Criza de muncitori sufocă economia, 7.000 de străini pot munci în România în acest an

Chiar dacă salariul minim şi salariul mediu au crescut consistent, în 2017 s-a declanşat o criză de forţă de muncă fără precedent, care i-a obligat pe angajatorii români să acorde mai multe bonusuri şi să ia în calcul angajarea muncitorilor asiatici. Situaţia pare să cotinue şi în acest an, an pentru care Guvernul a stabilit un contingent de 7.000 de lucratori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare sau detaşare.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta economia în acest an este lipsa forţei de muncă. Firmele, atât cele româneşti, cât şi multinaţionalele, se plâng că nu găsesc salariaţi şi asta ar putea fi o mare barieră în calea creşterii economice din acest an. În aceste condiţii, România riscă să dispară de pe harta investiţiilor, având în vedere că ne-a dispărut principalul atuu, forţa de muncă calificată şi ieftină. Populația inactivă din România numără aproximativ patru milioane de oameni, arată datele statistice. Deși aceste persoane au vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, deci sunt apte de muncă, nu au nici un gând să se apuce de treabă. Motivaţia este că se mulţumesc cu ajutoarele sociale pe care statul pe oferă având în vedere că mulţi din aceşti oameni locuiesc la ţară şi reuşesc să se întreţină şi din autoconsum. În plus, 3,4 milioane de români au emigrat, ceea ce reprezintă 38% din populația activă a ţării. În aceste condiţii, firmele, dar şi Guvernul, au în faţă o mare provocare în 2018. Să rezolve criza forţei de muncă.

Cel mai mare deficit

Construcţiile şi agricultura s-au confruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

„În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru Mediafax, specialiştii din domeniul resurselor umane.

Relocarea personalului este una dintre soluţiile la care au apelat angajatorii ca răspuns la deficitul înregistrat pe piaţa de forţă de muncă. „Se caută muncitori şi se aduc la muncă (pe banii companiei) din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei (50 km şi mai mult)”, au mai arătat specialiştii.

Vin străinii

Ce soluţii a propus Guvernul, ca răspuns la criza din 2017? Un contingent de 7.000 de lucrători străini vor putea fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în 2018. Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Dar angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă din punct de vedere financiar pentru companii. „Angajarea lucrătorilor străini este foarte costisitoare. Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu. Acum, cei mai mulţi străini sunt angajaţi în domeniul producţiei auto”, precizează specialiştii. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene, unde mâna de lucru este mai ieftină.

„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri-Lanka şi poate fi doar începutul unui proces de termen lung. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă şi încă nu ştim cum vor fi integrate aceste persoane în comunităţi mici, rurale sau tradiţionale”, au mai menţionat recrutorii.