Gala de premiere a Campaniei „Noi susținem Excelența!” se va desfășura în perioada 15 – 17 ianuarie 2016, în Benidorm, Provincia Alicante / Spania. În cadrul acestei acțiuni culturale vor fi premiați:

  • Români de succes din Spania;
  • Câștigătorii Concursului de proză scurtă și poezie;
  • Profesori de la cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Spania, care s-au implicat în acțiunea de promovare a limbii române;
  • Oameni de afaceri și jurnaliști din mass-media românească din Europa și SUA.

Cu ocazia Galei de premiere se vor marca:

  • realizările comunității românești din Peninsula Iberică;
  • 5 ani de prezență neîntreruptă a publicației Occidentul Românesc în comunitățile românești din Spania și Insulele Baleare;
  • legăturile culturale, sociale și economice dintre Spania și România;
  • 166 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu;
  • Ziua Culturii Naționale a României.

La ampla acțiune vor participa 126 de invitați, oameni de afaceri români din Spania, Austria, Anglia, Germania, profesori care susţin cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Spania, medici, avocați, muncitori și specialiști români în diverse domenii de activitate din Insulele Baleare și Spania, câștigători ai Concursului de proză scurtă și poezie, jurnaliști din mass-media românească din: SUA, Italia, Austria, Spania, Anglia, Germania, Belgia, Grecia, Israel și România, autorități spaniole și române, precum și alți invitați speciali.

În cadrul evenimentului, doamna profesoară Letiția Coza din România, autoarea paginii din Occidentul Românesc care este dedicată copiilor, va avea o întâlnire cu elevii care participă la cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Benidorm, Altea și Alfàs del Pi / Provincia Alicante – Spania.

Decernarea premiilor va fi realizată de către doamna profesoară Dorina Apostol – Președinte al Asociației Ulpia Traiana din Benidorm și de către cunoscutul realizator din cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune, Costin Tuchilă.

Important!
Gala de premiere a Campaniei „Noi susținem Excelența!” nu face parte din proiecte finanțate de DPRRP, ICR, proiecte europene etc. Toată cheltuiala evenimentului este suportată în totalitate de către echipa redacțională „Occidentul Românesc”, sponsori și prieteni OR.

Redacția Occidentul Românesc

Votul prin corespondenţă, cuiul lui Pepelea în relaţia recentă PSD-PNL, va fi adoptat prin procedură accelerata de Senat şi apoi de Camera Deputaţilor la ordinul lui Liviu Dragnea. Opoziţia care a abandonat lupta în comisia de specialitate susţine acum că preşedintele PSD a deblocat legea ca urmare a presiunilor pe care le-a făcut, scrie jurnalul.ro.

Liviu Dragnea a anunţat la prima oră a dimineţii că legea votului prin corespondenţă va trece în doar câteva ore de comisia de Cod Electoral şi mai apoi va intra în parcursul legislativ obişnuit. Dacă luni seara nu exista nici un proiect scris pe hârtie, marţi după masă, Autoritatea Electorală Permanentă a venit cu textul gata scris.

"AEP dovedeşte încă o dată că poate finaliza în timp foarte scurt elaborarea unui proiect tehnic pe baza propunerilor formulate de partidele politice şi având în vedere standardele internaţionale şi europene în domeniu", au arătat reprezentanţii Autorităţii.

Proiectul de lege va fi pus pe ordinea de zi de astăzi a Biroului Permanent al Senatului, urmând ca săptămâna viitoare să fie aprobat de plen. Calendarul a fost convenit în şedinţa coaliţiei de guvernare. Liderii partidelor au decis adoptarea legii ca să blocheze acţiunea de imagine a PNL care cu o zi în urmă protestau în grup în faţa biroului lui Valeriu Zgonea.

"Sub conducerea PNL nu s-a făcut nimic cu această lege", a ieşit la înaintare preşedintele PSD. Replica a venit de la Mihai Voicu, fostul preşedinte liberal al Comisiei de cod electoral: "Să vorbească domnul Dragnea despre vot prin corespondenţă e ca şi cum ar vorbi dracul de tămâie".

În pofida declaraţiilor tăioase ale liberalilor, aceştia au votat pentru lege în comisie pentru că nu au dorit să-şi asume riscul ca social-democraţii să îşi aroge meritele pentru proiectul stindard al mandatului lui Klaus Iohannis.