Saturday, Oct 25th

Last update:01:36:21 PM GMT

You are here:

Integrare

Daniel Tecu, Fadere-Spania: ”Ajutați-ne! Singura speranță care ne-a rămas este Guvernul României"


Stimate Domnule Prim-Ministru,

Subsemnatul Daniel Tecu, Presedinte al Federatiei Asociatiilor de romani din Europa (FADERE), va rog sa ne sprijiniti in procesul de repatriere a corpului neinsufletit a cetateanului roman Georgian Daniel Pavel, decedat in Spania acum sase luni.

Georgian Daniel Pavel, în vârstă de 35 de ani, a decedat pe data de 27 octombrie 2013 în orașul Malaga, din Spania. Era orfan de ambii parinti si avea in grija doi frati care locuiesc in tara.

Lucra in Spania doar de un an ca gradinar in casa unei persoane de nationalitate spaniola. Fratii lui care locuiesc în Ploiești, Prahova, au aflat despre deces de abia după 9 zile, după ce au dat nenumărate telefoane în Spania, îngrijorați că fratele nu le mai răspunde la telefon. Dupa deces trupul lui Georgian a fost dus la o firmă de pompe funebre, care a solicitat suma de 6 000 de euro pentru a-l repatria. După mai multe concerte caritabile și după mediatizarea cazului în presa centrală, a fost strânsă suma de 3.000 de euro, suficientă doar pentru incinerare, nu pentru repatriere.

Timp de sase luni au incercat toate formele posibile pentru repatrierea fratelui lor, insa pana in acest moment nimeni nu i-a ajutat. Au trimis scrisori catre Primaria din Ploiesti oras in care ei locuiesc si in care si fratele lor avea domiciliu, insa a primit raspuns negativ. In doua ocazii au trimis scrisori catre Consulatul din Sevilla, Spania pentru a-i ajuta sa repatrieze corpul fratelui lor insa si de aici raspunsul a fost negativ.

Sase luni in care in fiecare zi acesti doi frati au stat de vorba cu mai multe organizatii si institutii ca sa ii ajute insa nici una nu le-a intins o mana pana acum. Sase luni de agonie pentru acesti doi oameni, sase luni in care ochii lor nu s-au odihnit cautand sa gaseasca o forma sa isi aduca fratele in tara.

Durerea pierderii fratelui lor, a fapului ca de acum incolo nimeni nu se va mai ingriji de ei este acum dublata de faptul ca nici macar posibilitatea de a-l aduce in locul in care ei locuiesc sa il inmormanteze cum se cuvine si sa ii faca o slujba crestineasca nu pot. Va rugam sa interveniti de urgenta si sa opriti durerea acestor tineri, sprijinindu-i sa isi aduca fratele in tara.

Fiecare zi trecuta este in defavoarea lor. Daca la inceput costul repatrierii era de 6 000 de Euro, acum se ridica la suma de 20 000 Euro si creste in fiecare zi cu 92 Euro.

Am luat legatura cu Asociatiile care sunt afiliate la FADERE. Daca pana acum am ajutat foarte multe persoane sa isi repatrieze pe cei dragi, din cauza crizei economice nu mai dispunem de fonduri. Am stat de vorba cu Bisericile din Spania, insa nici ele nu ne mai pot sustine.

Singura speranta care ne-a ramas este Guvernul Romaniei.

Acest om, Georgian Daniel Pavel era cetatean roman care pana sa plece in Spania si-a platit cu regularitate darile catre Stat, dupa ce a plecat in Spania toti banii pe care ii strangea ii trimetea fratilor lui pentru intretinere. Am vazut ca Guvernul Romaniei a intervenit ori de cate ori a fost un caz umanitar, asa cum a fost si accidentul din Muntenegru sau altele. Acesta este un CAZ UMANITAR. Este o situatie disperata si fara rezolvare.

Va rugam respectuos sa ne sprijiniti in procesul de repatriere a acestui cetatean roman. Ramanem la dispozitia dumneavoastra si asteptam raspuns cat se poate de repede.

Daniel Tecu
Președinte FADERE
(Federația asociațiilor de români din Europa)

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

2 iunie, recepţie la Ambasada Italiei la Bucureşti: «Am transmis salutul românilor din Italia»

Eugen Terteleac, preşedintele Reprezentanţei Camerei de Comerţ a României în Italia, a participat în această seară, 2 iunie 2014, la recepţia organizată la ambasada Italiei la Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale.

Ambasadorul Italiei, Diego Brasioli, şi preşedintele CCIRO Italia, Eugen Terteleac

«În numele Camerei de Comerţ de la Roma şi a Asociaţiei Românilor din Italia, am transmis salutul nostru, al celor din Italia şi mi-am dorit să-i reprezint pe cei care şi-au dorit să fie alături de poporul italian cu ocazia acestei sărbători.

Cu această ocazie m-am întâlnit cu mai mulţi colegi şi amici de la Camera de Comerţ italiană din România, de la Ambasada Italiei, de la Confindustria România, persoane care şi-au dorit ca prin mine să transmit salutul lor pentru românii din Italia.

Am văzut aici un exemplu de unitate naţională, cu investitorii italieni care au pus umărul la realizarea acestui eveniment.

Vreau să repetăm şi noi acest eveniment la Roma şi să ajutăm Ambasada României din Italia să organizeze un megaeveniment de Ziua României, 1 decembrie», spune preşedintele CCIRO Italia.

La recepţia de la Ambasada Italiei la Bucureşti au participat, printre alţii, premierul Victor Ponta şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Italia aniversează azi 68 de ani de la proclamarea Republicii. În Bucureşti, în afară de recepţia de la Ambasadă, au fost organizate mai multe manifestări de 2 iunie: Festivalul Italian, prezentări de modă, evenimente gastronomice.

Ce sărbătorește Italia pe 2 iunie - ”Festa della Repubblica Italiana”

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

"Iată de ce mizez pe roşu. Pe 25 mai voi vota fără reţinere cu social-democraţii"

De ce ar trebui să votăm pentru Europa?

Uniunea Europeană număra astăzi 28 de state membre a căror populaţie depăşeşte 500 de milioane de locuitori. Piaţa comunitară este, dacă luăm în considerare PIB-ul, cea mai mare din lume. Odată cu intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona Uniunea şi-a câştigat statutul de personalitate juridică, ceea ce-i conferă printre altele dreptul de-a vorbi şi de a avea un punct de vedere la ONU.

Sistemul politic ul UE s-a consolidat pe măsură procesului european de integrare şi cuprinde atât elemente supranaţionale cât şi interguvernamentale. În Consiliul European (este format de şefi de guverne şi state din ţările membre) şi Consiliul Uniunii Europene (Consiliul miniştrilor – este format din miniştrii de resort şi structurat pe specializări) sunt reprezentate guvernele naţionale. Parlamentul European este reprezentantul cetăţenilor europeni. Comisia europeană şi Tribunalul european sunt şi ele organe supranaţionale.

La 25 mai 2014 au loc în toate ţările membre alegeri parlamentare europene: Atunci se vor alege, pentru următorii 5 ani, cei 751 de reprezentanţi ai cetăţenilor europeni în Parlamentul european. Uniunea Europeană este un proiect strategic de maximă importanţă pentru viitorul nostru. Doar ea poate asigura pacea şi bunăstarea continentală.

Europa Unită ne-a adus libertatea de călătorie, a creat piaţa europeană unitară, a sprijinit prin politici de coeziune şi sprijin financiar statele mai sărace ale Europei. Şi avantajele aduse de UE nu se opresc aici. Avem aşadar suficiente motive să credem în viitorul acestei construcţii şi să ni-l asumăm.

La votul din 25 mai miza este mai mare decât la alegerile naţionale, pentru că aici este vorba de Europa, de consolidarea drumului spre un viitor sigur, comun. Europa are nevoie de noi tot aşa cum noi avem nevoie ea. Votul nostru contează, pentru că ne pasă, pentru că este şi va rămâne şi Europa noastră. Iată de ce participarea la vot este mai importantă decât pe cine votăm.

În cadrul parlamentului aceştia se vor regăsi în cele 7 grupe ideologice reprezentate astăzi în parlament. În momentul de faţă cel mai puternic grup este cel al popularilor (conservatorilor) cu 271 de mandate. Acest grup este cel care în ultimii 10 ani a hotărât orientarea politică a Uniunii Europene, pentru că şi la Strasburg se votează politic, pe culori, în grup.

După 10 ani de politica conservatoare cred că o schimbare ideologică ar face bine unei Europe confruntate cu crize mai noi şi mai vechi la care în cele mai multe cazuri nu a ştiut să găsească soluţii durabile şi eficiente. De ani de zile partidele de dreapta au sprijin necondiţionat interesele marilor concerne.

Unde sunt aceste concerne astăzi?

Au părăsit Uniunea pentru pieţe ale muncii foarte ieftine în goană nebună după profit. Ce alternativă a oferit Uniunea condusă de negrii (popularii) pentru regenerarea locurilor de muncă pierdute de mii de europeni în ultimii ani. Ani de zile s-a considerat - fals dovedit astazi-, că piaţa vestică se autoreglează şi că statul trebuie să privatizeze totul.

Astăzi statul slăbit şi sărăcit forţat este unica speranţă pentru injectarea financiară a băncilor spoite de profit, şi a concernelor împinse prin fraudă la ruină. Iată de ce recomandarea mea este simplă şi clară. Avem nevoie, - după 10 ani de politici europene de dreapta cu eşecuri lamentabile în Grecia, Cipru, Italia, Spania, Portugalia, Franţa, etc.-, de o gândire economico-socială de stânga, apropiată şi dedicată cetăţenilor europeni.

Avem nevoie de locuri de muncă, de toleranţă, de înţelegere şi sprijin reciproc, de o politică coerentă de integrare europeană şi în Europa. Avem nevoie de un Parlament european situat cât mai aproape de catatenii care l-au votat şi pe care îi reprezintă. Avem nevoie de un Parlament care să înţeleagă şi să armonizeze atât problemele şi interesele ţărilor bogate cât şi a celor mai sărace din Uniune, un parlament care să intaleaga şi să comunice identic atât cu Vestul cât şi cu Estul şi totodată cu Sudul şi cu Nordul comunităţii.

Şi în fine, avem nevoie de un parlament european care să combată cu măsuri economice şi sociale concrete, printr-o politică unitară, solidă şi consecvenţă, ascensiunea alarmantă a mişcărilor de extremă dreaptă, a manifestărilor xenofobe şi rasiste.

Puteţi spune că nici roşii (social-democraţii) nu sunt cei mai pricepuţi, nici ei nu sunt cei mai buni, etc., etc.. Da, s-ar putea să aveţi dreptate. Însă o regulă simplă democratică ne învaţă că cei care sunt la putere ani de zile şi nu reuşesc să facă nimic pentru cei mulţi, TREBUIE să plece. Măcar atât să se reţină. Nu faci treaba, vei pleca! Nu contează cât de mult stă cineva la putere, dar trebuie să conteze enorm dacă face tot ceea ce este posibil că oamenilor să-le meargă bine. Tuturor cetăţenilor, nu doar privilegiaţilor!

Eu îmi doresc o Europă a oamenilor, a traiului decent. Eu vreau o Europă a locurilor de muncă şi înţelegerii şi armoniei între cetăţenii şi naţiunile ei. Iată de ce mizez pe roşu. Pe 25 mai 2014 voi vota fără reţinere cu social-democraţii.

Laura Hant, Viena

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Delegaţie de investitori italieni în vizită la Bucureşti, Măgurele şi Constanţa: "Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România"

ROMA, 19 mai 2014 - Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) a organizat în perioada 15-17 mai 2014 o misiune economică în România, la care au participat mai mulţi oameni de afaceri italieni care intenţionează să investească în agricultură, construcţii, energie şi turism.

În cele trei zile, delegaţia din Italia a participat la întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri la Bucureşti, Măgurele şi Constanţa.

BUCUREŞTI

Prima întâlnire a avut loc în 15 mai, la Palatul Parlamentului, sala "Drepturile Omului”. Reprezentanţii guvernului au ilustrat politicile diverselor ministere pentru sprijinirea investiţiilor străine şi oportunităţile din economia românească.

Sergiu Sorin Chelmu, secretar general la Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, din cadrul Ministerului Economiei, a pregătit pentu investitori o prezentare în care s-a subliniat siguranţa investiţiilor în economică româneasca, dar şi politicile ministerului pentru sprijinirea investitorilor.

Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a prezentat oportunităţile din sectoarele agroalimentare. În România folosim de 10 ori mai puţin pesticide faţă de Olanda, produsele româneşti fiind foarte sănătoase.

Secretarul de stat a răspuns la mai multe întrebări ale investitorilor, cum ar fi cele legate de spaţiile de depozitare pentru legume şi fructe în România, confirmând că această latură are nevoie de dezvoltare.

Corneliu Vişoianu, consilier al Primului Ministru, a salutat iniţiativa Camerei de la Roma de a organiza astfel de evenimente. Guvernul României va continua să elaboreze programe şi măsuri pentru sprijinirea investitorilor din străinătate, indiferent de naţionalitatea acestora.

Robert Solomon, reprezentantul Băncii Transilvania, a prezentat politicile acestei bănci faţă de clienţii şi investitorii din străinătate: “Sistemul bancar românesc este cel mai bun din Europa. Banca noastră este considerată şi banca IMM-urilor. Sprijină în special investitorii români şi străini care provin din Italia, folosind inclusiv sucursala băncii de la Roma pentru întocmirea contractelor”, a spus Solomon.

Alessandro Pitotti, ataşat pentru Afaceri economice la Ambasada Italiei la Bucureşti, a adus salutul Ambasadorului italian la Bucureşti, Diego Brasioli, subliniind că schimburile comerciale între România şi Italia sunt într-o continuă creştere.

Ion Dediu, director al Direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei, a fost mandatat de Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, să confirme deschiderea Bucureştiului pentru investiţiile italiene şi interesul pentru tehnologia şi experienţa unor companii de succes reprezentate în această misiune economică.

Nasty Marian Vlădoiu, preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale din România, a salutat iniţiativa CCIRO Italia, subliniind că nu este simplu în această perioadă de criză economică să mobilizezi antreprenorii, să-i convingi că România este o ţară sigură pentru investiţii, plină de oportunităţi. “Mulţumesc domnului Eugen Terteleac pentru cum a creat şi conduce această organizaţie. Este un exemplu pentru noi toţi, un bun român, un bun patriot. Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România”, a mai adăugat Nasty Marian Vladoiu.

Lavinia Şandru, realizator Realitatea TV şi un bun cunoscător al activităţii CCIRO Italia, care a participat la mai multe Forumuri economice în Italia, a remarcat că statul român, instituţiile statului nu sprijină îndeajuns activitatea Camerei din Italia: “Activitatea Camerei este de interes naţional pentru România. Dificultăţile pe care le întâmpină organizaţia din Italia se datorează şi statului român, instituţiilor. Am pus pariu cu Eugen Terteleac ca organizaţia din Italia nu va rezista mai mult de un an şi se pare că l-am pierdut.”

CCIRO Italia, delegaţie importantă de întreprinzători italieni în România, soluţii antiseismice, oportunităţi pentru investiţii, infrastructură şi energie

MĂGURELE

În data de 16 mai, delegaţia a ajuns la Măgurele, judeţul Ilfov, fiind întâmpinată de viceprimarul din localitate, Narcis Constantin. Delegaţia a vizitat Institutul Naţional de Fizică "Horia Hulubei" de la Măgurele - centrul nuclear unde se construieşte cel mai puternic laser din lume, fiind organizată şi o reuniune cu autorităţi şi reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, în care au fost prezentate oportunităţile de investiţii în zonă.

Reuniunea, organizată la Biblioteca Naţională de Fizică Măgurele, a fost deschisă de către directorul executiv al MHTC (Măgurele High Tech Cluster), Dragoş Şeuleanu, care a menţionat faptul că odată cu implementarea proiectului ELI-NP – construcţia celui mai mare laser din lume - Măgurele a devenit un punct de atracţie pentru investitori, dar şi o zonă de “turism tehnico-ştiinţific”, pentru că “aici există o deschidere pentru business non-ştiinţific”.

A urmat vizionarea clipului de prezentare a laserului, cu întreagă istorie ce a dus la naşterea acestui proiect atât de important pentru România. Filmul a fost prezentat de directorul tehnic, Cristian Cristescu.

Irinel Scrioşteanu, director la Consiliului Judeţean Ilfov, a salutat organizarea acestei misiuni economice, moment de informare şi evaluare a oportunităţilor de investiţii, ce a prilejuit în acelaşi timp un larg schimb de cunoştinţe şi experienţe între autorităţi române şi întreprinzători români şi italieni. Acesta şi-a arătat deschiderea către orice tip colaborare în acest sens.

Viceprimarul oraşului Măgurele, Narcis Constantin le-a mulţumit partenerilor şi colaboratorilor, în special preşedintelui CCIRO Italia, Eugen Terteleac. A prezentat toate facilităţile pe care le oferă oraşul Măgurele.

“Lucrăm la Strategia de Dezvoltare a oraşului, strategie aflată în strânsă concordanţă cu cea a Ilfovului şi cea a Bucureştiului şi ne dorim să atragem cât mai multe investiţii de durată în zonă, deoarece, odată cu previziunile de creştere a numărului de locuitori este prevăzută construirea unui nou oraş, alipit de acesta”.

Întâlnirea s-a încheiat cu o vizită în Parcul ştiinţific şi tehnologic al Institutului Naţional de Fizică “Horia Hulubei” – pe şantierul unde se construieşte cel mai puternic laser din lume, vizită precedată de o scurtă prezentare a proiectului ELI-NP şi a oportunităţilor de investiţii, făcută de către dr. Ioan Ursu, preşedinte Măgurele High-Tech Cluster.

CONSTANŢA

Delegaţia italiană a plecat apoi la Constanţa, pentru o întâlnire cu reprezentanţii societăţii SC RAJA SA şi pentru a identifica posibilitățile de investiţii în agricultură, turism şi reciclare şi în alte zone din judeţul Constanţa.

Întâlnirea de la Constanța vine după ce, la începutul lunii aprilie, la Milano s-au desfășurat lucrările Forumului economic România - Italia, eveniment la care au participat şi reprezentanţi ai societăţii RAJA SĂ. Aceştia au expus proiecte de dezvoltare în domeniul energetic și al agriculturii şi, ca urmare, investitori, finanțatori și asociații patronale şi-au manifestat interesul față de oportunitățile de investiții din România și, implicit, din județul Constanța.

Milano, Forumul economic CCIRO Italia: "Orice afacere dezvoltată în România este protejată din toate punctele de vedere"

"Nu ne propunem să înlocuim rolul instituțiilor și al autorităților locale, ci doar să le punem în legătură cu investitorii italieni, pentru că am descoperit, când am fost la Milano, interesul pe care aceştia îl au pentru regiunea noastră, pentru aeroport, pentru turism. Au venit reprezentanți ai agențiilor de turism, ai primăriilor și comandantul aeroportului internațional din Milano, ceea ce reprezintă un prim pas“, a declarat Felix Stroe, directorul general al SC RAJA SA.

Prin investiții ale oamenilor de afaceri italieni, Dobrogea ar putea atinge o dezvoltare surprinzătoare în doar câțiva ani. „Investitorii italieni au venit să discute despre oportunitățile de dezvoltare ale principalului operator regional de apă din această zonă, dar și ale mediului economic din întreaga regiune a Dobrogei“, a declarat Eugen Terteleac, președintele CCIRO Italia.

Printre sectoarele cu potențial în atragerea de investitori se numără transportul aerian, agricultura, portul turistic din Costinești şi reciclarea nămolului. „Numai în județul Constanța, dacă luăm în calcul litoralul românesc, de la Mangalia până la Năvodari, în stațiile de epurare se află o cantitate imensă de nămol. Investitorii italieni ne-au prezentat o soluție pe care o folosesc cu succes la ei în țară. Astfel, acest nămol se usucă, se deshidratează și este folosit drept combustibil în centralele termoelectrice. La noi, aceste centrale funcționează cu gaze sau cărbuni“, a adăugat Felix Stroe.

Concret, s-a discutat despre posibilitatea implementării unor tehnologii italiene la SC RAJA SA, în sensul valorificării nămolului rezultat din epurarea apelor uzate. Acesta ar putea fi uscat, transformat în peleți și, mai apoi, folosit drept combustibil pentru centralele termoelectrice. „Avem trei mari avantaje: nu mai aruncăm nămolul, ceea ce înseamnă că nu mai cheltuim bani cu transportul, producem o energie electrică ieftină pentru compania noastră, iar apa caldă produsă o vindem RADET-ului“, a spus Felix Stroe.

Întâlnirea dintre investitorii italieni şi conducerea societăţii RAJA a dus la semnarea unui memorandum de colaborare, denumit „Pactul de la RAJA“. „Prin acesta, Camera de Comerț și Industrie a României din Italia și RAJA își propun să dezvolte schimburi economice între România și Italia. De asemenea, ne mai propunem să dezvoltăm traficul de pasageri între destinații din Italia și aeroportul Constanța“, a afirmat Eugen Terteleac.

Delegaţia din Italia a vizitat şi Stația de Epurare Constanța Nord, acolo unde le-au fost prezentate proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile, prin construcția de centrale fotovoltaice și eoliene. Un alt proiect care a stârnit interesul investitorilor vizează amenajarea portului turistic din Costinești.


CCIRO Italia, înfiinţată în 2013, în baza obiectivelor statutare ale Asociaţiei Românilor din Italia, are ca principale obiective dezvoltarea relaţiilor economice între România şi Italia, sprijinirea întreprinzătorilor români din Italia şi a celor italieni care investesc în România, atragerea de investiţii străine în general către economia românească, promovarea şi îmbunătăţirea imaginii României în străinătate. CCIRO Italia are, între priorităţi, şi sprijinirea activităţilor instituţiilor statului român în Italia (ambasadă, consulate), a bisericilor şi a asociaţionismului românesc în Italia.

"Info Camera Italia", TOTUL despre activitatea Camerei de Comerţ de la Roma. A apărut noul număr al revistei CCIRO Italia

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Ucraina: linia frontului trece şi prin Italia: Olga şi Lena s-au certat

Victor Druţă

Prietenele soţiei mele s-au certat. Pentru că prietenele soţiei mele sunt ucrainence. Dar una e „zapadenka", din Ucraina de Vest, alta e din Mariupol, port la Marea Azov, în Răsărit. Lena, răsăriteanca, s-a dus la Olga s-o vadă, să mai stea de vorbă.

Cele trei prietene, anul trecut

Întâmplător, a atins subiectul tulburărilor din Ucraina, fiind proaspăt întoarsă de la Mariupol, unde s-au petrecut diferite ciocniri ale filoruşilor cu autorităţile.

Ei bine, de la o nimica toată, Olga a izbucnit. A înjurat-o pe Lena, i-a pomenit despre marea foame din anii 30, de parcă nu Stalin, dar Lena în persoană ar fi organizat-o.

I-a promis că o să-şi îndemne feciorii să meargă la luptă contra „caţapilor", după cum îi poreclesc ucrainenii pe ruşi, ca să-i nimicească pe toţi.

În fine, Olga a ameninţat-o pe Lena şi a dat-o afară din casă. Şi Lena s-a plâns soţiei mele.

Cele trei prietene se cunosc de mult, de pe când erau proaspăt venite în Italia şi lucrau ca „badante". În vremurile celea, care par azi aşa depărtate, au îndurat multe greutăţi.

Dar exista între ele o prietenie, o solidaritate care le făcea viaţa mai frumoasă, acolo, în acel sat de munte trist, departe de casă şi de ai lor.

Se întâlneau de exemplu într-un loc convenţional unde aveau într-un ascunziş o sticlă de vodcă.

Îşi turnau doar atât cât încăpea în capacul metalic al sticlei, vorbeau apoi de una, de alta, îşi aminteau viaţa de odinioară, mai bârfeau babele de care îngrijeau.

Nu s-au certat niciodată, din contra, s-au ajutat una pe alta, s-au împrumutat cu bani.

Ei bine, acum, între fostele prietene s-a băgat politica. Olga ţine cu „banderoviştii" de la Kiev, pe când Lena vrea cu Rusia, pentru ca industria din estul Ucrainei să nu-i mai hrănească pe „fasciştii" din Vest.

Iar femeia mea face echilibristică încercând să le împace…

Fenomenul acestor certuri între ruşi şi ucraineni cred că ia amploare. Am auzit şi alţi ruşi din Italia lamentându-se că ucrainenii au devenit insuportabili. Că nu-i chip să discuţi cu ei în mod liniştit. Dar cine are dreptate?

E foarte greu să răspunzi la această întrebare.

Am întâlnit o ucraineancă din Vestul Ucrainei care refuza categoric să vorbească cu mine ruseşte, încă înainte de a fi izbucnit conflictul. O însufleţea o ură viscerală faţă de tot ce este rusesc.

Tatăl ei luptase contra sovieticilor, alături de nemţi, în al doilea război mondial. A fost arestat, a stat într-un lagăr de concentrare.

Din discuţiile mele, în italiană, cu acea femeie am înţeles că ea acceptă mai uşor fascismul şi nazismul decât comunismul sovietic. Am notat şi altceva, şi anume că lumea spirituală a acestei femei are culori etnice, preponderent rurale.

De fapt, şi sufletul tinerei naţiuni ucrainene este, cred, mai mult etnic, mai mult rural. Vestul a fost mai puţin industrializat, nu a avut o cultură urbană, dar a fost ucrainean, prin urmare anume el a şi stat la baza noii statalităţi ucrainene. Estul urbanizat, unde domină limba şi cultura de tip rusesc, mai vechi, cu o tradiţie lungă, nu au putut desigur să accepte naţionalismul ieftin al Vestului.

Nici limba ucraineană, care probabil pare un instrument mai puţin performant decât formidabila limbă rusă. E aceeaşi situaţie ca la noi în Moldova.

Pentru ruşi, în genere pentru rusofoni, limba română – mai ales româna stâlcită a basarabenilor! – e net inferioară limbii ruse. Dacă în locul românei s-ar fi găsit germana ori engleza, rusofonii din Moldova demult şi-ar fi uitat limba maternă.

Prin urmare, atât în Ucraina, cât şi în Moldova, pentru a redresa situaţia e nevoie de multă diplomaţie, bun simţ şi concomitent de reguli stricte.

Mai puţin de vorbăraie naţionalistă. Şi trebuie să avem în vedere că atitudinea conservatoare nostalgic-sovietică, pro-rusească, a zonelor industrializate se explică şi prin faptul că proletariatul în sistemul sovietic a fost mai protejat, mai privilegiat. Proletariatul sovietic nu a fost supus represiilor, ca ţărănimea.

Ucraina de Vest, săracă şi neindustrializată, a umplut Europa de emigranţi şi prin urmare e interesată să intre în Europa, nu are ce pierde. Ucraina de Est a rămas pe loc, ţinută de minele de cărbune, fabricile de armament, uzinele siderurgice. Pentru aceste industrii Europa poate fi, probabil, o adevărată ameninţare…

Dar până când noi facem aceste disertaţii politico-istorice, în Ucraina ia foc războiul civil. Statul este slab, dai ordin poliţiei să-i aresteze pe terorişti, iar poliţia trece de partea teroriştilor. Militarii luptă a lehamite şi se predau la prima ocazie filoruşilor. Primării asaltate, bănci jefuite, magazine închise, haos.

Şi atunci cetăţenii îşi formează ei singuri batalioanele. Se înarmează. Automatele Kalaşnikov se vând ca pâinea cea caldă. Şi oamenii se avântă la luptă pentru nobile idei şi idealuri.

În numele acestor idei şi idealuri, la Odessa, pe 2 mai, în cursul unor ciocniri stradale, filoruşii au fost siliţi să se retragă în Clădirea Sindicatelor. După care clădirii i s-a dat foc. În filmuleţele amatoriale se vede clar cum atacanţii strigă de bucurie când observă că flăcările izbucnesc în interiorul clădirii. Şi, pe parcursul a zeci de interminabile minute, clădirea arde, oamenii se aruncă pe ferestre în gol de la etajele superioare – şi nici urmă de poliţie, de ambulanţe, de pompieri… Când au venit, era prea târziu. Cei care au intrat mai apoi în interiorul Clădirii Sindicatelor au văzut scene care le-au făcut părul măciucă: cadavre carbonizate în pozele cele mai diverse, picioare dezgolite desfăcute indecent ori făcute jambon, umflate şi crăpate… Şi o femeie gravidă moartă sprijinită nenatural de o masă… Şi celularele, cu melodiile lor vesele, sunând în buzunarele asfixiaţilor…

Lena şi Olga, hai împăcaţi-vă. Vă rugăm frumos.

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Pagina 4 din 30