Wednesday, Aug 20th

Last update:11:33:57 AM GMT

You are here:

Integrare

Românul s-a născut poet și a emigrat în Italia: ”Nu voi uita până la moarte, de țara și de satul meu”


Bună ziua și ”Hristos a inviat!”. Vă scriu acest mesaj în speranța de a contribui cu o infinită mică parte la patrimoniul cultural românesc și în modul meu sper că veți aprecia aceste trei versuri publicându-le în Gazeta Românească.

Uneori,in fapt de seara,
Stind pierdut prin mii de ginduri
Imi amintesc de a mea tara
Si-astern pe foaie niste rinduri.

Mi-e dor de aerul de-acasa
Mi-e dor de praful de pe drum
Imi e dor de prunii-n floare
Ce ma-ncintau cu-al lor parfum.

Mi-e dor de-un asfintit de soare
Si de cerul instelat
Mi-e dor de pasari calatoare
si de ulita din sat.

Mi-e dor de casa parinteasca,
De piinea calda de cuptor,
As vrea timpul sa se opreasca
Si sa ma-ntorc,sa uit de dor.

Chiar daca astazi sunt departe
Si-mi merge cind bine cind greu,
Nu voi uita pina la moarte
De tara si de satul meu.

şi în italiană

e tanto che non credo piu in niente
e tanto che non credo al amore
per quanto sono stato paziente
ho sempre ricevuto ferite dentro il cuore

e tanto che non sogno un mondo migliore
e non aspetto piu un lume di speranza
e tanto che sto solo pensando ore ore
alle mille cose senza importanza

tanto che non passeggio tra alberi in fiore
sentendo il profumo della primavera
non do piu un abbraccio pieno di calore
nemeno leggo storie fino alla tarda sera

son tutto solo oggi senza ideali
sono andati via dispersi nella notte
per qualche versi i sogni non hanno piu le ali
per volare lontani verso altre porte

anche se sono triste e cerco niente piu
so che da qualche parte nascosta tra la gente
insieme ai miei sogni tramontati ci sei tu
ti trovero un giorno....l'aspetto paziente

În speranța că o să vă facă plăcere aceste versuri,
distinse salutări,
Firte Gheorghe Iacob

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

27 aprilie - FESTIVAL ROMÂNESC LA LATINA

ASOCIAŢIA EUROPA ONLUS din LATINA organizează duminică 27 aprilie Festivalul Românesc din Latina, începând cu ora 11 până la ora 22 seara.

Festivalul va fi organizat în centrul oraşului: "giardinetti publici" în parcul mare din Latina.

Va fi prezent primarul din Latina, GIOVANNI DI GIORGI şi senatorul VIOREL BADEA, care vor lua cuvântul în jurul orelor 16:30.

"Nu este vorba de campanie electorală. Asociaţia Europa Onlus organizează acest eveniment pentru că în Latina nu s-a organizat niciodată un asemenea eveniment folcloric", a declarat preşedintele asociaţiei Europa onlus, Florin Benzar.

Sponsorii oficiali sunt restaurantul cafenea LAS VEGAS si CLUB VEGAS , Asociatia Europa Onlus in colaborare cu asociaţia "Testimonianze".

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Despre Dan Puric, Providenţă, soarta Basarabiei şi mântuirea României

La sfârşitul lunii martie, în cadrul unui proiect al Institutului Cultural Român, a venit la Chişinău Dan Puric, ca să susţină spectacolul „Suflet românesc" şi conferinţa omonimă, dedicate aniversării de 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Dând un interviu ziarului Adevărul, actorul român a făcut mai multe declaraţii. Care mi-au părut curioase.

De exemplu, aceasta: „Odată Basarabia inclusă în România, s-ar putea ca România să se revitalizeze. Ăsta este paradoxul. Basarabia, în credinţa mea, din ceea ce văd, tezaurizează inocenţă, o credinţă încă neîntinată şi încă neerodată de spaţiul acesta secularizant. După experimentul comunist teribil, ca o catastrofă naturală, urmează experimentul secularizant al civilizaţiei, care este poate mai periculos. Basarabia, paradoxal, din cauza opresiunii acestea continue, şi-a păstrat un nucleu de vitalitate românească nemaipomenit."

Că Basarabia are credinţă e adevărat, de fapt. Dar anume de aceea că mai crede în flecăreala lui Puric, că umple sălile spectacolelor sale. De ce, mă întreb, manifestă Moldova mea această „inocentă" naivitate, de ce se lasă prinsă în plasa vorbelor meşteşugite ale unui actor? Aş zice, dintr-o slăbiciune critică, îmbinată cu un sufletism lăcrimos.

Într-adevăr, basarabenii au o mare slăbiciune pentru discursurile pline de fum, mai ales dacă fumul miroase a tămâie, pentru cuvintele mari şi frumos sunătoare din coadă, pentru sfinţi şi martiri. Sunt emotivi, basarabenii. Le plac Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu, Florin Piersic. Fuego a devenit în Moldova Artist al Poporului.

Dan Puric: "Suntem o slugă a Europei, un fel de sclavi în comunitatea europeană"

Lui Puric deci nu-i este greu să-i facă a-l asculta cu gura căscată. Şi le toarnă discursuri despre mântuire. Nici ghetoul comunist, nici plantaţiile de bumbac occidentale, unde toată forţa de muncă românească e dusă şi exploatată, nu sunt nişte soluţii. Este forţa proprie, credinţa care te ridică de la pământ. Nu te ridică asemenea unui accidentat, ci te ridică drept un om care pleacă împreună cu trecutul, aleargă prin istorie şi prin jertfă se mântuieşte.

Dacă Basarabia a rezistat până acum, n-a rezistat datorită adaptărilor nelimitate la ciubota care i s-a pus în spate. Ci prin forma ei de dăinuire, aproape de tip castic. Adică limba, credinţa, felul de a fi, felul de-a gândi, mentalitatea, tradiţia. A lăsat tăvălugul să meargă şi şi-a văzut de natura ei. Noi trebuie să ne vedem de credinţa noastră. Restul sunt zgomote ale istoriei."

Iac-aşa. Nici mai mult, nici mai puţin, zgomote ale istoriei. Nu contează că Basarabia „a rezistat" în perioada sovietică nu pentru că mentalitatea şi tradiţia, ci pentru că economia, şcoala, instituţiile şi oamenii instituţiilor au susţinut-o… Şi, odată ce Basarabia a rezistat, conservându-şi atât de bine credinţa şi tradiţia, trebuie să salveze, prin românism (!), pe România însăşi! Pentru că… iată: În România nu mai există decât nuclee de popor. Restul este o populaţie bezmetică. Şi răul pe care comuniştii şi românii sovietizaţi l-au făcut basarabenilor pare a fi mai mic decât răul pe care ni l-au făcut nouă românii occidentalizaţi în sensul de secularizare, de idee globalizantă."

Aşadar. Românii occidentalizaţi au secularizat România, i-au distrus fiinţa ţesută din doine, balade şi psalmi bisericeşti şi au transformat-o într-o populaţie de bezmetici... Frumoase, profunde gânduri are Dan Puric, aproape ca cele ale lui Vladimir Putin, care luptă şi el contra putreziciunii occidentale.

Dar Dan Puric deplânge mai ales generaţiile tinere care vor ajunge să facă parte din tristul, demoralizatul Occident: „Peste nişte ani, vor ajunge în criza sufletească occidentală. În ce parte a ajuns Occidentul din punct de vedere sufletesc? Nicăieri. Un basarabean căruia i s-a luat pământul, care a rămas fără văcuţa lui, crezi că poate judeca precum Jean-Paul Sartre, care îşi făcea cafeluţa pe malul Senei şi zicea că comunismul este noua religie a lumii? El este cu mult peste Jean-Paul Sartre, fiindcă e în zona mărturisirii sufleteşti..."

Şi, ca să combată şi pe frontul din Est, Dan Puric a comentat situaţia din Crimeea şi din Transnistria:Chestia din Ucraina e trasă de păr. Aia a fost o acţiune a băieţilor de dincolo şi li s-a răspuns cu o reacţie de autoapărare. Nu te bagi peste urs, îl laşi în pace.

Ruşii, în calitate de sovietici, ne-au luat Basarabia. Noi, în calitate de creştini, nu ne bucurăm de ceea ce i se întâmplă Rusiei acum. Nu mai intră nimeni pe teritoriul Basarabiei. S-a dus duhul ăla cu Stalin şi Brejnev. E vechi. Nu mai ţine. Suntem într-o altă perioadă. Imunitatea acestui popor e dată numai de credinţă, mult mai mare decât contextul istoric."

Nimic de adăugat.

Citatele de mai sus sunt luate din Adevărul. Şi îl reflectă în mod direct pe Puric. Dar, pentru a arăta adevărata prăpastie în care se află unii intelectuali din Moldova, fani ai lui Puric şi prizonieri ai unei mentalităţi înapoiate, folcloristice, religioase, naţionaliste  – trebuie să dau acest citat grăitor dintr-un articol de Elena Tamazlâcaru din Literatura şi Arta:

La 28 noiembrie, când întreaga lume urmărea cu atenţie ce se întâmplă la Vilnius, unde se hotăra soarta Basarabiei, Providenţa a făcut ca Dan Puric să se afle la Bălţi! La Bălţi, în oraşul de unde a pornit la 1918 Marea Unire! Întâmplător sau ba, la 6 martie 2011, din amvonul Catedralei Sf. Teodora de la Sihla, acelaşi Dan Puric ne-a plasat într-o parabolă, în care se înscria de minune poporul român, în parabola despre… dreptatea vulpii…"

Of, Providenţa… Of, plantaţiile de bumbac occidentale… Of, ursul… Of, vulpea…

Victor Druţă

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Milano, Forumul economic CCIRO Italia: "Orice afacere dezvoltată în România este protejată din toate punctele de vedere"

Milano, 4 aprilie 2014 - Reprezentanţa Camerei de Comerţ a României în Italia (CCIRO Italia) a organizat pe data de 4 aprilie 2014, prin intermediul filialei din Milano condusă de Romulus Popescu, primul Forum economic România-Italia din capitala Lombardiei.

Întâlnirea face parte dintr-o serie amplă de evenimente derulate de către CCIRO Italia în principalele orașe din Peninsulă și s-a desfășurat în elegantul sediu al Camerei de Comerț a orașului Milano - Palazzo Turati.

Forumul a avut ca subiect principal nivelul schimburilor economice bilaterale şi a reunit întreprinzători români din regiunea Lombardia şi întreprinzătorii italieni, promovând dialogul între comunitățile economice şi de afaceri. Dezvoltarea mediului de afaceri, cât şi prezentarea oportunităților de afaceri şi investiții care pot fi dezvoltate în România de azi, precum şi crearea de noi locuri de munca au fost puncte importante ale intervenţiilor.

Această acțiune de promovare organizată de CCIRO Italia a fost salutată de către președintele Camerei Deputaților din România, Valeriu Zgonea, printr-un mesaj transmis prin Ana Birchall, deputat PSD.

Valeriu Zgonea a transmis că ar fi vrut să fie prezent personal la Milano, la această întâlnire, dar agenda parlamentară nu i-a permis. În mesajul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că România, în prezent, are o situaţie economică mai bună decât alte state membre ale Uniunii Europene. «Astăzi România reprezintă una dintre cele mai atractive pieţe din regiune. », a transmis Zgonea.

"Info Camera Italia", TOTUL despre activitatea Camerei de Comerţ de la Roma. A apărut noul număr al revistei CCIRO Italia

El a reamintit că «În urmă cu doar două săptămâni, am avut întrevederi cu preşedintele Camerei Deputaţilor de la Roma, Laura Boldrini, şi cu preşedintele Senatului, Pietro Grasso, care şi-au exprimat respectul faţă de comunitatea de români din Italia. În cadrul acestor întâlniri, am stabilit o agendă parlamentară comună, am discutat despre potenţialul de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale şi modul în care trebuie să acţionăm pentru atingerea acestor obiective.»

Avocatul Alexandru Dumitrescu, din Baroul Bucureşti, specializat în drept comercial, a avut, în premieră la un Forum economic România-Italia, o intervenţie despre mediul legislativ din România şi despre predictibilitatea mediului de afaceri românesc în raport cu parteneriatul strategic cu Italia. «România a făcut în ultimii ani progrese considerabile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Chiar dacă există critici legate de lipsa de predictibilitatea a metodelor de adnotare a cadrului legislativ, ca avocat, direct implicat în acest proces vă pot spune că măsurile adoptate de forurile legiuitoare din România au consistenţă şi logica atât juridică, economică cât şi socială, şi că substanţa sunt în concordanţă cu legislaţia europeană.


Este important de ştiut că din punct de vedere legal, orice afacere dezvoltată în România este protejată din toate punctele de vedere, cum ar fi: dreptul de proprietate, combaterea practicilor neconcurenţiale, fiscalitate redusă, combaterea birocraţiei excesive etc. Cadrul legislativ, cel puţin în ultimii 3 ani, a cunoscut profunde modificări, urmărindu-se alinierea, sub aspect normativ la principiile şi prevederile legilative europene. »

Forum economic România-Italia la Florența, organizat de CCIRO Italia: "Întâlnirea va deveni anuală"

În intervenţia să, secretarul general al CCIRO Italia, Andrea Amato, a prezentat cadrul economic general al relaţiilor bilaterale, insistând totodată pe conceptul de “teren fertil” pentru noi investiţii în România.

Domeniul principal pe care s-a insistat în timpul lucrărilor a fost cel al agriculturii, fiind punctualizat sectorul agroalimentar şi al logisticii.

Invitatul de onoare al Forumului, prof. Fausto Capalbo, Președintele Institutului pentru Cooperare Economică Internațională și Probleme de Dezvoltare, structură ce funcţionează sub egida ONU, a remarcat că, dincolo de raportul economic care clasează Italia pe locul doi ca partener economic bilateral al României, raportul afectiv ne situază în mod reciproc pe primul loc, acolo unde vom rămâne pentru foarte mult timp.

Surprize plăcute la Forumul economic România - Italia de la San Salvo

Din partea misiunii consulare a României la Milano a intervenit consulul Gheorghe Miloșan, care a transmis mesajul Consulului General George Bologan, salutând inițiativa CCIRO Italia. Idea generoasă a climatului economic istoric, cultural, etc. dintre cele două ţări a fost evocată, în limba italiană, de realizatoarea TV Lavinia Șandru, într-o intervenție focalizată atât pe similitudinile politice, cât și pe cele de afinitate istorică, culturală, sportivă, etc. Tematica a fost amplă, subiecte precum sursele de apă, epurarea apei, zootehnia, sistemul sanitar românesc, logistica medicamentelor, dar şi promovarea brevetelor italiene în ceea ce priveşte infrastructura autostradală.

Un capitol important de mare interes pentru investitorul italian reprezentat în cadrul Forumului, a fost cel al producerii de energie din surse regenerabile, pe teritoriul României. Mihai Bãrbuliceanu a prezentat nevoile şi oportunitãţile care existã în România, în reabilitarea infrastructurii agricole, în special în irigatii. Argumentele prezentate pe scurt de Bãrbuliceanu au avut o continuitate într-o întalnire organizatã dupã Forum, între societatea Raja SA din Constanţa şi câţiva întreprinzãtori italieni.

Corneliu Dinu, vicepreşedintele CCIRO Italia, Consilier Ştiinţific al Consiliului Mondial pentru Energie-Comitetul Naţional Roman a vorbit despre Schema de Suport Statal (aşa-numitele “Certificate Verzi”) prin care un întreprinzător din acest domeniu îşi poate recupera investiţia iniţială. Detaliile tehnice punctuale ale acestui subiect au fost dezvoltate apoi ca urmare întrebărilor venite din sală.

Concluziile prezentărilor şi dezbaterilor interactive au fost rezumate în intervenţia domnului Eugen Terteleac, preşedintele CCIRO Italia, care a proiectat nevoile investitorului italian pe fondul priorităţilor declarate ale ale Programului de Guvernare a României. În ceea ce priveşte argumentul utilizării în România a forţei de muncă specializată după mai mulţi ani de experienţă în sistemul concurenţial din spaţiul italian, preşedintele Eugen Terteleac a avut cuvinte de laudă pentru cei care au în perspectivă această realitate.

A punctualizat importanţa cooperãrii dintre CCIRO Italia şi instituţiile statului român (în special consulatele din Italia) în coordonarea incubatorului pentru IMM-uri şi investiţii cãtre România înfiinţat în cadrul CCIRO Italia.

CCIRO Italia

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

BRD mi-a dat întâlnire, apoi am plecat satisfăcut și relaxat

BRD mi-a dat întâlnire la Ergife Palace Hotel Roma. La ora două, sâmbătă, 22 martie. Am hotărât să mă duc. O mică escapadă în primăvară nu strică. Mă mai dezmorțesc un pic.

Am ajuns la hotel cu 5 minute mai devreme. Nu era. Am mers la recepție. „BRD trebuia să rezerve o încăpere. Nu știți cumva dacă a venit deja?” Perplecși. Nu știau. S-au uitat pe computer. Au telefonat. Nimic. La naiba, am zis. Să fi greșit eu ziua sau ora sau adresa? Nu se poate.

Și atunci i-am telefonat soției. „Uite, mi-ai recomandat să merg la întâlnirea asta tâmpită și BRD nu a venit. Ce dracu fac?” „Așteaptă! O să vină! Că doar BRD e din Moldova. Întârzie!” …Dar cred că cititorul nu mai înțelege nimic. Cine e această BRD, care seamănă cu BHL, adică Bernard-Henri Lévy, ori cu HPB, adică Hortensia Papadat-Bengescu? O fi vreo Bianca Ramona Dinescu ori Borisova Raisa Dimitrievna?

Nu, domnilor. BRD e Biroul pentru Relații cu Diaspora de pe lângă Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Cu zisul birou trebuia să am și eu, membru (!) al diasporei, o relație (!).

Dar iată că, peste un sfert de ceas, apare la orizont și BRD! Le reproșez lipsa de punctualitate, mă mir că la recepție nu se știe nimic. Băieții, bine educați, îmi dau dreptate. Și mă compătimesc pentru insatisfacțiile mele. Mergem într-o sală deja pregătită, care ne așteaptă cu apa minerală pe mese. „Vom face un focus-grup!”

Între timp sosesc moldoveni de-ai noștri, bune cunoștințe de-ale mele: Eduard Gherciu, Tatiana Nogailâc, Lilia Untu, Olga Rotari, Iurie Tereșciuc, Iulia Margină, Galia Sava, Nadejda Iavorschi, Natalia Nicoară, Iurie Midori și alții. Au venit toți la întâlnirea de la Hotel Ergife mișcați de asociațiile moldovenilor Assomoldave, Moldavi nel Mondo, Doina. Oaspeții din Moldova sunt Natalia Vozian, consultant programe economice de la BRD; Antonio Polosa, șeful misiunii OIM (Organizaţia Mondială pentru Migraţie) în Moldova; Igor Munteanu, reprezentant al Băncii Naționale a Moldovei, Ghenadie Crețu, coordonator de programe OIM.

Domnul Polosa ne spune că OIM și guvernul Moldovei încearcă să facă mai sigur și mai puțin costisitor fluxul remitențelor spre Moldova. În această direcție merg și tratativele dintre Poste Italiane și Poșta Moldovei, care au semnat deja două acorduri și este aproape gata al treilea. Dacă înțelegerea va fi dusă la bun sfârșit, va fi posibil de trimis bani din Italia la orice oficiu poștal din satele și orașele Moldovei. La fel și Banca Națională a Republicii Moldova este în tratative cu Banca Italiei pentru crearea unor instrumente financiare care ar facilita transferurile.

După această mică introducere începe „focus grup”-ul propriu zis. Care de fapt este un sondaj oral de opinie, înregistrat, care urmărește să obțină cât mai multă informație. Organizatorii au declarat din start, nu fără o anume solemnitate, înalta menire „de a apropia diaspora moldovenească de țara de origine, într-un context reciproc avantajos, prin facilitarea schimbului de cunoștințe și consolidarea capacităților pentru o dezvoltare durabilă a țării”.

Suntem deci împărțiți în două grupuri și jocul începe. Spunem fiecare pe rând când am emigrat și dacă intenționăm să revenim, ce studii avem, care sunt sursele noastre de venit și ce salariu mediu lunar avem, de ce servicii beneficiem noi migranții, câți bani am trimis acasă și prin ce modalități, dacă avem conturi bancare în Moldova și în Italia, ce servicii și produse financiare utilizăm, ce asigurări de viață sau de sănătate avem ș.a. Mă simt nu știu cum foarte mândru când declar, confirmat de colegi, că aici în Italia drepturile sociale ale emigranților sunt egale cu cele ale cetățenilor italieni…

Răspunzând la întrebări și auzind răspunsurile altora, aflăm lucruri noi și interesante. Unii din noi nu știau de exemplu că între banca Intesa San Paolo și Eximbank din Moldova există deja o înțelegere despre transferuri bănești la prețuri foarte convenabile. Alții nu știau despre cardurile Postepay, care pot fi folosite și în Moldova.

După ce terminăm chestionarul, mai discutăm pe teme libere. Iar Natalia Vozian ne spune despre stagiile oferite în 2014 de BRD studenților și absolvenților ciclului universitar și despre programul „Dor” pentru copiii emigranților, care a fost realizat anul trecut și va fi reeditat și anul acesta…

Am plecat de la întâlnirea cu BRD satisfăcut, relaxat.

Victor Druță

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Pagina 4 din 29