Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Întrevederea membrilor Comisiei românilor de pretutindeni a Senatului României, cu domnul Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români din Italia (CASCRI).

Marţi, 22 martie a.c., membrii Comisiei românilor de pretutindeni a Senatului României, au avut o întrevedere cu domnul Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români din Italia (CASCRI), la solicitarea reprezentantului CASCRI. La întrevedere a participat şi doamna Aurora Martin, consilier superior al Autorităţii Naţionale pentru Egalitate de Șanse între Femei şi Bărbaţi (ANES).

Printre temele abordate în cadrul întrevederii s-au numărat problematica repatrierii trupurilor neînsufleţite ale cetăţenilor români decedaţi în străinătate, punerea în aplicare a prevederilor legale în vigoare, ca soluţie a rezolvării problematicilor cetăţenilor români din afara graniţelor ţării precum şi propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei actuale şi a metodologiei de aplicare a acesteia.

Referitor la repatrierea trupurilor neînsufleţite ale cetăţenilor români decedaţi în străinătate, domnul Leontin Cojocea a subliniat „că o mare parte a problemelor legate de repatrierea cetăţenilor români pot fi rezolvate prin simpla aplicare a Legii nr. 416/2001, mai exact acordarea ajutorului de urgenţă de către consiliile locale din cadrul primăriilor, familiilor aflate în imposibilitatea acoperirii costurilor repatrierii celor dragi”.

Mai mult decât atât, reprezentantul CASCRI a propus înfiinţarea unei funcţii de consilier personal pe probleme de diaspora, în cadrul primăriilor, în conformitate cu prevederile art. 66 şi art. 67 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale republicată.

Domnul senator Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni a afirmat faptul că “este a patra oară când este depusă o propunere legislativă care să rezolve această problemă. Repatrierea corpurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării reprezintă o problemă majoră nerezolvată a României. Există numeroase cazuri în care familiile celor decedaţi nu au suficienţi bani pentru repatrierea acestora iar costurile estimative procedurii repatrierii se situează între 1500 şi 6000 de euro.”

În acelaşi context, domnul senator Marin Nicolae, secretarul Comisiei românilor de pretutindeni a subliniat faptul că “susţinem toate iniţiativele legislative ce vin în sprijinul comunităţilor româneşti din străinătate”.

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni vor să demareze toate demersurile necesare, astfel încât repatrierea trupurilor cetăţenilor români care mor în străinătate să nu mai reprezinte o problemă fără rezolvare.

Biroul de presă
Senat
Comisia românilor de pretutindeni

Aproape 800 de cercetători români și străini, așteptați la Conferința "Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România", se anunță într-un comunicat remis Agerpres.

789 de cercetători din 32 de țări, inclusiv România, vor participa la ediția 2016 a Conferinței ”Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România”, care se va desfășura la Timișoara, în perioada 25-28 aprilie, sub înaltul patronaj al Președintelui României.

Printre țările cu un număr semnificativ de participanți se numără Franța (44). Statele Unite (37) și Marea Britanie (18), urmate de Germania, Olanda și Italia. Și-au mai anunțat participarea și cercetători din Canada, Noua Zeelandă, Singapore și Finlanda.

Sesiunile de comunicări și discuții au fost grupate în 21 de workshop-uri exploratorii, care acoperă domenii extrem de diverse ale cunoașterii științifice, de la fizică și matematică, științe inginerești și medicale, până la științe sociale și umane. Fiecare workshop va avea o secțiune specială dedicată viziunii asupra sectorului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare pentru orizontul de timp 2030, în contextul dezbaterii naționale "România Educată" (demers inițiat de Adminstrația Prezidențială și susținut de Ministerul Educației).

De asemenea, evenimentul va include și un panel separat dedicat aceluiași subiect (viziunea CDI pentru anul 20130), care va integra opiniile tuturor participanților pe această temă.

Conferința "Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România 2016" va fi organizată sub egida Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și Universitatea de Vest din Timișoara.

Organizarea acestui eveniment la Timișoara marchează o premieră, fiind pentru prima oară în istoria desfășurării sale când lucrările vor fi găzduite de Centrul Universitar Timișoara, sub coordonarea Universității de Vest.

Reamintim că precedentele ediții ale întâlnirilor comunității științifice românești din țară și străinătate (2008, 2010, 2012) s-au desfășurat în București.

Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul dedicat: http://www.diaspora-stiintifica.ro.


Citește și:

Elevi merituoși la Școala Internațională de Fizică din Italia: ”Toți se mirau că suntem din România”

Exodul creierelor, 700.000 de italieni cu diplomă universitară au părăsit Italia

 

Muncitorii calificaţi în construcţii pot obţine contracte de muncă în Israel, cu un salariu minim pe lună de 1.540 dolari. Străinii caută dulgheri, zidari-faianţari şi fierari-betonişti. Aceştia trebuie să aibă calificare şi să cunoască, neapărat, citirea planurilor de construcţii.

De asemenea, cei interesaţi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

  • Să nu fi lucrat anterior în Israel sau dacă au muncit legal să nu fi încălcat condiţiile stabilite de permisele şi vizele de muncă;
  • Este obligatoriu ca ei să fi părăsit permanent Israelul cu cel puţin patru ani înainte de solicitarea curentă.
  • Să nu aibă: rude de gradul I care lucrează deja în această ţară, cu excepţia fraţilor; cazier judiciar;
  • Să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie, inclusiv muncă la înălţime şi manipulare de greutăţi şi
  • Să nu sufere de anumite boli cronice.

Contractele de muncă se încheie pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire până la o durată maximă de 63 luni. Salariu lunar minim brut estimat este de 1.540 dolari americani.

Ce acte sunt necesare

Persoanele interesate se pot înscrie la AJOFM Călăraşi cu următoarele documente:

  • cerere tip;
  • curriculum vitae;
  • declaraţie - tip;
  • copie Carte de identitate;
  • copii ale actelor de studii şi de calificare (toate paginile scrise), după caz;
  • copii ale documentelor care atestă experienţa, vechimea în muncă, dupa caz;

Informaţii legate de cazare, asigurare medicală, transport, viză, modalitatea de recrutare, cheltuieli ocazionate de procesul de recrutare, condiţii de muncă şi de viaţă etc. se găsesc pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – www.anofm.ro

Congresul Românilor de Pretutindeni se va desfășura în zilele de 24 și 25 iunie, au stabilit Birourile permanente reunite, a anunțat miercuri președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților, Mircea Lubanovici.

"Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat cu majoritate de voturi ca perioada de desfășurare a Congresului să fie 24-25 iunie 2016. Am primit cu bucurie această veste, deoarece, de când am intrat în politică, am militat ca românii să țină legătura cu țara, românii de pretutindeni să nu uite niciodată de unde au plecat și am încercat să fac tot posibilul ca reprezentanții instituțiilor statului român să fie într-o comunicare permanentă cu românii din afara granițelor țării", a declarat Lubanovici, într-o conferință de presă, citată de Agerpres.

El a adăugat că mai multe detalii despre desfășurarea evenimentului vor fi stabilite în cadrul ședinței Birourilor permanente reunite ale celor două Camere din data de 21 martie.

"Un amendament ce se referea la perioada de desfășurare a Congresului a fost rectificat. În loc de șase luni, cum era prevăzut, s-a modificat și de data aceasta suntem corelați cu legea și cu metodologia noastră. Așteptăm cu interes data de 21 martie, când Birourile permanente vor hotărî mai multe detalii", a precizat Lubanovici.

Congresul diasporei, bătaie de joc sau indiferenţă totală?


Citește și:

Vrei să devii Congresman? Trebuie să aduni 500 de semnături

EXCLUSIV / Parlamentul pregăteşte o bombă pentru diaspora: ALEGERI PENTRU CONGRES

 

 

Aproximativ 80.000 de români pleacă anual să lucreze în străinătate, majoritatea din mediul rural, ceea ce înseamnă echivalentul populației din 24 de comune, informează site-ul profit.ro.

Cifra a fost vehiculată de reprezentanții Romanian Business Leaders, la summit-ul cu tema "România, un loc mai bun pentru antreprenori" ce s-a desfășurat joi, 3 martie, la București.

"Pentru a rezolva problema exodului românilor din mediul rural, trebuie să rezolvăm problemele satului românesc. Agricultura este domeniul cel mai important în mediul rural, dar în acest sector s-au rezolvat mai multe probleme după aderarea în UE. Avem nevoie să pregătim specialiști care să lucreze în agricultură. Avem resursele financiare pentru asta. Dacă și din punct de vedere legislativ lucrurile vor merge bine, vom avea în agricultură acea dezvoltare pe care ne-o dorim cu toții. Cu cât agricultura va fi mai dezvoltată, cu atât vom avea mai puțini români care să își părăsească gospodăriile pentru a lucra în străinătate", a spus Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii, prezent la summit.

Conform reprezentanților RBL, în prezent avem 2,5 milioane de emigranți români care lucrează în străinătate.

"Dacă ne gândim că în țară numărul mediu de persoane în câmpul muncii este de 5 milioane, înseamnă că avem un raport de doi la unu între forța de muncă autohtonă care lucrează în România și cea care lucrează în străinătate și contribuie la PIB-ul acelor state. Recent, BNR a finalizat o analiză în care s-a studiat impactul pe care l-ar fi avut în PIB-ul României cei 2,5 milioane de emigranți dacă ar fi lucrat pe domeniul lor de activitate în țară. Plusul în PIB-ul României ar fi fost de 50 miliarde lei", spun reprezentanții RBL.


Citește și:

Declarație politică: ”Românii din diaspora nu sunt trădători, fugari sau lași, ci cei mai buni aliați ai României în lume”

Declarația de la Torino: părăsirea țării de către milioane de români, vina exclusivă a statului român iresponsabil și corupt

 

Deputatul PSD Ninel Peia, membru în cadrul Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a postat pe pagina sa de Facebook o declarație politică cu privire la românii din diaspora. Chiar dacă declarația e mai veche, deputatul declară că e mai valabilă ca oricând. ”Ei, românii noștri de dincolo de granițe ne reprezintă și pe noi. Cu bune, cu rele. Ei sunt tentaculele noastre în lume.” a adăugat politicianul.

 Zâmbetul amar al diasporei. După ce ne-au numărat voturile, ne numără banii

Declarație politică:

Românii de peste hotare, ambasadori fără simbrie, care zi de zi le arată străinilor cum se trăiește românește"

Nu știu care este opinia dumneavoastră. Dar eu, unul, m-am săturat până peste cap de clișeul perpetuat de mass media noastră, dar și de cea din majoritatea țărilor UE și nu numai.

Mă refer, cu siguranță, la imaginea românului plecat fie la muncă, fie emigrant, care dacă nu e hoț, e leneș sau pune la cale o rețea de vânzare de carne vie.

Spun, domnilor, că acest clișeu mie mi-a ajuns. Sigur că avem infractori, dar oare italienii nu au? Spaniolii or fi toți cinstiți? Dar irlandezii, albanezii, rușii, francezii, nemții sau austriecii? Evident, pădure fără uscături nu există, dar românii pare că au luat leapșa. Atât de rău încât și până și romii care vin de la Est de Nistru, se declară a fi tot români. Dar acesta este un fapt deja știut în Parlament, din câte am aflat.

Domnilor, eu vă spun că a venit ceasul să ne apreciem la justa valoare conaționalii care au ales să trăiască, temporar sau nu, peste granițele țării-mamă. Întâi și întâi pentru că și noi, politicienii din oricare partid, purtăm o vină, pentru românii care au ales să își caute norocul în pribegie. Poate pentru că nu suntem capabili să punem pe roți o economie înfloritoare, poate pentru că luptăm prea moale cu nepotismul, dar mai ales pentru că am uitat, poate, ce înseamnă cu adevărat datoria noastră față de țară și ai noștri.

Dar ar mai fi un aspect căruia cred că i-a sunat ceasul. Vin și vă spun: haideți să spulberăm odată pentru totdeauna sintagma ”rușinea de a fi român”. Haideți să îngropăm acest blestem autoimpus dintr-o pudoare păguboasă, total neproductivă și perpetuată delicios de cei care nu prea iubesc România.

Românii plecați sunt ai noștri. Ei, zi de zi, fără a primi parale de la stat își învață noii prieteni sau vecini ce au adus ca bagaj tradițional de acasă. Cu mititei, sarmale și mămăligă și telemea. Lor nu le este rușine cu acestea așa cum nu le este grecilor cu sirtaki, gyros sau spartul veselei la fiece chef. Sau ungurilor cu gulașul și paprikaua lor. Ei, românii noștri de dincolo de granițe ne reprezintă și pe noi. Cu bune, cu rele. Ei sunt tentaculele noastre în lume.

Haideți să le evidențiem acest rol, așa cum o fac toate celelalte neamuri de pe fața Pământului.

Noi românii, poate nu suntem mai buni ca alții, dar cu siguranță, nici mai răi nu suntem. Români de rând din Germania, Italia, Spania, Creta, Scoția, Irlanda sau Olanda sunt mici avanposturi ale culturii noastre, a spiritului românesc, a felului în care stăm în fața lumii. Ei nu sunt trădători, fugari sau lași, ci cei mai buni aliați ai României în lume!

Deputat PSD Ninel PEIA


Citiți și:

Declarația de la Torino: părăsirea țării de către milioane de români, vina exclusivă a statului român iresponsabil și corupt

 Aurelian Pavelescu: ”Românii sunt consideraţi cetăţeni de rangul II în străinătate”

 

 

Astăzi am susținut de la tribuna Camerei Deputaților proiectul de modificare a Legii 248/2005, care în fapt, ar fi adus o contribuție majoră privitor la valabilitatea documentelor de stare civilă pentru cetățenii români. Dată fiind prezența numeroasă în afara granițelor țării a milioane de români, dar și adaptarea la reglementările în materie pentru cetățenii Uniunii Europene, prin propunerea legislativă am încercat să aduc în discuție necesitatea prelungirii valabilității pașapoartelor simple electronice la zece ani pentru cetățenii intre 18-70 de ani și valabilitate permanentă pentru cetățenii români de peste 70 de ani.

Țin să adaug că valabilitatea de zece ani a pașapoartelor este deja o realitate pentru cetățenii anumitor state precum Spania, Italia, Franța sau Germania, țări unde se află numeroase comunități de români, iar în atare condiții, ar fi necesar ca deputații majorității parlamentare, în mare parte socialiști, să înțeleagă demersul ca pe unul pertinent, de bun-simt, care nu ar fi adus decât un beneficiu cetățenilor romani în ansamblu.

Propunerea legislativa a fost semnată în număr mare de parlamentari ai grupurilor PNL, un parlamentar PSD, DP și altul din partea PC-PLR și susținuta majoritar de către PNL si neafiliați, dar nu a întrunit numărul de voturi care ar fi asigurat adoptarea propunerii legislative.

Aurelian Mihai, deputat PNL Diaspora

 

Consulul general de la Bologna intervine în cazul Ferarra: ”Nu etichetaţi toţi românii, crima nu are naționalitate”

Întâlnirea de la Bologna, între util și ridicol

Isărescu, șocat de miliardele ţinute la saltea de românii din diaspora: ”Să aducem acești bani în țară”