Focus - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Congresul Românilor de Pretutindeni se va desfășura în zilele de 24 și 25 iunie, au stabilit Birourile permanente reunite, a anunțat miercuri președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților, Mircea Lubanovici.

"Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat cu majoritate de voturi ca perioada de desfășurare a Congresului să fie 24-25 iunie 2016. Am primit cu bucurie această veste, deoarece, de când am intrat în politică, am militat ca românii să țină legătura cu țara, românii de pretutindeni să nu uite niciodată de unde au plecat și am încercat să fac tot posibilul ca reprezentanții instituțiilor statului român să fie într-o comunicare permanentă cu românii din afara granițelor țării", a declarat Lubanovici, într-o conferință de presă, citată de Agerpres.

El a adăugat că mai multe detalii despre desfășurarea evenimentului vor fi stabilite în cadrul ședinței Birourilor permanente reunite ale celor două Camere din data de 21 martie.

"Un amendament ce se referea la perioada de desfășurare a Congresului a fost rectificat. În loc de șase luni, cum era prevăzut, s-a modificat și de data aceasta suntem corelați cu legea și cu metodologia noastră. Așteptăm cu interes data de 21 martie, când Birourile permanente vor hotărî mai multe detalii", a precizat Lubanovici.

Congresul diasporei, bătaie de joc sau indiferenţă totală?


Citește și:

Vrei să devii Congresman? Trebuie să aduni 500 de semnături

EXCLUSIV / Parlamentul pregăteşte o bombă pentru diaspora: ALEGERI PENTRU CONGRES

 

 

Astăzi am susținut de la tribuna Camerei Deputaților proiectul de modificare a Legii 248/2005, care în fapt, ar fi adus o contribuție majoră privitor la valabilitatea documentelor de stare civilă pentru cetățenii români. Dată fiind prezența numeroasă în afara granițelor țării a milioane de români, dar și adaptarea la reglementările în materie pentru cetățenii Uniunii Europene, prin propunerea legislativă am încercat să aduc în discuție necesitatea prelungirii valabilității pașapoartelor simple electronice la zece ani pentru cetățenii intre 18-70 de ani și valabilitate permanentă pentru cetățenii români de peste 70 de ani.

Țin să adaug că valabilitatea de zece ani a pașapoartelor este deja o realitate pentru cetățenii anumitor state precum Spania, Italia, Franța sau Germania, țări unde se află numeroase comunități de români, iar în atare condiții, ar fi necesar ca deputații majorității parlamentare, în mare parte socialiști, să înțeleagă demersul ca pe unul pertinent, de bun-simt, care nu ar fi adus decât un beneficiu cetățenilor romani în ansamblu.

Propunerea legislativa a fost semnată în număr mare de parlamentari ai grupurilor PNL, un parlamentar PSD, DP și altul din partea PC-PLR și susținuta majoritar de către PNL si neafiliați, dar nu a întrunit numărul de voturi care ar fi asigurat adoptarea propunerii legislative.

Aurelian Mihai, deputat PNL Diaspora

 

Consulul general de la Bologna intervine în cazul Ferarra: ”Nu etichetaţi toţi românii, crima nu are naționalitate”

Întâlnirea de la Bologna, între util și ridicol

Isărescu, șocat de miliardele ţinute la saltea de românii din diaspora: ”Să aducem acești bani în țară”

Potrivit noului Cod fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 toți românii trebuie să plătească o contribuție la sănătate chiar dacă nu realizează venituri. Printre cei vizați de această măsură sunt mii de români care lucrează în străinătate fără contract, în construcții, agricultură, zileri, sezonieri, persoane care îngrijesc bătrâni sau fac menaj în case.

Sunt scutite de la plata CAS în România doar persoanele care fac dovada că au un card european de sănătate sau plătesc asigurări sociale în România sau într-o altă țară, membră UE. Pentru aceasta însă, trebuie să depuneți acte doveditoare la ANAF, în localitățile de domiciliu. În caz contrar, veți primi decizii de impunere, iar termenul de plată este de 30 de zile, după care se trimit, acasă, somațiile de plată.

În cazul în care nu puteți face dovada că plătiți CAS în altă țară, va trebui să depuneți la sediile fiscale din localitatea de domiciliu formularul 604. Ulterior ANAF-ul va emite decizia de impunere. Veți plăti 5,5 la sută din valoarea salariului minim pe economie, adică în jur de 66 de lei pe lună. Plata se va face trimestrial.

Și ca să nu bateți drumul degeaba, pe lângă cozile de la ghișee, ANAF-ul va pregătit o surpriză! Veți plăti retroactiv contribuția pe ultimele 7 luni, adică aproximativ 100 de euro. Abia apoi, vi se va trimite impunerea trimestrială.

Pentru detalii suplimentare și eventuale sugestii despre această măsură, contestată de românii din străinătate, ANAF-ul a pus la dispoziție un număr de call-center: +4031 4039160.

Guvernul promitea la începutul anului că va revizui articolul prin care persoanele fără venituri sunt obligate la plata CAS: "Vom face pana la sfârșitul lunii ianuarie - inceputul lunii februarie o analiză in legatură cu sustenabilitatea acestui articol 180 atât din punct de vedere fiscal, cât și constitutional, pentru că si din punct de vedere constituțional se pune problema daca se respecta prin acest articol principiul justei asezari a sarcinii fiscale.” declara purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

"In esență, articolul respectiv incearca să deschidă posibilitatea de a reintra in sistemul de sănătate a persoanelor care vor sa beneficieze de servicii de sanatate si prin aceasta sunt dispuse sa plateasca 6 luni in urma 5,5% din salariul minim. (...) Codul fiscal introducea o declaratie pe propria raspundere prin care spuneai ca nu ai venituri (...). Una este cand persoana intra in sistem de buna voie sau pentru ca sufera de anumita boala si vrea sa beneficieze de tratamentele sau de serviciile sistemului de sanatate si alta este de a cere imperativ unor persoane care nu au venituri, dar nici nu au nevoie de asistenta medicala si sa incepem sa ii vanam prin tara sa vedem daca chiar asa e. Acel lucru nu il vom face. Asta nu inseamna ca nu exista un caracter obligatoriu al contributiei la sanatate, pentru ca asa spune legea sanatatii.” mai spunea purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Între timp, nu s-a întâmplat nimic. Articolul a rămas în vigoare, iar românii sunt vânați pentru plata contribuțiilor.

sursa: stiridiaspora.com

Sorin Cehan

În Italia, acest modus operandi este cunoscut ca "il pacco napolitano", pachetul napolitan. O escrocherie clasică pentru oameni creduli. "Pachetul", adică ambalajul, este tot ceea ce primeşte cel care se încrede în promisiunile atractive ale unor vânzători ambulanţi.

În ultima vreme din România vin patrule întregi de vânzători ambulanţi cu "pachete", care încearcă să convingă românii din Diaspora să ducă banii în economia românească.

Nu mai sunt de mult de ajuns miliardele pe care "căpşunarii", cum continuă să fie numiţi muncitorii români din străinătate, le trimit în fiecare an în ţară. Un raport recent al BNR a arătat că deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori în 2015 faţă de anul precedent, ajungând la 1,7 miliarde euro. Acest deficit ar fi fost mult mai mare dacă românii din diaspora nu ar fi trimis bani la familiile lor.

Dar nevoile de bani din România au crescut. Ce nu s-a stricat, a dispărut sau s-a furat. Averea statului a fost privatizată aproape în întregime, se mai scot bani din frauda cu retrocedări, dar slabă mişcarea.

Investițiile străine directe de anul trecut au fost de 3 miliarde de euro, sumă comparabilă cu banii trimişi acasă de Diaspora, scuze pentru repetarea cifrelor, dar repetita iuvant. Ultimele cifre disponibile, de anul trecut din octombrie, furnizate de Banca Mondială, arată că românii care lucrează temporar sau permanent în străinătate trimit în țară peste 3,4 miliarde dolari.

Nişte genii din România şi-au dat seama că aceşti bani sunt doar vârful aisbergului. Întocmai ca escrocii care îşi studiază victimele înainte de a da lovitura, au început investigaţiile în buzunarele diasporei, în paralel cu punerea în scenă a scenetei.

Un studiu prezentat recent la BNR a estimat că diaspora ar avea la saltea 28 de miliarde de euro, pe care statul român ar putea să-i atragă ca investiţii în România. Cifrele apar într-un studiu al Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație (FLAME) şi l-au lăsat perplex pe Guvernatorul BNR. “Sunt cifre aproape șocante”, a afirmat Mugur Isărescu.

“Potențialui de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări", a declarat Isărescu, care a propus stimularea românilor din diaspora, pentru a face mai multe plasamente în țară. Când am publicat aceste declaraţii ale guvernatorului BNR, internetul s-a înnegrit de comentarii, multe dintre ele nepublicabile, în proporţie de 99% cu un mesaj simplu: "S-a furat tot din România şi aveţi nevoie acum de banii munciţi din greu de românii alungaţi de corupţie şi de sărăcie din ţară?". Guvernatorul BNR ar putea să îşi facă puţin curaj, să ia un întăritor şi să vadă ce gândesc zeci de mii de români despre propunerea sa. Cu siguranţă nu ar mai repeta-o.

Dar care 28 de miliarde? Există estimări mult mai optimiste. Şi aici ajungem la deja celebra operaţiune Repatriot. Gabriel Iştoc, unul dintre fondatorii grupului Repatriot, care îşi propune să repatrieze banii românilor din diaspora pentru investiţii, spune că românii din străinătate ar avea puşi deoparte între 50 şi 100 de miliarde de euro, iar aceşti bani ar putea fi investiţi în România.

Fundaţia Repatriot, formată din prosperi oameni de afaceri români, dau ture prin Europa, prezentându-se cu ridicole papioane tricolore la gât şi prezentând România ca o ţară plină de oportunităţi pentru investiţiile românilor din diaspora. Chiar dacă e corupţie, chiar dacă DNA nu are destul timp şi destui oameni pentru câte arestări are de făcut în fiecare zi, dintre politicieni, oameni de afaceri, înalţi şi mărunţi responsabili din instituţii, chiar dacă nu există infrastructură şi nu există multe alte lucruri esenţiale pentru un mediu economic sănătos, cum ar fi libera concurenţă. Nu contează. Oamenii cu papion tricolor aruncă pe masă patriotismul. Dacă eşti patriot, îţi investeşti banii în România.

Judecând la rece, ce are una cu alta? Pentru business, contează oportunităţile, costurile, piaţa, legislaţia, etc. În niciun caz patriotismul. În horă a fost atras şi Cioloş, care a declarat, la ultima întâlnire pusă în scenă la Cotroceni, că "remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro".

Întotdeauna m-am întrebat ce a vrut să spună Dacian Cioloş, la începutul mandatului său, atunci când a mers în Parlament şi a promis facilităţi pentru transportatorii de pachete. S-o fi referit şi la pachetul napolitan?

Maria Cristiana Tudose

«- Dar Dvs. sunteți din străinătate? - Da, sunt româncă.»

Dar așteaptă să termin, să-ți povestesc ceva despre țara mea.

România nu înseamnă hoți sau ticăloși. Ne ascundem printre Balcani, avem o mare, nu este un lac, avem câmpuri împodobite cu flori și multă iarbă verde, avem tradiții, avem mănăstiri, avem dansuri populare și oameni frumoși, luptători, care știu ce înseamnă munca adevărată.

În țara în care m-am născut, tinerii luptă pentru un viitor mai frumos, dau din coate printre obstacolele de zi cu zi, au absolvit facultăți și n-au fost răsfățați. S-au obișnuit cu încercările vieții, știu ce înseamnă compromisuri și s-au mulțumit întotdeauna cu cât era posibil.

Am crescut în spatele blocului, oare știi ce înseamnă? Amintirile copilăriei mele au miros de pâine caldă: de bucurie și poftă, ajungeam acasă cu o jumătate deja mâncată. Am crescut cu compot, mămăligă și brânză. Am crescut simplu dar bine. Am devenit un om demn. Mă ridic pentru a lăsa locul unui bătrân, zâmbesc celui care mi-a zâmbit, deși nu-l cunosc, spun "bună ziua" și "mulțumesc" pentru că așa am fost educat.

Știi ce-mi place la țara mea? Că am crescut cu nimic, am învățat ce înseamnă educație, am înțeles că din lipsuri trebuie să facem totul, de fiecare dată am luat-o de la început, am avut putere și n-am capitulat. Au fost momente în care ne-am revoltat, momente în care am plâns și am crezut că vom ceda. N-am făcut-o.

Nu ni s-a dăruit nimic, deși am fost judecați, am plecat prin lume, pentru siguranța celor dragi. N-am plecat de frică, am plecat pentru că voiam ceva mai mult. Cândva cineva m-a întrebat cum este să crești într-o țară străină iar eu i-am răspuns: "Vorbesc limba ta dar visez românește!" . Sufletul meu respiră, iubește și trăiește românește! Cum aș putea ascunde ceea ce sunt? De ce să-mi fie rușine atunci când spun că sunt româncă?

În România vei cunoaște femei puternice, bătrâni modești, multă sărăcie și spirit muncitoresc. Nu suntem perfecți, dar cine este?

Nu, nu locuim în corturi, locuim în blocuri.

Nu, nu ne jucăm cu cuțitele, ne jucăm șotron. Nu, la școală nu ne învață cum să furăm! La școală învățăm matematică, probabil mai bine ca tine! La școală învățăm că pentru a ieși din sărăcie, trebuie să citim, să fim educați, să creștem și să fim demni.

Dacă un român fură, nu înseamnă toți sunt hoți! Nu mă pune lângă cel care n-are respect pentru oameni, care trăiește din minciună și își petrece zilele păcălindu-i pe ceilalți! Nu fac parte dintr-o grămadă, aparțin unui popor. Țara mea are o istorie și din acest motiv eu merit respect. Atâta timp cât ți nu-ți fac rău, tu ești obligat să mă respecți!

Nu, nu suntem oameni răi dar am învățat să protejăm ce este al nostru pentru că ne-au păcălit prea mulți, ne-au făcut de râs de prea multe ori.

Dacă v-am răpit prea mult timp, eu mă scuz. Dar vroiam să știți ce înseamnă cu adevărat România.

Acum privește-mă, ți se par un om rău? Îmi reprezint țara, muncesc, învăț, mă întrețin, nu fur, îmi văd de treaba mea și pretind să nu fiu judecată greșit pentru că în fața Domnului suntem egali, iar eu n-am de ce să las capul jos.

Marius Dobrescu

Am rămas puțini și neputincioși. Corupția împământenită în ultimii 25 de ani ne-a lăsat pe drumuri, fără șosele, fără medici, fără spitale, fără profesori, fără olimpici, fără românii patrioți care și-au căutat de treabă pe alte meleaguri.

Astăzi, președintele Klaus Iohannis a cerut din nou ajutorul celor care l-au pus la cârma țării. ”Diaspora românească, vector de dezvoltare” un nume pompos și o seamă de intelectuali, oameni de afaceri, politicieni și o mână de reprezentanți ai românilor din străinătate și-au dat întâlnire la Palatul Cotroceni.

Proiectul de țară al tehnocraților lui Cioloș de a aduce în țară ”căpșunarii” să investească în economie pare a fi un Front al Salvării Naționale.

Am răspuns invitației de a participa la această întâlnire. Gândul m-a purtat însă la povețele lui Creangă. Mai exact, la Fata Moșului și Fata Babei.

Nu știu dacă voi cei plecați de mult de acasă vă mai aduceți aminte, dar eu când mă gândesc la povestirile lui Creangă îi văd pe mulți dintre politicienii noștri, care au întruchipat-o ani la rând pe Fata Babei, ”slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă” dar niciunul pe fata Moșului, frumoasă, harnică, ascultătoare şi iubitoare de neam și țară.

”- Da' cum nu!? că nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a ămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?” Așa a răspuns în batjocură Fata Babei când cuptorul nelipit a rugat-o să-l îngrijească. Și aceeași bătaie de joc au dovedit-o politicienii când a venit vorba să vândă la fier vechi industria României, în loc s-o cârpească și să aibă grijă de economie.

Și de agricultură, irigații, baraje și de regularizarea apelor s-a ales praful așa cum omizile au atacat părul din poveste, iar fântâna a rămas mâloasă, în grija Fetei Babei. Așa am ajuns să otrăvim copiii, să nu știm ce bacterie ucigașă ne atacă!

O dată la patru sau la cinci ani, am sperat fiecare dintre noi că va veni....Fata Moșului, cea care ne va scăpa de omizi, va curăța răul, corupția și boala.

Ne-am pus speranțele în Ion Iliescu, la începutul anilor 90 și am crezut că ne va deschide orizonturile spre Vest. O deschidere care s-a transformat rapid într-o deziluzie, odată cu promovarea democrației cu ajutorul bâtelor ortacilor, veniți ”din vale” pentru a corecta ideologia studenților de la arhitectură.

A urmat apoi schimbarea. ”Cheia” a fost în 1996 cu profesorul Emil Constantinescu și promisiunea celor 15.000 de specialiști.

Am fost creduli și în 2004. Am vrut să trăim bine. Am spus DA pentru venituri decente, educație aleasă, afaceri prospere, sănătate curată și o agricultură profitabilă. De toate acestea însă, s-a îngrijit tot Fata Bebei!

Acum avem România lucrului bine făcut, sau altfel spus: fapte, nu vorbe! Dar românii încă o așteaptă pe Fata Moșului care să le îngrijească rănile unei democrații prost înțelese.

Multă vreme m-am întrebat cine ar putea fi Fata Moșului. La întâlnirea de la Cotroceni am avut senzația că o zăresc. Să o fi văzut oare și Iohannis?

un editorial StiriDiaspora

Banii economisiţi de românii din străinătate au ajuns la un nivel fără precedent, arată un studiu prezentat miercuri, 17 februarie la BNR.

Pe lângă cele 7 miliarde trimise anual la familii, diaspora ar avea la saltea 28 de miliarde de euro, pe care statul român vrea să-i atragă ca investiţii în România.

Sunt cifre aproape șocante”, a afirmat guvernatorul Mugur Isărescu, potrivit Profit.ro. “Potențialui de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări, iar preferințele lor de investiții se schimbă spre altceva, de la a-ți face o casă mare prin Maramureș sau altundeva, cum era până acum”, a declarat Isărescu.

Românii din diaspora ar trebui stimulați să facă mai multe plasamente în țară, mai consideră Guvernatorul BNR.

Cifrele care l-au şocat pe Isărescu apar în studiul Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație (FLAME). Cercetarea a pornit de la estimarea unui număr de 5 milioane de români care lucrează în străinătate, estimare bazată pe date de la consulatele României în străinătate, în condițiile în care cifra exactă nu se cunoaște.

“70% din cei 5 milioane trimit anual bani în țară, deci există circa 3,5 milioane de trimițători de bani. Am luat în calcul estimările Eurostat, care arată că un român câștigă în Italia (țara spre care se îndreaptă cei mai mulți români) circa 19.000 de euro net anual, din care alocă pentru cheltuieli curente cam 9.000 de euro. Din cei 10.000 de euro necheltuiți transferă în România, potrivit datelor disponibile, în medie, 2.000 de euro. Rămân, astfel, circa 8.000 de euro, sumă care înmulțită cu 3,5 milioane (numărul trimițătorilor de bani) relevă acest potențial de economii și investiții de 28 miliarde de euro, încă necanalizat spre economia românească”, a explicat Cristina Dobre, președintele Fundației FLAME.

Un câștig mult mai mare pentru România ar fi reîntoarcerea românilor acasă, spune președintele Bursei de Valori București, Ludwig Sobolewski. “Totalul remitențelor, de 6-7 miliarde de euro, e o sumă impresionantă. Dacă, însă, ar locui în România cei 4-5 milioane care acum lucrează afară și ar câștiga, în medie 500 de euro, rezultă o sumă mult mai mare, de 30 miliarde de euro.”, apreciază Sobolewski.

Alte detalii pe Profit.ro