Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

O analiză a celor de la Tjobs.ro arată că oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate diferă nu doar în funcție de nivelul de experiență într-un anumit domeniu, ci și în funcție de țară.

Pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferența este de 1.400 de euro, lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 de euro, și Italia, care oferă un salariu maxim de 900 de euro. În majoritatea ofertelor de acest fel, se specifică și faptul că angajatorul pune la dispoziția angajatului cazarea.

Pentru cei care doresc un post de muncitor în agricultură, diferența este mai mică, de 550 de euro, lunar, între Germania, țara care oferă un salariu maxim de 1.550 de euro, și Italia și Suedia, țări care oferă un salariu maxim de 1.000 de euro. În majoritatea ofertelor de acest fel, se specifică și faptul că angajatorul pune la dispoziția angajatului cazarea și masa.

Pentru cei care doresc să muncească pe un post de ospătar, diferența este mai mică, de 700 de euro, lunar, între Marea Britanie, țara care oferă un salariu maxim de 1.400 de euro, și Cipru, care oferă un salariu maxim de 700 de euro. În majoritatea ofertelor de acest fel, se specifică și faptul că angajatorul pune la dispoziția angajatului cazarea și masa.

Pentru cei care doresc să muncească în construcții și sunt specializați în anumite meserii specifice domeniului, diferența este de 700 de euro, lunar, între Franța și Germania, țări care oferă un salariu maxim de 2.500 de euro, și Polonia, care oferă un salariu maxim de 1.800 de euro.

Pentru asistenții medicali ce doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, diferența este de 550 de euro, lunar, între Elveția, care oferă un salariu maxim de 2.250 de euro, și Italia, care oferă un salariu maxim de 1.700 de euro. Au fost luate în considerare doar ofertele de muncă în clinici sau spitale, fără a include ofertele pentru centre de îngrijire a persoanelor vârstnice.

Pentru cei care doresc să muncească pe un post de bucătar, diferența este de 800 de euro, lunar, între Marea Britanie, țara care oferă un salariu maxim de 1.800 de euro, și Cipru, care oferă un salariu maxim de 1.000 de euro. În majoritatea ofertelor de acest fel, se specifică și faptul că angajatorul pune la dispoziț ia angajatului cazarea și masa.

Cea mai mică diferență este în cazul șoferilor profesioniști. În cazul ofertelor din acest domeniu, diferența este de doar 300 de euro, lunar, Între Italia, țara care oferă un salariu maxim de 2.000 de euro, și Olanda, care oferă un salariu maxim de 1.700 de euro.


Citiți și:

Zece ore pe zi pentru 20 de euro, câte 12 în cameră. Iată cum trăiesc mii de români în Puglia

Serial GR, Vieţi de ”badante” în Italia: ”La noi, mori în casă de foame”

Serial GR 2/ Vieţi de “badante” în Italia: “Bătrânii au încercat să mă violeze”

Serial GR 3/ Vieţi de ”badante”: ”Am voie să fac baie o dată pe săptămână”

 

O familie de români care locuieşte de aproape 10 ani în Belgia s-a adresat Consulatului României din cadrul Ambasadei din Bruxelles pentru a obţine certificatul de naştere al copilului. După ce a depus toate documentele şi cererile necesare la dosar a avut parte de o surpriză... neplăcută.

Dosarul a fost respins pe motiv că documentele nu au fost completate cu pixurile puse la dispoziţie de angajaţii Ambasadei. Mădălina, o româncă din Bruxelles, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, ne-a relatat pe larg, în exclusivitate, corespondenţa cu reprezentantul Misiunii Diplomatice. Oficialul a motivat că cererile care nu sunt completate cu pix de culoare neagră sunt respinse de instituţiile din România, scriu jurnaliștii de la stiridiaspora.com.

"Sunteţi în eroare: cererea de înscriere a actului de stare civilă nu v-a fost refuzată, ci vi s-a cerut, aşa cum se menţionează cu majuscule în afişele din sala de aşteptare, să completaţi formularele cu pixurile de culoare neagră puse la dispoziţe de ambasadă, astfel încât documentele transmise instituţiilor destinatare din România să fie acceptate.", se arată în răspunsul formulat de reprezentantul Consulatului.

Românca a fost revoltată de justificarea oficialilor români, pe care o consideră puerilă: "Nu este posibil, în secolul tehnologiei să primim asemenea explicaţii." Situaţia Mădălinei nu este singulară. Și alți români care s-au dus cu cererile deja completate cu pixuri de culoare albastră au fost nevoiţi să refacă documentele.

Românii din Belgia speră ca mesajul lor să ajungă şi la urechile oficialilor Ambasadei României din Bruxelles pentru ca şi ei să aibă parte de servicii consulare la standarde demne de o instituţie aflată în inima Europei.


Citește și:

Metodele angajaților MAE: ”Îmi bag p..., noi nu avem lege”

 

Ambasadoarea vinurilor românești, Marinela Vasilica Ardelean își continuă ascensiunea și lansează, în scurt timp de la apariția primei sale cărți, un ghid bilingv, intitulat sugestiv "Cartea vinurilor româneşti/The Wine Book of Romania”. Evenimentul a avut loc miercuri, 13 aprilie 2016 , la Uanderful, în București, în prezența unor prestigioși somelieri, producători, reprezentanți ai domeniului Horeca, pasionați de vin și presă de specialitate. Oaspetele de onoare al evenimentului a fost Helmuth Koecher, fondatorul celui mai exclusivist și important eveniment dedicat vinurilor care are loc în Italia, Merano Wine Festival.

„The Wine Book of Romania” , publicată de Editura RAO, este primul ghid bilingv (română-engleză) ce reunește cele mai bune vinuri din România și Republica Moldova, acordându-le acestora șanse egale, fie că este vorba despre o cramă tânără, cu doar cinci hectare de vie, sau un imperiu cu mii de hectare și tradiție de secole. Toate vinurile prezentate în „The Wine Book of Romania” au fost evaluate anul trecut de un juriu format din opt experți internaționali, dintre care doi Masters of Wine. Aceștia sunt: Caroline Gilby - Master of Wine (Marea Britanie), Rod Smith- Master of Wine (Franța), Luiz Alberto- Wine Expert (SUA), Paul Robert Blom (Olanda), Helmuth Koecher (Italia), Zoltán Szövérdfi - Szép (România), Cosmin Grozea (România) și Mi Yeun Hong (Coreea).


Citiți mai multe despre Marinela Vasilica Ardelean:

Marinela Ardelean, zâna vinurilor româneşti: «Vreau să văd vinurile noastre în restaurante italiene»

O româncă valoroasă, motiv de mândrie pentru Italia: "Eu vreau ca şi România să fie mândră de mine"


 

În urma acestei evaluări au fost descrise și clasificate 214 vinuri, 15% dintre acestea fiind de cinci stele.

„Cele 214 vinuri sunt alese după criterii internaţionale, autenticitate, eleganţă şi calitate. Nu ne mai putem permite să punem în faţa degustătorilor profesionişti cu recunoaştere internaţională vinuri care nu ating un minim standard al acestei calităţi. După ce am degustat aproape 3.000 de vinuri, le-am ales pe acestea. Clasificarea este pentru a le diferenţia şi pentru a oferi un sprijin consumatorilor din România şi din străinătate. Dacă România se află pe locul 5 în Europa și 12 în lume, din punct de vedere al producției de vin, nu putem spune același lucru și despre educația consumatorului. Avem mult de investit în această direcție, iar ghidul tocmai lansat este un instrument indispensabil în misiunea pe care mi-am asumat-o”, a declarat Marinela Vasilica Ardelean.

Printre cramele care au vinuri incluse în ghid şi care au fost cotate cu cinci stele se numără Davino, Clos des Colombes, Gîrboiu, Corcova, Casa Isărescu şi Villa Vinea din România, Purcari şi Gitana, din Republica Moldova.

Trei vinuri ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu sunt incluse în cele 214 vinuri, considerate cele mai bune din România de juriul internaţional menționat mai sus.

Cu un tiraj de 2000 de exemplare, volumul se prezintă în ediție limitată. Acesta va putea fi achiziționat din marile lanțuri de librării, online, cât și din aeroporturi. De asemnea, „The Wine Book of Romania” va ajunge la institutele culturale, ambasadele României, precum și la cele mai importante târguri și festivaluri internaționale.

Marinela Vasilica Ardelean intenționează să publice și al doilea volum al acestui ghid. În perioada următoare, Marinela Vasilica Ardelean se va deplasa, pentru a doua oară, la toți producătorii din România și Republica Moldova, selectând de la fiecare producător maxim cinci vinuri, ce vor fi evaluate de un juriu internațional în luna august a acestui an, la Valea Verde Resort, Cund. Rezultatele jurizării vor fi publicate în cea de-a doua ediție a ghidului.

Cu ocazia lansării „The Wine Book of Romania”, organizatorii au anunțat RO-Wine|The Wine Festival of Romania, festival ce s-a născut din dorința de a reuni vinurile de top românești, cunoscute în întreaga lume, cu cele de renume internațional, și de a le aduce mai aproape de consumator. În prima ediție a festivalului se vor putea degusta vinurile de top a peste 50 de producători, 30 autohtoni și 20 internaționali. Festivalul vine în completarea cărtii, pentru că, așa cum a declarat Marinela, “nu-i suficientă doar teoria, avem nevoie și de practică, așadar multe dintre aceste vinuri vor putea fi degustate la festival”.

Evenimentul va avea loc în luna mai, pe parcursul a două zile, 21-22 mai 2016, la Fratelli Studios, în București. Festivalul este organizat de Marinela V. Ardelean în parteneriat cu frații Liviu și Mihai Popescu, co-proprietarii Fratelli Group.

Ambasadorul primei ediții a festivalului RO-Wine|The Wine Festival of Romania este Helmuth Koecher, o personalitate în domeniul vinicol.

Larisa Axinia

Președintele unei Confederații a antreprenorilor din România face acuzații grave la adresa Ministerului Afacerilor Externe din România pe care îl acuză că dă bani, prin DRP, unor publicații on-line din diaspora pentru propagandă politică.

Confederația Națională a Antreprenorilor Mici și Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D.) a lansat, anul trecut, campania “Vreau să lucrez legal în Europa mea!” și a cerut o finanțare de 2.206.080 de lei de la DPRRP.

Proiectul a fost respins, totalizând  32,33 puncte, în urma evaluării departamentului.

Președintele confederației, Carmen Luminița Andrei, este revoltată din cauza respingerii proiectului prin care, spune ea, se „luptă împotriva muncii «la negru» și a sclavagismului modern, fenomen care a prins amploare în țările Uniunii Europene”. În schimb, scrie Carmen Luminița Andrei într-un comunicat de presă, au fost aprobate proiecte culturale, dar mai ales finanțarea unor publicații on-line, „plătite din bani publici pentru a face – de ce să ne ascundem după deget? – propaganda politică”.


 

Iată comunicatul de presă al C.A.P.I.M.E.D.

«Proiectul “Vreau să lucrez legal în Europa mea!”, respins de M.A.E.

Confederaţia: “Apărarea drepturilor la muncă legală a românilor din Diaspora şi sclavagismul modern nu intră în aria de interes a Guvernului României”        

În contextul în care Italia găzduiește peste un milion de români, iar majoritatea dintre ei lucrează “la negru”, Confederația Națională a Antreprenorilor Mici și Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D.) a lansat, anul trecut, campania “Vreau să lucrez legal în Europa mea!”, prin intermediul căreia luptă împotriva muncii “la negru” și a sclavagismului modern, fenomen care a prins amploare în țările Uniunii Europene.

Pentru a reprezenta oficial drepturile românilor care muncesc în Italia, dar şi în alte ţări europene, Confederaţia a elaborat şi a trimis Departamentului de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, proiectul pentru finanţarea campaniei.

După lungi tergiversări, Confederaţia a primit un răspuns prin care se respinge dreptul proiectului de a fi finanţat, fără a primi şi o motivaţie. Din cele 157 de proiecte aprobate pentru finanţare, majoritatea fac referire la promovarea culturii româneşti în afara ţării, prin festivaluri, cursuri, publicaţii online sau chiar prin construirea de aşezăminte bisericeşti, dar niciunul nu acoperă şi un aspect vital pentru românii care muncesc în Diaspora, şi anume sprijinul şi protecţia din partea unui sindicat român, care să le apere acestora dreptul la o muncă legală şi care să lupte împotriva sclavagismului modern.

“Este strigătoare la cer lipsa de transparenţă şi corectitudine de care a dat dovadă Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Nu spunem că limba, cultura şi tradiţiile româneşti nu ar trebui promovate în rândul comunităţilor de români din alte ţări, însă este inadmisibil ca aproape toate proiectele aprobate să facă referire la acelaşi aspect, însă niciun proiect care se luptă cu un fenomen social extrem de grav ce a luat amploare rapid în Europa, şi anume munca “la negru” şi sclavagismul modern, să nu fie în aria de interes pentru politicile externe ale României.

Contestăm decizia Ministerului de Externe, prin Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, de a respinge proiectul Vreau să lucrez legal în Europa mea! şi cerem Guvernului României să re-evalueze poziţia acestuia faţă de nevoile reale ale românilor din Diaspora”, declară Carmen Luminița Andrei, președintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii, stabilită de 26 în Italia şi de 7 ani prezentă în Sicilia.

“Un aspect foarte interesant pe care l-am observat în lista proiectelor aprobate este reprezentat de multitudinea publicaţiilor online noi din Diaspora, plătite din bani publici pentru a face – de ce să ne ascundem după deget? – propaganda politică. Mai mult, nu aveam cum să nu remarc numărul exegerat de mare de proiecte finanţate pentru Republica Moldova. Ştim foarte bine cu toţii că subiectul “Republica Moldova” va fi unul foarte ofertant pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul anului. Nu este etic, dar nici legal ca banii publici să fie folosiţi pentru propaganda politică, mai ales că suntem în an electoral. Ce mă doare cel mai tare este că a dispărut orice urmă de aparenţă, iar toate aceste lucruri se fac sub ochii noştri!”, continuă preşedintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii.

Potrivit Confederației, femeile din România, care lucrează în străinătate, sunt mai predispuse la abuzuri de acest gen decât bărbații, iar majoritatea româncelor lucrează ca “badante” (termen folosit de italieni pentru persoanele care îngrijesc bătrânii din Italia). Mai mult decât atât, autoritățile italiene arată că peste 62% dintre badante lucrează “la negru”, 24 de ore din 24, în condiții, de multe ori, umilitoare, iar Statul român, prin Ministerul de Externe, nu face absolut nimic pentru cetăţenii săi care trec prin astfel de momente dificile.

Andrei Carmen Luminița


 

Citește și:

Diaspora a cerut 122 de milioane de euro de la DRP, pentru proiecte. A fost aprobat doar 1 milion. Cât iau bisericile


 

În atenția Comisiei parlamentare pentru românii din afara granițelor,
Domnului președinte, deputat Mircea Lubanovici

Scrisoare deschisă,

În urma lecturării procesului verbal al ședinței al lucrărilor Comisiei din zilele de 12 şi 14 aprilie 2016 Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării care şi-a desfăşurat lucrările în zilele de 12 şi 14 aprilie 2016 și ale nenumăratelor articole din presă, am luat legătura cu nu mai puțin de 11 asociații ale românilor din Austria (dintr-un total de 17 existente pe site-ul ambasadei de la Viena) pentru a verifica veridicitatea semnăturii lui Ioan Godja în momentul în care dumneavoastră, în calitate de președinte al Comisiei, autentificați scrisoarea semnată de 11 oameni din străinătate ca fiind scrisoarea diasporei :

”După aprobarea cu unanimitate de voturi a ordinii de zi şedinţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a continuat cu informarea membrilor Comisiei cu privire la scrisoarea deschisă semnată de reprezentanţi ai diasporei referitoare la organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Prin intermediul scrisorii deschise se solicită anularea organizării Congresului Românilor de Pretutindeni anunţat pentru perioada 24-25 iunie 2016”, după cum spuneți dumneavoastră în cadrul procesului verbal…

Datorită faptului că dintre cei 11 reprezentanți ai asociațiilor românești din Austria niciunul nu și-a exprimat acordul sau nu a declarat că Ioan Godja ar fi încercat într-un fel sau altul să ia legătura cu dânșii sau să le ceară acordul pentru a-i reprezenta, am convingerea, în urma discuțiilor avute cu colegi de breaslă din alte țări ale celorlalți semnatari, că și în alte state, situația este asemănătoare.

Așadar, în baza acestui proces verbal de ședință, îmi permit ca, în baza Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să vă întreb următoarele:

  • Pe cine reprezintă cei 11 semnatari ai scrisorii deschise și cu ce drept îi catalogați dumneavoastră ca și reprezentanți ai diasporei, fără a vă informa în prealabil de funcțiile și calitățile domniilor lor, precum și de activitățile prin care s-au impus în comunitățile de unde provin?
  • Cine este de vină pentru faptul că, începând din anul 2007, de când se dorește organizarea Congresului românilor de pretutindeni, dumneavoastră și colegii dumneavoastră parlamentari nu ați fost capabili să realizați metodologia de participare și invocați, acum, în pragul campaniei electorale, faptul că timpul pe care îl aveți la dispoziție este prea scurt?
  • Din momentul în care dumneavoastră ați obținut 1000 de voturi pentru un loc eligibil în colegiul dumneavoastră, vi se pare exagerat ca un congresmann sa obțină 500 de semnături?
  • Când anume va începe comisia pe care o conduceți munca în folosul românilor din afara granițelor?

Vă rog să prezentați raportul activității deputaților și senatorilor pentru diaspora, specificând cine și în ce deplasări a fost, costurile acestora și rezultatele vizitelor. Specific faptul că din cele 17 asociații, doar cu 11 am reușit să iau legătura din diverse motive, iar dintre acestea au fost și care și-au exprimat dorința de a nu fi citați în această scrisoare.

 

Despre acest subiect citește aici:

PRECONGRES, cuvântul inventat de deputaţii din Comisia pentru diaspora pentru a masca o ticăloşie

Vă prezint pe scurt părerea câtorva, aceasta fiind unanimă: ”Godja nu ne reprezintă!”

- Asociaţia Culturală şi Sportivă SPERANŢA, Knittefeld, Steiermark Preşedinte Cornelia Salvan : ”Nu mi s-a cerut părerea, nu am fost întrebată dacă îl susțin. (n.r. Ioan Godja), nu mă reprezintă!”
- Asociaţia Culturală „Dor călător“ Graz Președinte Mircea Popi: ”Nu am fost contactat de Godja decât cu alt scop, nu mă reprezintă”.
- Asociaţia “Kulturverein CALAROMANIA” și Asociaţia “MIss Oesterreich”- Kultur und Frauenverein Miss Oesterreich – prin Clara Popescu și Andreea Drăgan au declarat la unison că ”nu am fost contactate de domnul Godja, considerăm că o serie de discuții în prealabil ar duce la o detensionare a legăturilor dintre români”.
- Asociația Culturală ”Mihai Eminescu”, Laura Hant – președinte: „Nimeni nu poate să-și atribuie dreptul de reprezentare al unor oameni din diaspora, pe care nu numai că nu are legitimitatea să îi reprezinte, dar nici măcar nu îi cunoaște sau respectă. Nimeni nu a fost delegat, rugat sau ales de diaspora pentru a o reprezenta. Noi putem face câte ceva pentru diaspora, putem să-i ajutăm pe frații noștri, românii de pretutindeni, dar nu avem dreptul să ne transformăm în reprezentanții lor legitimi. Așa ceva nu este corect, nu este moral și nu este legal. Nici eu și nici prietenii și cunoscuții mei nu am delegat nimănui vreun drept de reprezentare a noastră și nici nu consider că cineva trebuie sau poate să ne reprezinte pe undeva. Dreptul de reprezentare este un drept democratic, care nu poate fi dobândit decât prin alegerea unui reprezentant legitim, într-un cadru reglementat și cunoscut de întreaga diasporă, cu participarea unui număr minim stabilit de membri ai mulțimii organizate a celor care doresc să fie reprezentați de cineva, undeva. Asta, desigur, numai în condițiile în care românii din diaspora și-ar dori o astfel de reprezentare. Nimeni nu are dreptul să vorbească în numele nostru, al românilor din diaspora. Este revoltător ca cineva să își însușească astfel de calități. Nu pot să nu mă întreb de ce și care este scopul unui demers de atât de joasă calitate? Ce oameni!?!”

- George Leș, administratorul paginii Facebook de informare – Pagina Românilor din Austria: „Este foarte interesant modul prin care unii își însușesc meritele altora… Nu mă refer aici la domnul Godja, este un fapt des întâlnit în comunitatea românească din toată lumea. Ar trebui organizat congresul, cei care au susținători să fie reprezentanți și atât… Nu are cum să ne reprezinte acest domn”

Ionică Armanca, redactor-șef Jurnalul Românesc din Austria

Citiți aici scrisoarea deschisă:

Scrisoare deschisă deputatului Mircea Lubanovici

Sorin Cehan

Ori e nevoie de un psihiatru, ori de un procuror. Cineva trebuie să intervină la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care îşi încalcă propriile decizii şi unde sunt luaţi de proşti milioane de români din străinătate.

La ultima şedinţă a Comisiei (procesul verbal e făcut pentru 12 şi 14 aprilie), un număr de 15 parlamentari aleşi şi plătiţi din bani publici, membri ai acestei comisii, au discutat despre o "scrisoare deschisă semnată de reprezentanţi ai diasporei", semnată de 11 oameni din străinătate, care nu vor să se mai organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni.

Numerele sunt importante. Deci 15 deputaţi din totalul de 18 membri ai comisiei au luat în seamă o scrisoare semnată de 11 persoane care nu au fost alese de nimeni. Cel mult reprezintă organizaţiile pe care le conduc, deşi în spate, de multe ori, nu e mai nimeni.

Unul dintre participanţii la lucrările Comisiei a fost chiar deputatul Raeţchi, iniţiatorul unei legi de organizare a comunităţilor din Diaspora, lege care "oferă comunităţilor şansa de a se organiza autonom, prin alegeri, şi de a-şi desemna reprezentanţi legitimi". Dacă există deja reprezentanţi, care semnează scrisori, de ce mai consumă timp şi hârtie de pomană deputatul Raeţchi?

Un alt participant la discuţiile pe baza scrisorii este deputatul Mircea Lubanovici, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care zilele trecute îşi asuma triumfător victoria pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, prevăzut de lege încă din 2007. Iată ce spunea Lubanovici la începutul lunii martie: “Birourile Permanente au aprobat ca perioada de desfăşurare a Congresului Românilor de Pretutindeni să fie 24 – 25 iunie 2016. Am primit cu bucurie această veste deoarece întotdeauna am militat ca românii de pretutindeni să ţină legătura cu ţara şi să nu uite niciodată de unde au plecat”. La prima scrisorică, Lubanovici şi-a înghiţit cuvintele şi a dat cu Congresul de pământ.

Declarația deputatului Lubanovici: Pregățiți-vă listele de susținători: Congresul va avea loc pe 24-25 iunie

Cităm din scrisoarea care e mai tare decât Lubanovici, decât Comisia şi decât Legea care prevede organizarea Congresului:

«S-a vorbit mult despre organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 atunci când Camera Deputaţilor a adoptat legea nr. 299. (...)

(...)Organizarea diasporei nu este un lucru uşor, iar acesta devine şi mai complicat atunci când Bucureştiul îşi exercită influenţa de la distanţă prin diverse manipulări politicianiste şi interesate.

Având în vedere toate acestea precum şi o lege votată în 2007 fără ca Diaspora să fie consultată, transmitem un mesaj românilor de pretutindeni prin care îi invităm la o adevărată dezbatere şi organizare, departe de influenţa politică a Parlamentului românesc."

În scrisoare se critică faptul că 500 de semnături ar fi prea multe. "Obţinerea a 500 de semnături olografe este nerealistă, mai ales în comunităţi unde distanţele sunt mari". Semnatarii ar vrea reprezentanţi ai diasporei cu trei semnături, şi alea neolografe, cu care să aibă acces la Congres.

Hilare sunt bâjbâielile ontologice cu privire la scopuri: "Nici măcar în momentul de faţă nu sunt clare scopurile şi obiectivele acestui congres", "Majoritatea celor care doresc să se înscrie la acest congres sunt lipsiţi de informaţii clare şi nimeni nu este disponibil pentru a le lămuri".

Aşa că semnatarii scrisorii propun "o întâlnire cu adevărat a românilor de pretutindeni", botezată prompt de Comisie PRECONGRES. Cuvânt care are şanse la următoarea ediţie a DEX-ului. Noutate absolută.

Scrisoarea se încheie cu o solicitare: "Cerem Parlamentului României şi în special deputaţilor şi senatorilor diasporei, să anuleze organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, deoarece nu va oglindi în niciun fel realitatea existentă în diasporă."

Semnează 11 persoane, unii cu două trei funcţii, alţii doar "jurnalist", "scriitor" sau "avocat", dar toţi declaraţi "reprezentanţi" ai diasporei de Comisia parlamentară. Reprezentanţi, fără corvoada celor 500 de semnături, şi olografe pe deasupra.

Bun, fiecare e liber să spună ce vrea. Dar când Instituţiile se comportă la fel de aleatoriu, atunci, aşa cum spuneam, trebuie să apară un psihiatru sau un procuror.

Iată ce se spune în procesul verbal al lucrărilor Comisiei din zilele de 12 şi 14 aprilie 2016

"După aprobarea cu unanimitate de voturi a ordinii de zi şedinţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a continuat cu informarea membrilor Comisiei cu privire la scrisoarea deschisă semnată de reprezentanţi ai diasporei referitoare la organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.

Prin intermediul scrisorii deschise se solicită anularea organizării Congresului Românilor de Pretutindeni anunţat pentru perioada 24-25 iunie2016. În acest sens, cosemnatarii scrisorii reclamă lipsa unei consultări reale a diasporei. Astfel, pentru o mai bună reflectare a realităţii din diasporă, se propune iniţial organizarea unui pre-Congres, care să se desfăşoare fără influenţe de natură politică şi fără a implica costuri pentru statul român. "

Nu ne este dat să ştim ce decizie s-a luat, dar din informaţiile noastre, se trag sforile pentru a se organiza un PRECONGRES în Italia, servit ca substitut al Congresului Românilor de Pretutindeni prevăzut de lege din 2007. Acest Precongres s-ar putea suprapune cu întâlnirea din Italia a diasporei anunţată de Eugen Tomac la ultima întâlnire a diasporei băsiste. Mulţi dintre promotorii scrisorii care a dat pe spate Parlamentul României sunt militanţi vechi din oastea fostului preşedinte. În acest caz ar fi vorba de o deturnare, în scop evident electoral, a prevederilor unei legi. Un procuror ar putea găsi eventual şi câteva articole de lege încălcate.

Un transportator român, care face călătorii între Germania și România a denunțat pe Facebook prezența unei ”trupe de tâlhari români”, la una din benzinăriile de la ieșirea din Austria (Shell - Nickelsdorf, foto), direcția către Ungaria, care fură și înșeală conaționalii aflați în tranzit . Despre tâlharii de pe autostradă au mai fost scrise articole în presă, însă foarte rar s-au publicat date exacte despre locul și modalitatea cum acționează aceștia.

Și mai rare, spre inexistente, au fost intervențiile sau interpelarile parlamentarilor sau politicienilor care își arată interesul față de problemele românilor din străinătate.

Românul, pe nume Ilie Tundrea, a descris cum acționează bandiții:

ATENȚIE!!!!La shellul de la nickelsdorf (ieșirea din Austria) acționează o trupa de tâlhari romani, azi-noapte la 01:30 in timp ce am intrat sa achit motorina mi-au înțepat roata din dreapta spate!!...Norocul meu ca am observat , am rămas sa schimb roata in stația PECO si atunci i-am văzut cum au acționat pe un autocar de atlasib cu alba-neagra si buzunarit!! A venit caldura si au ieșit la treaba, erau vreo 8-10...cei de la PECO ori din complicitate ori de frica nu se bagă, nu au vrut nici sa cheme poliția....eu zic sa profitam de Facebook si sa sheruim sa afle cât mai multi romani!!!”

La sosirea în țară, Ilie Tundrea a făcut un denunț la poliție, fără însă niciun rezultat.

”Acum vin de la poliția timisoara, nu pot face nimic, nu au cum sa anunțe...ca trebuia eu sa anunț acolo poliția....maine am programare la consulatul austriac...ma așteptam la sprijin din partea poliției romane!”, a comentat el pe facebook.

Despre comportamentul angajaților austrieci, românul a scris:

”Nu cred ca este o înțelegere (între tâlhari și angajații din stația de benzină, n.r.), dar sigur râd de noi cât de nenorociți suntem...bineînțeles că interesul era mai mare dacă erau cetățeni austrieci....de asta și-au dat seama și tâlharii...ți ataca doar români...”.