Doi frați, din oraşul Târgu-Bujor (Galaţi), au fost arestați de poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi şi procurorii DIICOT, pentru acuzația de a fi dus la muncă în Italia sute de români, pe care apoi îi exploatau la limita sclaviei. Alte două persoane sunt date în urmărire pentru aceleași fapte. Trafic de persoane în formă continuată. Cei doi se ocupau de recrutarea şi transportul românilor care voiau să muncească la cules de legume şi fructe în Italia.
”Investigaţiile au relevat că, în perioada 2009 – 2016, cei patru ar fi racolat peste 100 de victime, pe care le-ar fi transportat în Italia, predându-le unor cetăţeni italieni, pentru a fi exploatate prin muncă”, a declarat Nicoleta Rogojină, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi. Cei patru le-ar fi promis iniţial victimelor un salariu de 1.000 de euro lunar pentru a munci la ferme agricole din Italia, prezentându-le alte condiţii decât cele reale (referitoare la cazare, durata legală a zilei de muncă).
În realitate, victimele nu puteau pleca benevol de la locurile de muncă şi nu puteau lua contact direct cu angajatorii. De la fiecare victimă, cei patru ar fi încasat 150 de euro lunar, pentru întreaga perioadă în care victimele lucrau în Italia, drept comision pentru faptul că le-a fost găsit un loc de muncă, obţinând în acest mod peste 100.000 de euro.
Tribunalul Galaţi l-a pus în libertate pe Iulian Spînu, judecătorii apreciind că acesta nu prezintă pericol social, motiv pentru care l-au plasat sub control judiciar. A doua persoană reţinută, Titi Spînu, a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ceilalţi doi capi ai reţelei de traficanţi de persoane se sustrag urmării penale.
Sute de români au fost amăgiţi cu salarii de 1.000 de euro/lună pentru a munci în fermele agricole din jurul oraşului Verona (Italia). În realitate, salariile erau mult mai mici, munceau întreaga zi, nu aveau voie să părăsească ferma, condiţiile de cazare erau improprii şi trebuiau să plătească şi o taxă lunară de 150 de euro intermediarilor români care i-au adus la muncă, povestește Adevărul.
Românii lucrau alături de indieni, pakistanezi şi africani. Potrivit mărturiilor din dosar, fraţii Spînu erau în contact cu proprietari italieni de ferme agricole. Acolo, oamenii de încredere ai acestora lucrau ca supraveghetori şi aveau ca principală misiune colectarea lunară a celor 150 de euro.
„Cazarea ne era asigurată în containere de aproximativ 3 pe 4 metri, unde locuiam 4-5 persoane, condiţiile fiind improprii pentru odihnă”, a declarat, în faţa anchetatorilor, un tânăr din comuna Băleni (Galaţi). Era vorba de o fermă de lângă localitatea Valesse Opeano, iar munca consta în plantarea şi culegerea de dovlecei, căpşuni şi castraveţi.
Bărbatul a fost apoi transferat într-o fermă de lângă localitatea Zevio. „Aici am fost cazat într-o casă din incinta fermei, într-o cameră cu alţi 8 sau 9 sezonieri, programul zilnic de muncă fiind de la orele 6.30 până la orele 19.00, fiind plătit cu 5 euro pe oră”, a declarat acesta. Nu a semnat niciodată vreun contract de muncă, dar plătea regulat taxa lunară de 150 de euro. „Menţionez faptul că, în fiecare lună după plata salariilor, Spînu Titi venea în Italia pentru a ridica de la oamenii săi de încredere banii extorcaţi de la fiecare muncitor sezonier”, a declarat tânărul.
Un alt bărbat, consătean cu fraţii Spînu a explicat la DIICOT cum au fost şantajaţi. „Pentru a fi obligaţi să muncim între 10 şi 12 ore zilnic, patronii italieni, în înţelegere cu Spînu Titi şi fraţii acestuia, ne reţineau actele de identitate, motivând că ne vor încheia contractul de muncă şi ne vor plăti asigurările sociale, dar niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat victima. Totul se făcea cu acordul tacit al patronilor italieni.
Petruş Cadu a plecat în Italia, pe filiera Spînu, ca simplu muncitor unde a lucrat mai mulţi ani. „De regulă, munceam dimineaţa între orele 6-12, apoi având o pauză de o oră sau două pentru masă, şi munceam ulterior de la 14 până la orele 20 sau 21”, a declarat acesta. La sfârşitul lunii, el strângea 300-400 de euro. Pentru că era conştiincios, a fost promovat ca supraveghetor.
„În mai multe rânduri, atât eu, cât şi Dingă Costel i-am ameninţat cu acte de violenţă fizică pe cei care lucrau la fermă, pentru a-i determina să plătească taxa de protecţie de 150 de euro pe lună, iar într-o situaţie, din dispoziţia lui Spînu Titi, împreună cu acesta şi cu Dingă Costel l-am agresat fizic pe unul dintre muncitorii români care refuzase să plătească taxa”, a declarat Cadu.
Bărbatul a arătat că aceste constrângeri care le-a exercitat asupra muncitorilor români de la fermă au fost de natură să le inspire o temere permanentă, motiv pentru care nimeni nu a mai îndrăznit să refuze plata taxei. Cadu a povestit şi un alt episod, în care din dispoziţia lui Titi Spînu l-au agresat fizic cu bare de fier pe unul dintre muncitorii de la fermă, care refuzase plata taxei. Muncitorul a fost abandonat pe marginea unei autostrăzi, deşi avea leziuni grave.
Vedete la TV
În anul 2015, DigiTV îl prezenta pe Iulian Spînu drept cel mai mare producător de căpșuni din județul Galați. Despre gălățean, televiziunea de știri preciza: „Iulian Spânu are 40 de ani, iar 10 dintre ei şi i-a petrecut în Italia la cules de căpşuni. Cu experienţa şi cu banii adunaţi acolo, în 2009, s-a decis să revină în ţară şi să pună pe picioare o afacere a lui. A început cu un solar de probă, cu răsaduri aduse din Italia. Acum a ajuns să cultive căpşuni pe o suprafaţă de peste trei hectare şi este cel mai mare producător de căpşuni din judeţul Galaţi”.
