Monday, Sep 01st

Last update:04:18:10 AM GMT

You are here:

Integrare

Natalia German la Roma: Moldova e pe calea cea bună


Aflată în vizită la Roma, Natalia Gherman, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a găsit timp ca să se întâlnească, pe 22 aprilie, la Hotel Quirinale, şi cu reprezentanţii diasporei moldovene. A venit împreună cu Stela Stîngaci, ambasadoarea la Roma, Daniela Morari, şef-adjunct al Direcţiei generale Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi alţi colaboratori.

Subsemnatul a participat, cu alte prilejuri, la mai multe întâlniri ale oficialilor moldoveni cu diaspora, unele erau de rutină, altele aveau evidente scopuri electorale, niciodată însă discursul politicienilor care ne vizitau nu a fost atât de, cum să zic, victorios. Pentru că Natalia Gherman ne-a anunţat într-adevăr două victorii importante: parafarea acordului de asociere cu UE de la Vilnius şi obţinerea regimului de vize liberalizat, care înseamnă libera circulaţie a moldovenilor în spaţiul Schengen, din 28 aprilie curent. Aceste victorii nu au fost nişte promenade distractive sau nişte favoruri pe care cineva a binevoit să ni le facă, au reprezentat munca de ani de zile a echipelor din minister, nenumărate vizite şi tratative cu oficialii europeni.

În rezultat, a spus doamna Gherman, avem acel voluminos, de circa o mie de pagini, tratat de asociere care este foarte favorabil Republicii Moldova. Nu au deloc dreptate gurile rele care vorbesc despre aceea că ne vor invada mărfurile ieftine din Europa, că ne va fi distrusă agricultura de concurenţa alimentelor din vest etc. Odată cu semnarea acordului, vom avea imediata deschidere a pieţii europene pentru exporturile moldoveneşti, pe când piaţa noastră va fi protejată, deschizându-se treptat, pe măsura fortificării producătorului local. În consecinţă, acordul de comerţ liber cu UE va schimba totalmente Republica Moldova. Ne vom alinia la alte standarde, vom schimba transporturile, turismul, industria, agricultura.

Cursul pro-european al ţării va fi pus în mod serios la încercare în anul acesta, prin alegerile parlamentare, care vor avea loc cu toată probabilitatea în luna noiembrie. Va fi o luptă dură, amplificată de contextul internaţional, cu susţinătorii politici ai înscrierii în noua Uniune sovietică care se cheamă Uniunea vamală. Aceştia sunt în primul rând comuniştii lui Voronin şi socialiştii lui Dodon. Propagandiştii Uniunii vamale, a spus Natalia Gherman, au la dispoziţie resurse financiare enorme. Noi, pro-europenii, ne bazăm mai mult pe raţiunea cetăţenilor care sperăm că vor şti să evalueze just avantajele Vestului faţă de Est. Şi ne bazăm pe voi, moldovenii din Occident, sperând că-i veţi ajuta pe cei de acasă ca să facă alegerea corectă.

În legătură cu relaţiile moldo-italiene, Natalia Gherman a spus că se află la un nivel fără precedent. Atitudinea oficialilor italieni faţă de reprezentanţii Moldovei este foarte călduroasă. Cu nicio ţară din Uniunea Europeană, cu excepţia României, Republica Moldova nu are relaţii atât de bune. Acest fenomen doamna ministru şi-l explică prin buna imagine pe care au creat-o ţării lor imigranţii moldoveni din peninsulă. Şi nu numai.

Avem un mic contingent de militari moldoveni în Kosovo, în trupele KFOR, încadraţi într-un batalion italian; moldovenii colaborează şi se înţeleg foarte bine cu italienii. Avem apoi 600 de companii cu capital italian în Moldova, camera de comerţ şi industrie moldo-italiană. Există o cooperare strânsă şi între Ministerul nostru de interne cu poliţia şi carabinierii din Italia, am realizat operaţii comune în vederea combaterii criminalităţii organizate şi traficului de persoane. Vom participa la Milano Expo, unde vom avea un pavilion propriu, amplasat în mod avantajos,  consacrat producţiei agricole bio.

Nu e de mirare deci că Italia ne-a susţinut masiv pe plan internaţional, regimul de vize liberalizat l-am obţinut şi datorită acestei ţări. Iar pentru viitorul apropiat bunele relaţii billaterale devin şi mai importante, pentru că în curând Italia va deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Ce acorduri negociază actualmente Republica Moldova cu Italia? În primul rând acordul despre protecţia socială a migranţilor moldoveni, care este foarte important, dar şi greu realizabil. S-au făcut deja mai multe runde de tratative.

Un alt acord este cel referitor la migraţia forţei de muncă, în cadrul căruia partea italiană s-a angajat să instruiască personal în Moldova. Lucrul acesta a şi fost făcut, numai că cei peste 300 de oameni instruiţi nu au fost încă angajaţi în câmpul muncii în Italia.

Vom insista ca prevederile tratatului să fie îndeplinite. Se discută şi despre recunoaşterea titlurilor de studii şi calificărilor profesionale. Vom avea întrevederi cu Federica Mogherini, Giuliano Poletti ş.a.

Şi aşa s-a ajuns şi la întrebările din public. Peste şefa diplomaţiei de la Chişinău au plouat întrebări ca acestea. „Doamnă Gherman, îmi sunteţi chiar simpatică, dar Moldova, cu corupţia ei din învăţământ şi justiţie, cu presa ei care nu e liberă cum se zice, cu aeroportul Chişinău închiriat ruşilor – nu mi-e simpatică deloc. Se face ceva în acest sens?" „Eu sunt student, aş vrea să mă întorc acasă, pentru că aici sunt străin. Dar şi mai străin mă simt acasă din cauză că am o altă mentalitate. Nu vreau un salariu ca în Europa, doar ceva mai multă justiţie şi protecţie socială."

„Doamnă Gherman, dumneavoastră aţi fi început războiul cu Transnistria – care ne-a fost şi ne este străină! – aşa cum a făcut-o tatăl dumneavoastră, Preşedintele Mircea Snegur?" „Un cunoscut de al meu s-a întors definitiv în Moldova. Cu tot calabalâcul agonisit. Ei bine, la hotar i-a fost vămuită şi maşina personală, şi frigiderul, şi tot. Omul a trebuit să-şi răscumpere lucrurile pentru care plătise deja o dată. Dar cum este posibilă o aşa bătaie de joc?" „Oare s-ar putea ca în gări şi aeroporturi să fie afişate nişte postere cu informaţii utile pentru emigranţii care se întoarc acasă?"

La aceste, şi alte întrebări, şefa diplomaţiei a dat răspunsuri diplomatice. A recunoscut că da, avem încă foarte multe probleme. Dar nu stăm pe loc. Se fac drumurile. Dezvoltăm sistemul de învăţământ adaptându-l la necesităţile economiei naţionale. Corupţia este combătută, sunt retrase licenţele judecătorilor necinstiţi, sunt eliminaţi din poliţie angajaţii corupţi, avem o presă mult mai liberă decât în Rusia, Ucraina, Bielorusia…

Din cuvintele Nataliei German respira un mare optimism. Suntem pe calea cea bună, ne sugera. Am crezut-o.

Victor Druţă

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Românul s-a născut poet și a emigrat în Italia: ”Nu voi uita până la moarte, de țara și de satul meu”

Bună ziua și ”Hristos a inviat!”. Vă scriu acest mesaj în speranța de a contribui cu o infinită mică parte la patrimoniul cultural românesc și în modul meu sper că veți aprecia aceste trei versuri publicându-le în Gazeta Românească.

Uneori,in fapt de seara,
Stind pierdut prin mii de ginduri
Imi amintesc de a mea tara
Si-astern pe foaie niste rinduri.

Mi-e dor de aerul de-acasa
Mi-e dor de praful de pe drum
Imi e dor de prunii-n floare
Ce ma-ncintau cu-al lor parfum.

Mi-e dor de-un asfintit de soare
Si de cerul instelat
Mi-e dor de pasari calatoare
si de ulita din sat.

Mi-e dor de casa parinteasca,
De piinea calda de cuptor,
As vrea timpul sa se opreasca
Si sa ma-ntorc,sa uit de dor.

Chiar daca astazi sunt departe
Si-mi merge cind bine cind greu,
Nu voi uita pina la moarte
De tara si de satul meu.

şi în italiană

e tanto che non credo piu in niente
e tanto che non credo al amore
per quanto sono stato paziente
ho sempre ricevuto ferite dentro il cuore

e tanto che non sogno un mondo migliore
e non aspetto piu un lume di speranza
e tanto che sto solo pensando ore ore
alle mille cose senza importanza

tanto che non passeggio tra alberi in fiore
sentendo il profumo della primavera
non do piu un abbraccio pieno di calore
nemeno leggo storie fino alla tarda sera

son tutto solo oggi senza ideali
sono andati via dispersi nella notte
per qualche versi i sogni non hanno piu le ali
per volare lontani verso altre porte

anche se sono triste e cerco niente piu
so che da qualche parte nascosta tra la gente
insieme ai miei sogni tramontati ci sei tu
ti trovero un giorno....l'aspetto paziente

În speranța că o să vă facă plăcere aceste versuri,
distinse salutări,
Firte Gheorghe Iacob

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

27 aprilie - FESTIVAL ROMÂNESC LA LATINA

ASOCIAŢIA EUROPA ONLUS din LATINA organizează duminică 27 aprilie Festivalul Românesc din Latina, începând cu ora 11 până la ora 22 seara.

Festivalul va fi organizat în centrul oraşului: "giardinetti publici" în parcul mare din Latina.

Va fi prezent primarul din Latina, GIOVANNI DI GIORGI şi senatorul VIOREL BADEA, care vor lua cuvântul în jurul orelor 16:30.

"Nu este vorba de campanie electorală. Asociaţia Europa Onlus organizează acest eveniment pentru că în Latina nu s-a organizat niciodată un asemenea eveniment folcloric", a declarat preşedintele asociaţiei Europa onlus, Florin Benzar.

Sponsorii oficiali sunt restaurantul cafenea LAS VEGAS si CLUB VEGAS , Asociatia Europa Onlus in colaborare cu asociaţia "Testimonianze".

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Despre Dan Puric, Providenţă, soarta Basarabiei şi mântuirea României

La sfârşitul lunii martie, în cadrul unui proiect al Institutului Cultural Român, a venit la Chişinău Dan Puric, ca să susţină spectacolul „Suflet românesc" şi conferinţa omonimă, dedicate aniversării de 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Dând un interviu ziarului Adevărul, actorul român a făcut mai multe declaraţii. Care mi-au părut curioase.

De exemplu, aceasta: „Odată Basarabia inclusă în România, s-ar putea ca România să se revitalizeze. Ăsta este paradoxul. Basarabia, în credinţa mea, din ceea ce văd, tezaurizează inocenţă, o credinţă încă neîntinată şi încă neerodată de spaţiul acesta secularizant. După experimentul comunist teribil, ca o catastrofă naturală, urmează experimentul secularizant al civilizaţiei, care este poate mai periculos. Basarabia, paradoxal, din cauza opresiunii acestea continue, şi-a păstrat un nucleu de vitalitate românească nemaipomenit."

Că Basarabia are credinţă e adevărat, de fapt. Dar anume de aceea că mai crede în flecăreala lui Puric, că umple sălile spectacolelor sale. De ce, mă întreb, manifestă Moldova mea această „inocentă" naivitate, de ce se lasă prinsă în plasa vorbelor meşteşugite ale unui actor? Aş zice, dintr-o slăbiciune critică, îmbinată cu un sufletism lăcrimos.

Într-adevăr, basarabenii au o mare slăbiciune pentru discursurile pline de fum, mai ales dacă fumul miroase a tămâie, pentru cuvintele mari şi frumos sunătoare din coadă, pentru sfinţi şi martiri. Sunt emotivi, basarabenii. Le plac Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu, Florin Piersic. Fuego a devenit în Moldova Artist al Poporului.

Dan Puric: "Suntem o slugă a Europei, un fel de sclavi în comunitatea europeană"

Lui Puric deci nu-i este greu să-i facă a-l asculta cu gura căscată. Şi le toarnă discursuri despre mântuire. Nici ghetoul comunist, nici plantaţiile de bumbac occidentale, unde toată forţa de muncă românească e dusă şi exploatată, nu sunt nişte soluţii. Este forţa proprie, credinţa care te ridică de la pământ. Nu te ridică asemenea unui accidentat, ci te ridică drept un om care pleacă împreună cu trecutul, aleargă prin istorie şi prin jertfă se mântuieşte.

Dacă Basarabia a rezistat până acum, n-a rezistat datorită adaptărilor nelimitate la ciubota care i s-a pus în spate. Ci prin forma ei de dăinuire, aproape de tip castic. Adică limba, credinţa, felul de a fi, felul de-a gândi, mentalitatea, tradiţia. A lăsat tăvălugul să meargă şi şi-a văzut de natura ei. Noi trebuie să ne vedem de credinţa noastră. Restul sunt zgomote ale istoriei."

Iac-aşa. Nici mai mult, nici mai puţin, zgomote ale istoriei. Nu contează că Basarabia „a rezistat" în perioada sovietică nu pentru că mentalitatea şi tradiţia, ci pentru că economia, şcoala, instituţiile şi oamenii instituţiilor au susţinut-o… Şi, odată ce Basarabia a rezistat, conservându-şi atât de bine credinţa şi tradiţia, trebuie să salveze, prin românism (!), pe România însăşi! Pentru că… iată: În România nu mai există decât nuclee de popor. Restul este o populaţie bezmetică. Şi răul pe care comuniştii şi românii sovietizaţi l-au făcut basarabenilor pare a fi mai mic decât răul pe care ni l-au făcut nouă românii occidentalizaţi în sensul de secularizare, de idee globalizantă."

Aşadar. Românii occidentalizaţi au secularizat România, i-au distrus fiinţa ţesută din doine, balade şi psalmi bisericeşti şi au transformat-o într-o populaţie de bezmetici... Frumoase, profunde gânduri are Dan Puric, aproape ca cele ale lui Vladimir Putin, care luptă şi el contra putreziciunii occidentale.

Dar Dan Puric deplânge mai ales generaţiile tinere care vor ajunge să facă parte din tristul, demoralizatul Occident: „Peste nişte ani, vor ajunge în criza sufletească occidentală. În ce parte a ajuns Occidentul din punct de vedere sufletesc? Nicăieri. Un basarabean căruia i s-a luat pământul, care a rămas fără văcuţa lui, crezi că poate judeca precum Jean-Paul Sartre, care îşi făcea cafeluţa pe malul Senei şi zicea că comunismul este noua religie a lumii? El este cu mult peste Jean-Paul Sartre, fiindcă e în zona mărturisirii sufleteşti..."

Şi, ca să combată şi pe frontul din Est, Dan Puric a comentat situaţia din Crimeea şi din Transnistria:Chestia din Ucraina e trasă de păr. Aia a fost o acţiune a băieţilor de dincolo şi li s-a răspuns cu o reacţie de autoapărare. Nu te bagi peste urs, îl laşi în pace.

Ruşii, în calitate de sovietici, ne-au luat Basarabia. Noi, în calitate de creştini, nu ne bucurăm de ceea ce i se întâmplă Rusiei acum. Nu mai intră nimeni pe teritoriul Basarabiei. S-a dus duhul ăla cu Stalin şi Brejnev. E vechi. Nu mai ţine. Suntem într-o altă perioadă. Imunitatea acestui popor e dată numai de credinţă, mult mai mare decât contextul istoric."

Nimic de adăugat.

Citatele de mai sus sunt luate din Adevărul. Şi îl reflectă în mod direct pe Puric. Dar, pentru a arăta adevărata prăpastie în care se află unii intelectuali din Moldova, fani ai lui Puric şi prizonieri ai unei mentalităţi înapoiate, folcloristice, religioase, naţionaliste  – trebuie să dau acest citat grăitor dintr-un articol de Elena Tamazlâcaru din Literatura şi Arta:

La 28 noiembrie, când întreaga lume urmărea cu atenţie ce se întâmplă la Vilnius, unde se hotăra soarta Basarabiei, Providenţa a făcut ca Dan Puric să se afle la Bălţi! La Bălţi, în oraşul de unde a pornit la 1918 Marea Unire! Întâmplător sau ba, la 6 martie 2011, din amvonul Catedralei Sf. Teodora de la Sihla, acelaşi Dan Puric ne-a plasat într-o parabolă, în care se înscria de minune poporul român, în parabola despre… dreptatea vulpii…"

Of, Providenţa… Of, plantaţiile de bumbac occidentale… Of, ursul… Of, vulpea…

Victor Druţă

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Milano, Forumul economic CCIRO Italia: "Orice afacere dezvoltată în România este protejată din toate punctele de vedere"

Milano, 4 aprilie 2014 - Reprezentanţa Camerei de Comerţ a României în Italia (CCIRO Italia) a organizat pe data de 4 aprilie 2014, prin intermediul filialei din Milano condusă de Romulus Popescu, primul Forum economic România-Italia din capitala Lombardiei.

Întâlnirea face parte dintr-o serie amplă de evenimente derulate de către CCIRO Italia în principalele orașe din Peninsulă și s-a desfășurat în elegantul sediu al Camerei de Comerț a orașului Milano - Palazzo Turati.

Forumul a avut ca subiect principal nivelul schimburilor economice bilaterale şi a reunit întreprinzători români din regiunea Lombardia şi întreprinzătorii italieni, promovând dialogul între comunitățile economice şi de afaceri. Dezvoltarea mediului de afaceri, cât şi prezentarea oportunităților de afaceri şi investiții care pot fi dezvoltate în România de azi, precum şi crearea de noi locuri de munca au fost puncte importante ale intervenţiilor.

Această acțiune de promovare organizată de CCIRO Italia a fost salutată de către președintele Camerei Deputaților din România, Valeriu Zgonea, printr-un mesaj transmis prin Ana Birchall, deputat PSD.

Valeriu Zgonea a transmis că ar fi vrut să fie prezent personal la Milano, la această întâlnire, dar agenda parlamentară nu i-a permis. În mesajul său, preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că România, în prezent, are o situaţie economică mai bună decât alte state membre ale Uniunii Europene. «Astăzi România reprezintă una dintre cele mai atractive pieţe din regiune. », a transmis Zgonea.

"Info Camera Italia", TOTUL despre activitatea Camerei de Comerţ de la Roma. A apărut noul număr al revistei CCIRO Italia

El a reamintit că «În urmă cu doar două săptămâni, am avut întrevederi cu preşedintele Camerei Deputaţilor de la Roma, Laura Boldrini, şi cu preşedintele Senatului, Pietro Grasso, care şi-au exprimat respectul faţă de comunitatea de români din Italia. În cadrul acestor întâlniri, am stabilit o agendă parlamentară comună, am discutat despre potenţialul de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale şi modul în care trebuie să acţionăm pentru atingerea acestor obiective.»

Avocatul Alexandru Dumitrescu, din Baroul Bucureşti, specializat în drept comercial, a avut, în premieră la un Forum economic România-Italia, o intervenţie despre mediul legislativ din România şi despre predictibilitatea mediului de afaceri românesc în raport cu parteneriatul strategic cu Italia. «România a făcut în ultimii ani progrese considerabile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Chiar dacă există critici legate de lipsa de predictibilitatea a metodelor de adnotare a cadrului legislativ, ca avocat, direct implicat în acest proces vă pot spune că măsurile adoptate de forurile legiuitoare din România au consistenţă şi logica atât juridică, economică cât şi socială, şi că substanţa sunt în concordanţă cu legislaţia europeană.


Este important de ştiut că din punct de vedere legal, orice afacere dezvoltată în România este protejată din toate punctele de vedere, cum ar fi: dreptul de proprietate, combaterea practicilor neconcurenţiale, fiscalitate redusă, combaterea birocraţiei excesive etc. Cadrul legislativ, cel puţin în ultimii 3 ani, a cunoscut profunde modificări, urmărindu-se alinierea, sub aspect normativ la principiile şi prevederile legilative europene. »

Forum economic România-Italia la Florența, organizat de CCIRO Italia: "Întâlnirea va deveni anuală"

În intervenţia să, secretarul general al CCIRO Italia, Andrea Amato, a prezentat cadrul economic general al relaţiilor bilaterale, insistând totodată pe conceptul de “teren fertil” pentru noi investiţii în România.

Domeniul principal pe care s-a insistat în timpul lucrărilor a fost cel al agriculturii, fiind punctualizat sectorul agroalimentar şi al logisticii.

Invitatul de onoare al Forumului, prof. Fausto Capalbo, Președintele Institutului pentru Cooperare Economică Internațională și Probleme de Dezvoltare, structură ce funcţionează sub egida ONU, a remarcat că, dincolo de raportul economic care clasează Italia pe locul doi ca partener economic bilateral al României, raportul afectiv ne situază în mod reciproc pe primul loc, acolo unde vom rămâne pentru foarte mult timp.

Surprize plăcute la Forumul economic România - Italia de la San Salvo

Din partea misiunii consulare a României la Milano a intervenit consulul Gheorghe Miloșan, care a transmis mesajul Consulului General George Bologan, salutând inițiativa CCIRO Italia. Idea generoasă a climatului economic istoric, cultural, etc. dintre cele două ţări a fost evocată, în limba italiană, de realizatoarea TV Lavinia Șandru, într-o intervenție focalizată atât pe similitudinile politice, cât și pe cele de afinitate istorică, culturală, sportivă, etc. Tematica a fost amplă, subiecte precum sursele de apă, epurarea apei, zootehnia, sistemul sanitar românesc, logistica medicamentelor, dar şi promovarea brevetelor italiene în ceea ce priveşte infrastructura autostradală.

Un capitol important de mare interes pentru investitorul italian reprezentat în cadrul Forumului, a fost cel al producerii de energie din surse regenerabile, pe teritoriul României. Mihai Bãrbuliceanu a prezentat nevoile şi oportunitãţile care existã în România, în reabilitarea infrastructurii agricole, în special în irigatii. Argumentele prezentate pe scurt de Bãrbuliceanu au avut o continuitate într-o întalnire organizatã dupã Forum, între societatea Raja SA din Constanţa şi câţiva întreprinzãtori italieni.

Corneliu Dinu, vicepreşedintele CCIRO Italia, Consilier Ştiinţific al Consiliului Mondial pentru Energie-Comitetul Naţional Roman a vorbit despre Schema de Suport Statal (aşa-numitele “Certificate Verzi”) prin care un întreprinzător din acest domeniu îşi poate recupera investiţia iniţială. Detaliile tehnice punctuale ale acestui subiect au fost dezvoltate apoi ca urmare întrebărilor venite din sală.

Concluziile prezentărilor şi dezbaterilor interactive au fost rezumate în intervenţia domnului Eugen Terteleac, preşedintele CCIRO Italia, care a proiectat nevoile investitorului italian pe fondul priorităţilor declarate ale ale Programului de Guvernare a României. În ceea ce priveşte argumentul utilizării în România a forţei de muncă specializată după mai mulţi ani de experienţă în sistemul concurenţial din spaţiul italian, preşedintele Eugen Terteleac a avut cuvinte de laudă pentru cei care au în perspectivă această realitate.

A punctualizat importanţa cooperãrii dintre CCIRO Italia şi instituţiile statului român (în special consulatele din Italia) în coordonarea incubatorului pentru IMM-uri şi investiţii cãtre România înfiinţat în cadrul CCIRO Italia.

CCIRO Italia

Joomla Templates and Joomla Extensions by ZooTemplate.Com

Pagina 4 din 29