Sunday, Sep 21st

Last update:02:01:45 PM GMT

You are here:

Integrare

"Cetăţenia sportivă", Marius Vizer a semnat petiția prezentată la PE de o româncă din Italia, Izabela Pulpan, împotriva discriminării copiilor în sport


Marius Vizer, Președintele ”Sport Accord” (organizaţie care reunește toate federațiile sportive din lume) și Președinte al Federației Internaționale de Judo, a semnat petiția prezentată de Izabela Pulpan la Parlamentul European în 11 februarie 2014.

Petiția cu titlul ”Cittadinanza Sportiva” a fost aprobată de Parlamentul European și face parte din lupta împotriva discriminării copiilor străini în Italia (și în toată Europa) în lumea sportului. În momentul actual, toți copiii străini care vor să facă sport de performanță, nu sunt acceptați la competiții pentru că ”nu sunt cetățeni italieni”. Petiția prezentată are ca scop stoparea acestei discriminări, oferind posibilități egale tuturor copiilor.

O româncă la Parlamentul European, în apărarea copiilor străini discriminați în Italia

Conferința organizată la Napoli a fost punctul de plecare al proiectului

În 12 noiembrie 2013, în incinta Castelului ”Maschio Angioino” din Napoli, Federația Străinilor în Italia, a cărei președintă este Izabela Pulpan, a organizat conferința cu titlul ”Cittadinanza Sportiva” (Cetățenia Sportivă) care a reunit personalități de seamă, miniștri, deputați, europarlamentari (precum Erminia Mazzoni), Ambasadorul României în Italia – Dana Constantinescu, și a beneficiat de adeziunea personală a Președintelui Republicii Italiene – Giorgio Napolitano.

Marius Vizer a fost susținătorul proiectului de la început

Pregătirile pentru Conferința Internațională ”Cetățenia Sportivă” au început din luna martie 2013.Marius Vizer a fost și cu acel prilej primul personaj public internațional care a crezut în proiect.

Cu ocazia conferinţei, neputând fi prezent la eveniment în Italia, Marius Vizer a trimis o scrisoare care a fost citită în cadrul evenimentului, prin care a exprimat totala sa adeziune la proiect. Așa cum a specificat în scrisoare, Președintele tuturor Federațiilor Sportive din lume a observat prezența ”unui gol legislativ în plan internațional în ceea ce privește dreptul copiilor străini de a participa la competiții”.

Mai mult decât atât, împărtășește aceleași deziderate pentru că el însuși a fost emigrant: ”Fiind eu însumi fost emigrant, cunosc toate etapele procesului de emigrare și integrare socială în țara de destinație și sunt convins că toți oamenii se nasc liberi, egali și cu drepturi, inclusiv de a-și alege ei înșiși țara în care doresc să trăiască și să-și exprime potențialul, pe care să o materializeze mai târziu în bunuri și valori care să contribuie la dezvoltarea societății și umanității pe toate planurile.”

Prezentarea Petiției la Parlamentul European a fost al doilea pas decisiv

”Așa cum am precizat și cu alte ocazii, după conferința pe care Asociația mea a realizat-o cu mari sacrificii în noiembrie 2013, am așteptat ca promisiunile făcute să devină realitate.

Cu acel prilej Primarul orașului Napoli a promis, miniștrii au promis, Președintele De Laurentis de la echipa de fotbal ”Napoli” a promis, dar nimeni nu a făcut nimic! Greșesc, au făcut ceva, au făcut propriile interese!

Cetățenia sportivă înseamnă sacrificiu, luptă pentru propriile drepturi, și, în principiu, în Italia, chiar CONI (Comitetul care reprezintă asociațiile sportive) este cel care a discriminat copiii străini.

Văzând că nimeni nu a făcut nimic, am mers mai departe, nu am renunțat, și cu puteri și mijloace proprii am mers la Parlamentul European, am prezentat petiția care a fost pe deplin aprobată și nu vom renunța până când această discriminare nu va dispărea. Este o promisiune: copiii din toată lumea vor fi toți egali... măcar în sport...” spune Izabela Pulpan.

Petiția va fi dată spre semnare tuturor personalităților

”Dl. Vizer a fost primul care a demonstrat că-şi respectă cuvântul dat și a semnat imediat petiția. Sunt sigură că împreună vom reuși să dăm drepturi egale copiilor în lumea sportivă”.

Așa cum este publicat și pe site-ul oficial al ”Cetățeniei Sportive” – www.cittadinanzasportiva.eu petiția va fi trimisă spre semnare personalităților marcante ale Statului Italian și ale altor state europene, dar și tuturor candidaților la Parlamentul European: ”Suntem în pragul alegerilor. Toți cei care candidează trebuie să împărtășească dezideratele Uniunii Europene, printre care nediscriminarea; este momentul ca toți cei care candidează să demonstreze că nu sunt rasiști; cei care nu vor semna se vor autodeclara rasiști, iar noi vom publica numele lor”, declară autoarea Petiției, Izabela Pulpan.

S.C.

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Rodica, moldoveancă din Roma, a văzut India. Excursie în patria lui Sai Baba

Să-mi spuneţi sincer: cine din voi ar fi în stare să scoată cu inimă uşoară 3500 de euro din buzunar şi să facă o călătorie în India? E clar, foarte puţini, mai degrabă nimeni. Şi am să vă spun de ce.

Vă împiedică bunul simţ, cuminţenia aia mic-burgheză cu dorinţa ei de a economisi, de a pune banii deoparte, pentru casă, pentru maşină, bani albi pentru zile negre. Dar mai ales vă împiedică faptul că nu aveţi pasiuni răvăşitoare, că nu vă atrage mistica. Mistica! Senzitivii! India! Ce îmbietor sună!

Pe Rodica Negru însă, o moldoveancă de vreo 40 de ani din Roma, mistica o atrage cu forţa unui magnet. Irezistibil, din tinereţe. A citit zeci de kilograme de literatură despre puteri miraculoase, energie pozitivă şi negativă, linii deschise de comunicare cu divinităţile cosmice, telepatie, telekinesis, medium, guru, karma şi alte fantastlâcuri în care noi, oamenii obişnuiţi, nu credem.

A urmărit emisiunile despre senzitivi şi bătăliile lor televizate, cele mai ales de la televiziunile ruseşti…

Ce câştigă, din toată pasiunea ei, Rodica? E o întrebare absurdă, pentru că Rodica îşi satisface pasiunea pur şi simplu, ceea ce o face fericită. Iar în rest… pierde. Bani pentru călătorii la Moscova, ca să-şi cunoască Învăţătorul, pe marele Vladimir Muranov, propovăduitor al unei înţelepciuni exoterice şi interpret de mantra în limba sanscrită. Bani pentru călătoria în India, pe urmele înţelepţilor Orientului. Şi pierderile, după cum prevestesc înţelepţii, vor continua şi în viitor.

Rodica s-a întors din India cu câteva zile în urmă. Înainte de plecare, deoarece o cunosc, am implorat-o pe toţi dumnezeii să renunţe la aventură. Am speriat-o cu eventuale pericole la pândă. I-am zugrăvit ce ar putea ea să-şi cumpere cu banii pe care îi arunca în praful Indiei: şiruri lungi de peştoaice grase la cuptor cu felii de cartof şi rozmarin, butoaie de Nero d’Avola şi Falanghina, haine Armani şi pantofi Gucci…

Dar cumpără vreo trei hectare de pământ în Moldova! Pune-i la bancă! Du-te şi te distrează în cluburi de noapte la urma urmei! Mai mare folos ai să ai decât de la vacile şi mizeria de pe străzile Indiei…

Nu. Rodica Negru a plecat în India. A zburat mai întâi la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, unde s-a întâlnit cu grupul lui Vladimir Muranov care venea de la Moscova. Au luat apoi toţi avionul spre Bangalor. Ajunşi pe solul sacru al Indiei, pelegrinii noştri au luat calea spre Puttaparthi, oraşul celebrului înţelept Sathya Sai Baba.

La Puttaparthi, în ashram, adică în templul Învăţătorului, se zice că totul e pătruns de o vibraţie de iubire universală, iar omul se simte divin, pentru că Sai Baba, mort deja de câţiva ani, este el însuşi Dumnezeu, iar spiritul său pluteşte prin aer şi se atinge de toţi.

Sai Baba îi primeşte cu braţele larg deschise pe oamenii de orice religie, cultul său fiind sincretic, e asemănător cu creştinismul, dar împrumută câte ceva ceva de la mai multe religii, dar mai ales de la induism. Datorită lui Sai Baba, Puttaparthi a devenit un oraş celebru în toată lumea, ţintă de pelerinaj mondial, iar Sai Baba însuşi a făcut o sumedenie de opere de binefacere, a creat spitale şi locuri de muncă.

Şi deci, Rodica, care au fost revelaţiile tale spirituale?

«În India mi-a plăcut absolut totul. Şi lecţiile-seminare, şi excursiile pe care le-am făcut, şi natura, şi mâncarea. »

Grupul acesta al lui Muranov, din care făceai tu parte, pe cine mai avea în componenţă?

«Cinci persoane din membrii grupului erau ucenicii lui Muranov. Apoi erau curioşi alde mine. Era o femeie care venise tocmai de la Vladivostok, din Extremul Orient, cheltuise o groază de bani.»

Stai un pic, ucenicii pricep că doreau să devină un fel de guru şi ei, dar ceilalţi ce căutau?

«Păi au venit într-un loc deosebit al Pământului, unde canalele energiei cosmice sunt deschise, unde pluteşte spiritul lui Sai Baba şi unde deci este posibil să te transformi. Unii au venit să se tămăduiască. Muranov însuşi este considerat vraci, tămăduitor. »

Poate că şi tu crezi că dacă te doare ceva, urmează să te duci nu la medicul de familie, ci la vraciul de la Moscova.

«Da, pentru că medicina tradiţională face numai rău. »

Cum vă petreceaţi vremea în India?

«Ne sculam la 4.15 dimineaţa ca să fim la 5.00 în templu. Acolo ascultam slujba şi mantrele care se cântau. Era frumos. Mă simţeam foarte bine. Seminarele cu Muranov le făceam pe acoperişul unei case cu şapte etaje, aşezaţi turceşte pe nişte pernuţe, la lumina lumânărilor. Era totul neobişnuit, natura exotică, vacile de pe străzi, maimuţele care intrau în camera hotelului dacă nu închideai bine fereastra. Am avut şi un ghid indian care ne-a dus prin muzee, ne-a vorbit despre induism şi despre caste.

Am făcut o excursie şi la Goa, unde există o plajă minunată, am făcut baie în ocean, apa era caldă, de 30 de grade, se zbenguiau delfinii. Am văzut o foarte frumoasă cascadă. Eram cazaţi chiar pe ţărm, în nişte căsuţe pe picioare de lemn…»

Într-adevăr, Rodica Negru a făcut o călătorie frumoasă. India e minunată. Am zis lucrul acesta mai ales după ce azi dimineaţă am preparat un ceai nemaipomenit din frunzele de ceai aduse de Rodica din India. Îl sorbeam şi simţeam cum mă pătrund liniile de forţă ale Universului, iar în cap îmi zboară un roi de gânduri mistice. Trăgeam în nări aroma ceaiului şi pronunţam: Buddha Shakyamuni, Nirvana, Navamalika…

Victor Druţă

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Scrisoare electorală pentru românii din Settimo Torinese: ”Voi credeți că gestul meu este inutil, dar vă înșelați.”

Românii rezidenți la Settimo Torinese au găsit în cutiile poștale o scrisoare, din partea unei conaționale (semnat: Nicoleta Tabacu), prin care li se recomandă ca la alegerile locale din 25 mai să voteze cu Pino Velardo, actual consilier și unul dintre candidații pentru viitorul consiliu comunal.

Scrisoarea conţine multe erori de ortografie şi naivităţi de exprimare, dar Nicoleta pare sinceră în apelul ei.

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Zi istorică pentru Moldova. Fără vize în Schengen

După ani de zile de eforturi, cetăţenii Republicii Moldova au scăpat astăzi, 28 aprilie, de vizele pentru zona Schengen. În primele opt ore de liberă circulaţie, 200 de moldoveni au trecut graniţa cu România.

Orice cetăţean moldovean care deţine un paşaport biometric poate merge în toate ţările Uniunii Europenene (cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei), dar şi în Elveţia, Norvegia şi Islanda şi poate sta acolo până la 90 de zile în jumătate de an.

„Este o zi istorică şi nu mă tem să spun acest lucru. Pentru că, de astăzi, cetăţenii ţării noastre - indiferent de etnie, loc de trai sau limba vorbită - sunt mai liberi. O libertate care vine odată cu ridicarea vizelor de călătorie în Europa”, a spus premierul moldovean Iurie Leancă.

Imediat după miezul nopţii, la Vama Albița au apărut primii cetățeni moldoveni care au intrat în România fără a avea viză pe paşaport. „Sunt foarte bucuroasă că fac primul pas în Europa. Mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să mergem unde avem nevoie, la copii, la rude”, a spus una dintre primele moldovence care au beneficiat de directiva europeană.

Pentru a marca momentul, trei atleți din Republica Moldova au trecut, simbolic, frontiera de la Albița. Au avut asupra lor paşapoartele biometrice. „Noi suntem sportivi şi, de fiecare dată când aveam nevoie să mergem la o competiție în România, aveam o grămadă de probleme cu viza. Acum o să plecăm liberi”, spune Liviu Iura.

Cetățenii din Republica Moldova sunt însă obligați să respecte o serie de reguli legate de libera circulație: „Să nu depăşească 90 de zile în intervalul celor două perioade de 180 de zile, să dispună de mijloacele de subzistență necesare pentru perioada şederii şi pentru întoarcerea în țara de reşedință, să nu figureze într-o alertă specifică ca risc la securitatea internă, sănătatea sau relaţiile internaționale ale statelor membre”, a spus comisarul şef Nelu Zaharia, purtător de cuvânt în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița.

Nu toţi cetăţenii moldoveni sunt însă încântaţi de eliminarea vizelor. „Cred că e o greşeală”, spune unul. „Cine a avut vreo 300/400 de euro a găsit să îşi facă paşaportul ăla şi a plecat din țară”, explică el.

Cetățenii moldoveni care nu respectă perioada de şedere impusă sunt pasibili de o amendă de 3.000 de euro sau li se va interzice să intre în spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani.

Curtată de UE pe fondul tensiunilor din Ucraina

Practic, Uniunea Europeană curtează Republica Moldova oferindu-i acest drept de a călători fără vize în spaţiul Schengen. În plus, blocul european continuă legăturile strânse cu statele din estul continentului, sfidând Rusia, comentează agenţia Reuters.

Parteneriatul Estic semnat de Uniunea Europeană cu Moldova, Georgia şi Ucraina le permite fostelor republici sovietice accesul la contacte comerciale şi de afaceri mai puternice, fără să fie membre ale Uniunii.

Oficialii de la Bruxelles au răspuns aşadar crizei din Ucraina prin accelerarea parteneriatului cu Republica Moldova. În opinia liderilor de la Chişinău, reformele din ţara sa şi mai ales ridicarea restricţiilor de călătorie sunt cea mai bună cale pentru rezolvarea conflictului îngheţat din Transnistria.

După anexarea Crimeei de către Rusia, NATO a citat Transnistria ca posibilă următoare ţintă a Moscovei. În aceste condiţii, Chişinăul a primit laude într-un recent editorial din The New York Times, iar Republica Moldova este considerată „cea mai curajoasă ţară din lume”.

„Dragostea Republicii Moldova pentru Occident rămâne, însă, neîmpărtăşită. Washingtonul abia a observat-o. Niciun preşedinte în funcţie nu a vizitat vreodată această ţară. Iar dacă preşedintele Obama ar putea vizita această ţară pentru câteva ore, oamenii l-ar aclama aşa cum nu a fost aclamat vreodată”, se arată în editorial.

Jurnalistul atrage atenţia că Moldova putea fi următoarea Ucraină şi că merită mai mult sprijin din partea Americii.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat "deplina satisfacţie" pentru faptul că de astăzi cetăţenii Republicii Moldova vor putea să călătorească liber în Europa, fără vize.

"Din păcate, această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană se petrece pe fundalul violenţelor şi presiunilor politice făcute de Rusia asupra unor ţări independente şi suverane, Ucraina şi Repepublica Moldova, ai căror cetăţeni şi-au exprimat clar opţiunea de a se racorda la spaţiul de civilizaţie politică occidentală.

Pe de altă parte, asistăm la apropierea dintre NATO şi UE în faţa unei primejdii comune, Rusia. Europenii realizează acum importanţa vitală a solidarităţii şi a unei acţiuni politice comune, pragmatice, care să pună capăt presiunilor ruseşti", se mai arată în mesajul preşedintelui.

De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlăţean le-a urat cetăţenilor moldoveni „Bun venit” în România şi în UE. Corlăţean a reamintit momentul în care românii au putut călători liber în UE, fiind convins că şi moldovenii resimt aceeaşi bucurie.

"Avem încă proaspăt în amintire momentul simbolic în care cetăţenii României au putut călători liber în spaţiul Uniunii Europene, în 2002. Sunt convins că, în zilele şi săptămânile care vor urma, cetăţenii Republicii Moldova vor resimţi aceeaşi bucurie şi emoţie, precum şi acelaşi sentiment al revenirii în casa noastră comună, Europa, pe care românii din dreapta Prutului le-au trăit atunci", a spus Corlăţean.

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Natalia German la Roma: Moldova e pe calea cea bună

Aflată în vizită la Roma, Natalia Gherman, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a găsit timp ca să se întâlnească, pe 22 aprilie, la Hotel Quirinale, şi cu reprezentanţii diasporei moldovene. A venit împreună cu Stela Stîngaci, ambasadoarea la Roma, Daniela Morari, şef-adjunct al Direcţiei generale Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi alţi colaboratori.

Subsemnatul a participat, cu alte prilejuri, la mai multe întâlniri ale oficialilor moldoveni cu diaspora, unele erau de rutină, altele aveau evidente scopuri electorale, niciodată însă discursul politicienilor care ne vizitau nu a fost atât de, cum să zic, victorios. Pentru că Natalia Gherman ne-a anunţat într-adevăr două victorii importante: parafarea acordului de asociere cu UE de la Vilnius şi obţinerea regimului de vize liberalizat, care înseamnă libera circulaţie a moldovenilor în spaţiul Schengen, din 28 aprilie curent. Aceste victorii nu au fost nişte promenade distractive sau nişte favoruri pe care cineva a binevoit să ni le facă, au reprezentat munca de ani de zile a echipelor din minister, nenumărate vizite şi tratative cu oficialii europeni.

În rezultat, a spus doamna Gherman, avem acel voluminos, de circa o mie de pagini, tratat de asociere care este foarte favorabil Republicii Moldova. Nu au deloc dreptate gurile rele care vorbesc despre aceea că ne vor invada mărfurile ieftine din Europa, că ne va fi distrusă agricultura de concurenţa alimentelor din vest etc. Odată cu semnarea acordului, vom avea imediata deschidere a pieţii europene pentru exporturile moldoveneşti, pe când piaţa noastră va fi protejată, deschizându-se treptat, pe măsura fortificării producătorului local. În consecinţă, acordul de comerţ liber cu UE va schimba totalmente Republica Moldova. Ne vom alinia la alte standarde, vom schimba transporturile, turismul, industria, agricultura.

Cursul pro-european al ţării va fi pus în mod serios la încercare în anul acesta, prin alegerile parlamentare, care vor avea loc cu toată probabilitatea în luna noiembrie. Va fi o luptă dură, amplificată de contextul internaţional, cu susţinătorii politici ai înscrierii în noua Uniune sovietică care se cheamă Uniunea vamală. Aceştia sunt în primul rând comuniştii lui Voronin şi socialiştii lui Dodon. Propagandiştii Uniunii vamale, a spus Natalia Gherman, au la dispoziţie resurse financiare enorme. Noi, pro-europenii, ne bazăm mai mult pe raţiunea cetăţenilor care sperăm că vor şti să evalueze just avantajele Vestului faţă de Est. Şi ne bazăm pe voi, moldovenii din Occident, sperând că-i veţi ajuta pe cei de acasă ca să facă alegerea corectă.

În legătură cu relaţiile moldo-italiene, Natalia Gherman a spus că se află la un nivel fără precedent. Atitudinea oficialilor italieni faţă de reprezentanţii Moldovei este foarte călduroasă. Cu nicio ţară din Uniunea Europeană, cu excepţia României, Republica Moldova nu are relaţii atât de bune. Acest fenomen doamna ministru şi-l explică prin buna imagine pe care au creat-o ţării lor imigranţii moldoveni din peninsulă. Şi nu numai.

Avem un mic contingent de militari moldoveni în Kosovo, în trupele KFOR, încadraţi într-un batalion italian; moldovenii colaborează şi se înţeleg foarte bine cu italienii. Avem apoi 600 de companii cu capital italian în Moldova, camera de comerţ şi industrie moldo-italiană. Există o cooperare strânsă şi între Ministerul nostru de interne cu poliţia şi carabinierii din Italia, am realizat operaţii comune în vederea combaterii criminalităţii organizate şi traficului de persoane. Vom participa la Milano Expo, unde vom avea un pavilion propriu, amplasat în mod avantajos,  consacrat producţiei agricole bio.

Nu e de mirare deci că Italia ne-a susţinut masiv pe plan internaţional, regimul de vize liberalizat l-am obţinut şi datorită acestei ţări. Iar pentru viitorul apropiat bunele relaţii billaterale devin şi mai importante, pentru că în curând Italia va deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Ce acorduri negociază actualmente Republica Moldova cu Italia? În primul rând acordul despre protecţia socială a migranţilor moldoveni, care este foarte important, dar şi greu realizabil. S-au făcut deja mai multe runde de tratative.

Un alt acord este cel referitor la migraţia forţei de muncă, în cadrul căruia partea italiană s-a angajat să instruiască personal în Moldova. Lucrul acesta a şi fost făcut, numai că cei peste 300 de oameni instruiţi nu au fost încă angajaţi în câmpul muncii în Italia.

Vom insista ca prevederile tratatului să fie îndeplinite. Se discută şi despre recunoaşterea titlurilor de studii şi calificărilor profesionale. Vom avea întrevederi cu Federica Mogherini, Giuliano Poletti ş.a.

Şi aşa s-a ajuns şi la întrebările din public. Peste şefa diplomaţiei de la Chişinău au plouat întrebări ca acestea. „Doamnă Gherman, îmi sunteţi chiar simpatică, dar Moldova, cu corupţia ei din învăţământ şi justiţie, cu presa ei care nu e liberă cum se zice, cu aeroportul Chişinău închiriat ruşilor – nu mi-e simpatică deloc. Se face ceva în acest sens?" „Eu sunt student, aş vrea să mă întorc acasă, pentru că aici sunt străin. Dar şi mai străin mă simt acasă din cauză că am o altă mentalitate. Nu vreau un salariu ca în Europa, doar ceva mai multă justiţie şi protecţie socială."

„Doamnă Gherman, dumneavoastră aţi fi început războiul cu Transnistria – care ne-a fost şi ne este străină! – aşa cum a făcut-o tatăl dumneavoastră, Preşedintele Mircea Snegur?" „Un cunoscut de al meu s-a întors definitiv în Moldova. Cu tot calabalâcul agonisit. Ei bine, la hotar i-a fost vămuită şi maşina personală, şi frigiderul, şi tot. Omul a trebuit să-şi răscumpere lucrurile pentru care plătise deja o dată. Dar cum este posibilă o aşa bătaie de joc?" „Oare s-ar putea ca în gări şi aeroporturi să fie afişate nişte postere cu informaţii utile pentru emigranţii care se întoarc acasă?"

La aceste, şi alte întrebări, şefa diplomaţiei a dat răspunsuri diplomatice. A recunoscut că da, avem încă foarte multe probleme. Dar nu stăm pe loc. Se fac drumurile. Dezvoltăm sistemul de învăţământ adaptându-l la necesităţile economiei naţionale. Corupţia este combătută, sunt retrase licenţele judecătorilor necinstiţi, sunt eliminaţi din poliţie angajaţii corupţi, avem o presă mult mai liberă decât în Rusia, Ucraina, Bielorusia…

Din cuvintele Nataliei German respira un mare optimism. Suntem pe calea cea bună, ne sugera. Am crezut-o.

Victor Druţă

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Pagina 4 din 30