Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

În urma procedurii de înscriere și trimitere a documentației necesare pentru participarea în calitatea de delegat la Congresul Românilor de Pretutindeni, au fost primite și analizate până la data de 6 iunie a.c., 52 de dosare ale candidaţilor, urmând ca astăzi, 7 iunie 2016, să transmitem situația existentă a celor care au depășit etapa de validare a dosarelor delegaților.

Astfel că, din cele 52 de dosare, a fost validat un număr de 45 de dosare studiate și reanalizate ale celor care au întrunit condițiile necesare pentru a deveni delegați.

Aflându-ne încă în perioada de primire a corespondentei din exterior și de acceptare în analiza a dosarelor depuse până în 31 mai a.c. inclusiv, la toate aceste date, prezentate până în acest moment și până la soluționarea definitivă a contestaţiilor, menţionăm faptul că după terminarea conferinței de presă, pe adresa Palatului Parlamentului, a fost primit cu întârziere (expediat totuși în perioada corectă anunțată) prin corespondenţă poştală un dosar al dnei. Corina Mihaela Gălăţanu din Republica Italiană, dosar analizat și care se adaugă la cele 45 deja anunțate, altfel încât, în momentul de față, avem un număr de 46 de delegați la Congresul Românilor de Pretutindeni.

Numele și prenumele delegaților în reprezentarea comunității pentru care vor fi prezenți la Congres:

Laura Daniela Hant, Republica Austria; Eugen Terteleac, Republica Italiană; Nikolay Plushkis, Republica Kîrgîză (Kazahstan); Dorinel Stan, Republica Serbia; Carmen Copolovici, Statul Israel; Gabriela Simona Bujdei, Republica Austria; Ilie Sachter, Statul Israel; Milan Miksa, Republica Serbia; Ion Magda, Republica Serbia; Claudia Zlatov, Republica Italiană; Marius Caraman, Republica Italiană; Vasile Pamparău, Republica Italiană; Gabriel Manuel Ionete Păduraru, Regatul Spaniei; Dumitru Chihaia, Regatul Belgiei; Dorin Fleşeriu, Regatul Belgiei; Ion Leontin Cojocea, Republica Italiană; Daniela-Ramona Ene, Regatul Spaniei; Marius-Vasile Maroşan, Republica Irlanda; Gheorghe Raica, Republica Italiană; Niculina Saroz, Regatul Spaniei; Marius Livanu, Republica Italiană; Ivo Filipov Georgiev, Republica Bulgaria; Dănuţ Iacob, Republica Italiană; Mioara Moraru, Republica Italiană; Cristina Irimie, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Ştefan Stănăsel, Republica Italiană; Rares Mihai Nicula, Republica Irlanda; Ana-Maria Cuciureanu, Grecia; Ion Sarega, Statele Unite ale Americii; Dorin Constantin Coman, Republica Italiana; Giani Catalin Huci, Republica Italiana ; Iurie Levcic , Ucraina - Cernăuţi; Bojko Stankovic, Republica Serbia; Niculiţa Ghiţă, Republica Elenă; Plamka Radoslavov, Republica Bulgaria; Dorin Adrian Briciu, Republica Italiană; Iulian Manta, Republica Gheorghe Mirel Prisacaru, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Viorela Alina Chiriac, Republica Italiană; Iuliu Joul Tommy Tomescu, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Cornel Radu Loghin, Regatul Belgiei; Alexandru Alexandru Ostafe, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; Aleksander Savic, Republica Serbia; Svetlana Captari, Republica Moldova; Daniel Tecu, Regatul Spaniei; Corina Mihaela Gălăţanu, Republica Italiană

În numele Secretariatului Tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni îi felicităm!

Secretariatul Tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni


EXCLUSIV Lista LIDERILOR care au obținut locuri în Congresul Diasporei. Italia are cei mai mulți reprezentanți! Iată lista completă

 

Două proiecte de modificare a unor legi ce reglementează finanțarea românilor din străinătate se află în acest moment la Senat. Proiectele au fost inițiate de deputatul de diaspora Aurelian Mihai și în cazul în care vor fi aprobate, ele vor schimba radical modalitatea de acordare a banilor necesari dezvoltării proiectelor pentru Diaspora: bani vor primi doar românii din afara țării, nu și asociațiile sau persoanele fizice și juridice din România.

Citiți AICI expunerea de motive, document semnat de deputatul Aurelian Mihai.

Astfel, o primă modificare (a legii 321/ 2006, n.r.) se referă la beneficiarii finanțărilor. Aceștia vor fi doar din cadrul asociațiilor sau persoanele fizice și juridice din străinătate, în felul acesta fiind excluse cele din România, care sunt în număr consistent pe lista proiectelor aprobate de DRP, mereu contestate pentru inutilitatea acțiunilor în beneficiul diasporei: ”Pot fi beneficiare ale finanțărilor nerambursabile asociațiile, organizațiile, persoanele fizice sau juridice românești din străinătate, legal constituite, în condițiile în care dezvoltă programe, proiecte sau acțiuni în sprijinul românilor de pretutindeni.”, se scrie în proiectul prezentat.

Tot ca o noutate, în același document este specificat și faptul că ”pot asista ca observatori...și reprezentanți ai Consiliului Românilor de Pretutindeni”. Menționăm faptul că acest Consiliu va fi format și va deveni funcțional după Congresul Românilor de Pretutindeni, care va avea loc la Palatul Parlamentului din București, în zilele de 24/24 iunie, format doar din români rezidenți în afara țării.

Un al doilea proiect (de modificare și completare a legii 350/2005) se referă la regimul finanțărilor: ”Pentru aceeași activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanțare nerambursabilă de la aceeași autoritate finanțatoare în decursul unui an fiscal”, se scrie în proiect. Tot în același proiect mai sunt și reglementări legate de acordarea banilor și modalități de decont.

Andi Rădiu
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


 

Iată cele două propuneri de modificare și completare a legilor 321/ 2006 și 350/2005:

 

 

Sorin Cehan
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pe 29 mai, ultima duminică a lunii, s-a sărbătorit Ziua Românilor de Pretutindeni. Începând de anul trecut, această zi e laică, nu se mai suprapune cu Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, sărbătoare bisericească naţională care se prăznuieşte în 30 noiembrie.

Stratagema de a o suprapune cu o zi însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc îi dădea zilei o importanţă aparte. Acum ziua ne apare în toată inutilitatea ei dăunătoare.

Aş vrea să cunosc un singur român din milioanele care au plecat în străinătate care să fi simţit nevoie unei zile a "românilor de pretutindeni", oribila sintagmă cu care sunt marcaţi românii care trăiesc în afara ţării.

O zi în care discursurile transmise pe toate canalele l-ar face invidios pe Ceauşescu sau pe şeful secţiei de propagandă a PCR. Vorbe goale şi umflate, încărcate de un patriotism găunos şi în afara timpurilor noastre.

Iată, de exemplu, ce spune preşedintele României:

«Îmi doresc mai mult decât oricând să ne exprimăm dragostea de țară, fiind mai buni, mai responsabili, făcând lucrurile mai temeinic, având mai mare grijă unii de alţii, pentru ca România noastră să devină puternică, prosperă, un loc în care să vă întoarceți cu drag și cu speranță.».

Dulcegărie greţoasă, după care îţi vine să strigi "Jos Ceauşescu". Cu siguranţă preşedintele nu îşi face singur discursurile, aşa că sfatul este să concedieze rapid reptila dăunătoare care îi dă să pronunţe asemenea enormităţi. Chiar dacă nu îl interesează foarte mult românii din străinătate, votul următor fiind foarte îndepărtat, preşedintele ar putea să spună lucruri mai umane.

Un dubiu am referitor la discursurile ministrului Diasporei, Dan Stoenescu: mi-e teamă că şi le scrie singur, având în vedere lipsa acută de personal din Departament. Iată ce ne spune Dan Stoenescu, un discurs parcă decupat din luările de cuvânt la Congresul al XIII-lea:

"Fiecare dintre noi este un ambasador al României și avem foarte multe exemple de români care ne fac cinste în lume. Cultura, istoria, limba română, simbolurile naționale, tradițiile autentice ale poporului nostru rămân valorile fundamentale ce ne unesc, indiferent de continentul pe care ne aflăm. Doresc să încurajez, pe această cale, implicarea și susținerea românilor de pretutindeni, astfel încât să valorificăm experiența acestora, potențialul lor economic și creativ." (Aplauze şi urale puternice, prelungite; se scandează îndelung: "Ceauşescu - România, stima noastră şi mîndria!" - n.n.).

Rupţi de realitate nu e singurul defect. Aceste discursuri de lemn înjosesc limba română şi jignesc inteligenţa.

Chiar dacă asociaţii din diaspora transformate în agenţii de impresariat artistic au organizat iarăşi etape din "Cântarea României", această zi este una care dezbină prin definiţie. Ziua Românilor de Pretutindeni se vrea o sărbătoare NUMAI a românilor din diaspora, marcând astfel statutul lor de români diferiţi de cei de acasă. Dacă tot susţin, fără convingere, că este o zi a tuturor românilor, atunci ar fi trebuit să se numească doar "Ziua românilor" şi să se ia act că există o singură zi a tuturor românilor, şi anume 1 Decembrie. Restul este zgură toxică.


Citește și:

Marea Repatriere a diasporei a început, dar în... linişte

PRECONGRES, cuvântul inventat de deputaţii din Comisia pentru diaspora pentru a masca o ticăloşie

Care tehnocrat? Ministrul diasporei, un politruc plimbăreț și bisericos

 

Domnului Valeriu Zgonea
Președinte Camera Deputaților
Stimate domnule președinte,

În data de 20 aprilie 2016, din partea ”Jurnalului Românesc” din Viena am trimis o scrisoare d-lui Mircea Lubanovici, președintele Comisiei pentru comunităţiile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților, prin care solicitam punctual, pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, mai multe clarificări în legătură cu ședința din aprilie a Comisiei menționate în legătură cu organizarea Congresului românilor de pretutindeni din data de 24 – 25 iunie a.c.

Stimate domule președinte, vă rugăm să interveniți pe lângă colegii din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților să ne transmită în termenul legal răspunsul la adresa noastră, care trebuia să ne parvină în cele 30 de zile, așa cum prevede legea. În caz contrar, suntem nevoiți să vă intentăm proces pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Atașăm scrisoarea inițială trimisă d-lui Mircea Lubanovici în 20 aprilie 2016.

Cu stimă,
Ionică Armancă,
Redactor șef, Jurnalul Românesc – Viena, Austria


Citiți legat de acest subiect:

Revoltă printre românii din Austria: ”Nimeni nu are dreptul să vorbească în numele nostru, al românilor din diaspora”

 

 

Declaraţie de presă,

Angel Tîlvăr: "Această generoasă iniţiativă, menită să amintească de destinul unui român, Petru Bîrlădeanu, care şi-a pierdut viaţa departe de locurile natale, ar fi meritat întreaga implicare a autorităţilor române responsabile."

La 26 mai 2009, un cetăţean român, Petru Bîrlădeanu, era ucis accidental, în staţia de metrou Cumana din Napoli, într-un schimb de focuri declanşat de membri ai Camorra.

În urmă cu câteva zile, la şapte ani de la tragicul incident, respectiva staţie de metrou a primit numele conaţionalului nostru. Redenumirea staţiei a fost posibilă datorită implicării mai multor asociaţii, autorităţilor locale şi regionale, precum şi unui număr mare de cetăţeni napolitani, care au semnat în spijinul acestei iniţiative.

Salut acest gest de conservare a memoriei unui cetăţean român căzut victimă unei violenţe absurde. Doresc să mulţumesc tuturor celor implicaţi în acest proiect.

Totodată, îmi exprim regretul că niciun reprezentant al României nu a fost prezent la evenimentul prilejuit de redenumirea staţiei. Această generoasă iniţiativă, menită să amintească de destinul unui român, Petru Bîrlădeanu, care şi-a pierdut viaţa departe de locurile natale, ar fi meritat întreaga implicare a autorităţilor române responsabile.

Angel Tîlvăr
Deputat PSD


Citește despre acest caz:

Staţia de metrou Cumana din Napoli se numește ”Petru Bîrlădeanu”, dedicată românului ucis de Camorra

Îşi câştiga pâinea cântând cu acordeonul: Petru Bârlădeanu, ucis din greşeală, în indiferenţa generală

 

Cetăţenii români cu domiciliul în ţară au avut până la data de 25 mai, posibilitatea să îşi depună declaraţiile de venituri. Anunţul făcut de ANAF este valabil şi pentru cetăţenii străini care au rezidenţa în România.

Cetățenii români cu domiciliu în România, care au realizat venituri din străinătate în anul 2015, cu excepția salariilor plătite de un angajator străin pentru activitățile desfășurate în străinătate, trebuia să completeze și să depună Declaraţia 201 privind veniturile realizate din străinătate, până în data de 25 mai 2016.

Cetățenii străini care au obținut rezidența fiscală în România, au fost prezenți în țară mai mult de 183 zile sau au centrul intereselor vitale în România, au de asemenea obligația de a depune Declaraţia 201 privind veniturile realizate din străinătate.

Formularul se poate completa online utilizând un certificat digital. Alternativ, formularul completat pe hârtie poate fi trimis prin poștă, sau depus direct la registratura administrației fiscale în a cărei rază teritorială se află domiciliul contribuabilului.

Persoanele fizice cu domiciliul în România, care au o şedere în străinătate mai lungă de 183 de zile pe an și rezidență fiscală în altă țară, trebuie să completeze un Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România și să îl trimită prin poștă la administrația fiscală în a cărei rază teritorială se află domiciliul său.

În cazul veniturilor deja impozitate în țara în care au fost realizate, este necesară anexarea documentelor justificative privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberate de autoritatea din ţara în care s-a obţinut venitul.

Încălcarea obligației de depunere a “Declarației 201 privind veniturile realizate din străinătate” până la data de 25 mai inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 de lei.


Citește și:

Românii din străinătate care muncesc la negru, somați să plătească CAS în țară

Ai reședința legală pe teritoriul unui stat, nu ai obligativitatea de a plăti contribuții CAS

 

 

Continuă contrele din Parlamentul României pe tema diasporei, deşi este evident că niciunul dintre "concurenţi" nu-i iubeşte pe românii din străinătate. Este doar un pretext pentru acumulare de capital politic pe spinarea celort care au fost obligaţi să îşi părăsească ţara. După ce chiar parlamentarii PNL au boicotat anul trecut legea măririi numărului de parlamentari din diaspora, acum acelaşi PNL a pledat pentru proiectul de dublare a numărului de parlamentari, marţi, 17 mai, în plenul Camerei Deputaţilor.

La vot însă, PNL a ieşit din sală, afirmând că mişcarea a fost necesară pentru ca PSD să nu aibă cvorum şi să respingă legea!

Iată ce a declarat copreședintele PNL, Alina Gorghiu, pentru Agerpres: "PNL a părăsit sala astăzi la votul final din Camera Deputaților. Fără cvorum, PSD nu a mai putut să respingă la vot un proiect important pentru românii de peste hotare: dublarea numărului de parlamentari ai diasporei.

Un lucru e cert: cu Ponta, Dragnea sau cu orice alt pesedist la conducere, acest partid îi va disprețui mereu pe românii din străinatate pentru că nu votează PSD. Istoria abuzurilor PSD împotriva drepturilor românilor — de a vota, de a fi reprezentați corect — se va repeta iar și iar dacă nu-i împiedicăm. Avem ocazia să facem asta, la urne", a scris Gorghiu, marți, pe Facebook.

În cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor de marţi, PNL a susţinut proiectul de lege privind dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora, în timp ce PSD s-a împotrivit susţinând că trebuie identificate nevoile diasporei.

PSD este deschis la "dublarea, triplarea" numărului de aleşi pentru diaspora, însă după alegerile parlamentare pentru că este mai puţin de un an până atunci, a spus preşedintele partidului, Liviu Dragnea.

Liderul social-democraţilor a spus că partidul său este deschis la "orice fel de dublare, triplare" a numărului de parlamentari, însă că nu va fi niciodată de acord cu schimbarea legilor electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

"N-avem niciun fel de problemă, suntem deschişi la orice fel de dublare, triplare. Pentru noi nu este o problemă, aşa cum nu era o problemă nici alegerea în două tururi. Dacă prin consens sau printr-o dezbatere foarte sănătoasă ajungem la concluzia că trebuie să fie trei tururi la alegerile locale, începând cu următoarele alegeri suntem de acord, nu asta e o problemă, trebuie să fie argumente.

Nu vom fi niciodată de acord să modificăm legile electorale cu mai devreme de un an înainte de data alegerilor în sine, în funcţie de interesele unui partid sau a altuia, după cum stă în ziua respectivă în sondaje", a explicat el.

"Vreau să vă aduc aminte că legea privind votul din diaspora a fost asumată de mine în final pentru că liberalii nu mai voiau să o adopte, mai ales că preşedintele lor de comisie fugise din acel post şi ne-am mobilizat atunci şi în două săptămâni am adoptat-o pentru a putea aveam mai mult de un an până în toamnă", a adăugat Dragnea.

Sesiunea de vot final a fost suspendată din lipsă de cvorum, în ciuda încercărilor PSD de a trage de timp pentru a reuşi să asigure prezenţa şi în condiţiile în care liberalii au absentat.

Reamintim social democraţii şi liberalii au decis, cot la cot, în 2014, în comisia de cod electoral, ca românii din diaspora să fie reprezentanţi de doar 6 parlamentari, 4 deputaţi şi 2 senatori.

În diaspora trăiesc cel puţin 5 milioane de votanţi, cam un sfert din totalul electoratului, ceea ce ar însemna că, la un Parlament cu aproximativ de 400 de aleşi (cât se estimează că va avea legislativul), aceştia ar trebui să fie reprezentaţi de aproximativ 100 de parlamentari.

Ulterior, în urma revoltei stârnită de nedreptatea făcută celor din diaspora, liberalii au iniţiat un proiect de lege vizând dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora, proiect căruia PSD i s-a opus.


Citiți și:

Amnezia unui politician ales în diaspora. Să-i împrospătăm memoria deputatului Lubanovici

Jocuri murdare la votul pentru parlamentarii diasporei, doi deputaţi AU IEŞIT PREMEDITAT de la vot

PNL încearcă să dreagă busuiocul: vor din nou dublarea numărului de parlamentari aleși în Diaspora