Începand cu luna mai 2012, Asociaţia  Spirit Românesc - Roma va activa un serviciu adresat familiilor române.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei, pe care îl publicăm mai jos,  iniţiativa face parte din activităţile prevăzute de către proiectul PROCHILD (“Nessun bambino può crescere da solo”, site www.nessunopuocresceresolo.it), proiect realizat cu contributul Uniunii Europene Programul Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie şi este adresat copiilor şi adolescenţilor români  (inclusiv de origine romă) cu risc de abandon sau neglijenţă în România şi în Italia, cu obiectivul de a promova şi de a susţine dreptul acestor minori de a creşte în propria  familie şi de a fi pe deplin integraţi în comunităţile lor locale.

“Alegerea de a emigra naşte din dorinta de a oferi un viitor mai bun propriilor fii, dar aceasta alegere risca câteodata sa devină un sacrificiu cu consecinţe plătite de către toti. A emigra înseamna, de fapt, a te separa de propria familie, câteodata si de propriii copii. Înseamnă deci noi modalitati de a fi o “familie”. Acestora li se adaugă dificultăţile legate de situaţia economică, de găsirea unui loc de muncă, de necesitatea de a munci mult şi imposibilitatea de a dedica mult timp celor dragi.

Ordinea problemelor propuse sunt două şi ambele legate de faptul că în România, mai mult de trei milioane de persoane au lasat tara in ultimii ani si trei sute cincizeci de mii de copii au ramas singuri sau aproape singuri. Pe de o parte apare problema “orfanilor albi”, copii lăsaţi în patrie de către părinţii care emigreaza pentru a permite lor si familiei lor un viitor mai  decent. In Romania aceşti “orfani” se confruntă des cu situaţii de degradare, mai ales atunci când tutela lor este încredinţată persoanelor străine sau instituţiilor. Performanţele lor şcolare scad şi adesea sporesc tot mai mult comportamentele de tip delicvent şi antisocial.

Un alt fenomen important este asociat cu reîntregirea familiei, a copiilor cu parintii lor, dupa o perioadă de separare. In majoritatea cazurilor nu este o alegere impartasita ci impusa de nevoia de a ramane o perioada mai lunga in afara tarii, si consecintele se observa imediat, parintii si copiii nu se mai recunosc si de aici nasc mari conflicte, situatii de deziluzie pe langa dificultatile obiective legate de incluziunea sociala.

Datorită acestui proiect, Asociatia  Spirit Românesc oferă posibilitate familiilor si întregii comunităţi, de a se confrunta pe aceste teme in cadrul workshop-urilor, pentru a medita împreuna asupra situaţiei familiilor române ce locuiesc la Roma şi în Provincie, şi ce măsuri pot fi luate pentru a interveni.

In contemporan, pentru cine doreşte să aprofundeze argumentele discutate şi să beneficieze de consulenţa specializata în gestionarea raportului părinte-copil, vor fi organizate intalniri de grup conduse de catre psihologi, adresate atat adultilor cat si tinerilor.

Pe lângă consulenţa psicologică, este prevazut orientamentul către serviciile din teritoriu, iar în cazul în care a fi nevoie de o intervenţie pentru a rezolva situaţii specifice, este prevăzut contributul unui asistent social”.

Toate activităţile sunt gratuie şi sunt adresate familiilor române, cât şi tuturor organizatiilor şi instituţiilor care sunt în contact cu comunitatea româna (rom şi nu) şi care consideră util să adere iniţiativei".

Pentru informaţii despre workshop contactati n° 3407881718

Pentru informaţii despre consulenţa specializată telefonaţi la n° 328/4646477.

La Casaleone, în apropiere de Verona s-a înfiinţat asociaţia "Deşteapă-te române". În timpul scurt de când funcţionează, asociaţia a reuşit să organizeze multe acţiuni şi să adune un grup inimos de membri. Acţiunile nu sunt doar pe plan cultural, iar proiectele asociaţiei sunt ambiţioase.   

Preşedintele asociaţiei este Dorian Cătălin Ciolca, 37 ani, născut la Jurilovca (Tulcea). Înainte de a se stabili lângă Verona a stat împreună cu familia şi la Roma.

"Am terminat Liceul Lazăr Ederleanu din Năvodari. în Italia am venit la sfârşitul anului 2001. Am lăsat România după ce le-am încercat pe toate, inclusiv lăsând oraşul pentru a ne muta la sat ca să lucrăm pământul. La început m-am stabilit la Roma, lucrând în construcţii, şase ani la aceeaşi firmă. Tot acolo am cunoscut-o şi pe soţia mea, Mihaela. După naşterea celui de al doilea copil ne-am hotărât să ne mutăm la Verona. Am ales Verona pentru a reîntregi familia, părinţii şi sora mea locuind deja acolo. Nu ne-a fost uşor să o luăm de la capăt, dar cu ajutorul cumnatului meu care era de ceva timp la Verona, am reuşit să ne integrăm."  

“Partea frumoasă a românilor”

Dorian Ciolca condideră înfiinţarea asociaţiei utilă şi necesară comunităţii din Casaleone, acolo unde locuieşte în prezent cu familia. Localitatea e situată la circa 30 de km de Verona. "Profesional am încercat să fac şi altceva şi aşa am devenit mediator de credite şi agent de turism, pe lângă calificările obţinute în domeniul construcţiilor. La începutul acestui an, împreună cu soţia, cumnatul şi sora mea, ne-am decis să înfiinţăm asociaţia "Deşteaptă-te române".

De ce acest nume? Pentru că am văzut prea mulţi români care ignoră drepturile pe care le au, de multe ori mulţumindu-se a cunoaşte doar obligaţiile. Înfiinţarea asociaţiei nu a fost o întâmplare, ci un proiect mai vechi de-al nostru. Ideea este de a strânge cât mai mulţi români laolată, de a face văzută partea frumoasă a românilor."  

O biserică pentru români

În opinia românului, problema cea mai importantă pentru conaţionalii din zonă era existenţa unei biserici ortodoxe româneşti. "Prima necesitate a zonei unde locuim era o biserică românească, cele mai apropiate fiind Verona (50 km) şi Ostiglia (30 km). O mare problemă pentru doamnele care lucrează ca "badante". Am întâlnit oameni deosebiţi şi săritori care ne-au ascultat şi până la urmă au rezolvat problema, având acum Biserica Ortodoxă la Legnago, foarte aproape de Casaleone, unde locuim noi. Şi aş dori să îi amintesc aici pe PS Părintele Episcop Siluan, părintele Gabriel de la Verona, Don Giorgio Vicarul din  Cerea (VR). Suntem conştienţi că nu este meritul nostru, dar ne place să credem că o mică parte de "vină" la realizarea acestui proiect o avem şi noi."

Tradiţii şi costume populare

Deşi înfiinţaţi de puţin timp, membrii asociaţiei au participat la câteva evenimente. "Noi suntem un popor vesel avem muzică populară frumoasă, costume populare foarte frumoase. Este drept că italienii de bună credinţa ne ştiu că pe un popor muncitor, dar putem fi şi altceva. Între altele, am participat la carnavalele din Casaleone şi Legnago, purtând cu mândrie costumele populare româneşti pe străzile oraşelor. La cerea asociaţiei "Folkloriamo Mărţişor" am fost prezenţi pe tot parcursul vizitei delegaţiei româniei în cadrul congresului "Dezvoltare economică, culturală, gastronomică, ambientală între delta Dunării şi fluviul Po". Colaborăm cu alte grupuri şi asociaţii de români la diverse spectacole."  

Lipsa fondurilor

L-am întrebat pe Dorin Ciolca despre proiectele de viitor ale asociaţiei. "Proiecte de viitor avem şi încă multe, dar ne lovim de fiecare dată de lipsa fondurilor. Anul acesta este an Caragiale şi dorim ca împreună cu cei mici să punem în scena "Domnul Goe" şi cu cei mari să facem un moment Caragiale. Tot anul acesta se împlinesc 140 ani de la moartea lui Avram Iancu şi am dori ca evenimentul să nu treacă neobservat. Deasemenea am dori ca din ce în ce mai mulţi oameni să ne cunoască şi împreună să facem mult mai multe pentru România şi români. Am făcut cerere la primărie pentru acordarea unui spaţiu în care să ne putem întâlni şi desfăşura activităţi de cunoaştere şi promovare a limbii române şi a culturii noastre. Dorim să îi învăţăm pe copiii români şi din familii mixte meşteşugurile străbune: cusut, brodat, olărit, ţesut, sculptat în lemn, etc. şi nu în ultimul rând literatura noastră."  

Opere de binefacere

Dorian Ciolca a dovedit că asociaţia se preocupă nu doar de organizarea unor spectacole sau manifestări culturale ci încearcă să dea o mână de ajutor românilor aflaţi în situaţii grele. "În limita posibilităţilor facem şi opere de binefacere. Am ajutat un fost deţinut cu haine şi mâncare, acum ne interesăm pentru o domnişoară de 18 ani cu tetrapareza spastică, luând deja legătura cu medici pentru a încerca de a o introduce într-un program de fizioterapie. Avem legături cu puncte comerciale care, din când în când ne ajută cu alimente pe care noi le distibuim persoanelor care au nevoie, adunăm şi distribuim haine uzate. Pentru 1 martie, Mihaela şi Melania au confecţionat mărtişoare şi felicitări din care o parte au fost vândute pentru strângerea de fonduri iar o altă parte au fost dăruite celor care nu şi-au permis să le cumpere."  

Mulţumiri

Prin intermediul publicaţiei noastre, Dorian Ciolca doreşte să mulţumească unor persoane care i-au ajutat pe cei din asociaţie. "Am dori să creăm o bancă de date cu locuri de muncă, în acest fel speram să ajutăm cât mai mulţi români să treacă perioadă grea de criză, integrându-i în societate. Pe parcursul activităţii noastre deseori ni s-au pus beţe în roate, dar am întâlnit şi persoane care, chiar dacă nu ne cunoşteau, ne-au ajutat necondiţionat. Vreau să le mulţumesc pe această cale lui Ştefan Stănaşel, Nicu Oros, Claudia Zlatov şi Adi Carmaciu, Vasile Mirela, Liviu Zamfirache, Nicoleta Tacu, Ambrosi Gabrielle - primar Casaleone (Vr), Pro Loco Legnago (Vr), Constantin Hogea - primarul oraşului Tulcea."

A.R.

Asociaţia culturală Ih.th.IS din Cassano d'Adda (MI), înfiinţată la începutul anului 2010, este o asociaţie creştină a românilor şi italienilor care vor să susţină integrarea românilor din Cassano şi împrejurimi, prin tutelarea şi promovarea drepturilor imigratului de a avea o proprie identitate etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, dar fără a se sustrage datoriilor pe care le au faţă de ţara care îi găzduieşte. 

Asociaţia Ih.th.IS face un apel pentru donarea de cărţi în limba română.

Cărţile vor fi donate Bibliotecii Comunale Valvassori Peroni Milano (zona Lambrate), care are o mică bibliotecă pentru copii, cu cărţi în limbi străine, dar nu au nici măcar o carte în limba română. În acelaşi timp, biblioteca doreşte să înfiinţeze o secţie dedicată autorilor străini, în limba originală.

De asemenea, Ih.th.IS doreşte să doneze cărţi Bibliotecii Comunale Alfredo Scionti din Cassano d'Adda. Este nevoie de cărţi în limba română pentru toate vârstele.

Voluntariat din pasiune

Mihaela Ignat (Foto), responsabila proiectelor asociaţiei, ne vorbeşte despre filosofia acestei organizaţii no profit:

"Este o asociaţie care trăieşte doar din pasiunea celor care contribuie cu timp, bani, cunoştinţe, încurajări etc. Pentru cei care vor să se înscrie în asociaţie, este o taxă de la 10 la 20 de euro obligatorie prin statutul de asociaţie, dar nu strângem fonduri în nici un fel.

Mi-e de ajuns dacă persoane interesate de ceea ce facem vor să ne dea o mână de ajutor prin voluntariat, donaţii de cărţi şi de timp liber, dorinţa de a ne învăţa ceva ce noi nu suntem în măsură să facem. şi sunt multe, chiar prea multe!

De exemplu, căutăm un instructor de dans, pentru că pe cel pe care îl aveam nu ne puteam permite să îl plătim. Am pus în scenă, până acum, tradiţii româneşti precum şezătoarea şi Nunta din zona Maramureşului, folosind ceea ce aveam aici: persoane care provin din această zonă şi care au avut de a face cu aceste datini.

Pentru asta am avut adulţi şi copii care pentru măcar 3 luni de zile şi-au sacrificat duminicile pentru repetiţii, venind de la chilometri de distanţă. Nu am crezut că vom fi în stare de aşa ceva.

Nu lucrez cu profesori sau nu ştiu ce alt tip de intelectuali, ci cu lume simplă, care duce dorul la ceea ce a lăsat acasă şi care  în simplitatea ei, are orgoliul de a arăta altora că au o cultură  care se merită să fie ţinută de seamă. Eu pentru ei merg mai departe.

Nu sunt toţi cocalari, manelişti sau ignoranţi. Au acea sănătoasă cultură populară care face mai mult decât toţi anii de studiu pe care noi pretendem că îi avem. Nu aveţi idee de câte ori au fost momente în care nu aveam spaţiu şi se mutau sufrageriile din casele oamenilor şi se făceau repetiţii.

Pot părea lucruri banale, dar au fost un exemplu pentru întreaga comunitate şi aş vrea să văd persoana care nu a fost mândră de ceea ce am reuşit să prezentăm. Rămân la ideea că avem oameni cu care lucra, au doar nevoie de cineva care să-i organizeze şi să-i îndrume."

Copiii

Mihaela Ignat vorbepte apoi despre copiii români care participă la activităţile asociaţiei. "Aş da orice să pot continua cu ei ceea ce am început! Pentru mine a fost o satisfacţie enormă să îi văd în roluri de vătăşei, nuntaşi, torcând lână şi dansând pentru prima dată dansuri populare româneşti.

Nu am eu forţa necesară să fac cu ei tot ceea ce aş vrea şi ceea ce le-ar plăcea lor să facă. Mulţi dintre ei au îmbrăcat costume populare româneşti aici. Sunt 14 copii în grup şi alţii, mititei, care vin din urmă. Încercăm să facem ceva, prin forţe proprii şi cu multă bătaie de cap, de multe ori folosind metode empirice ca răspuns la nişte nevoi pe care le observăm direct în sânul comunităţii din Cassano.

Noi nu am avut niciodată pretenţia de a reprezenta pe cineva. Suntem un grup dintr-un orăşel de pe lângă Milano, care face ceea ce crede că e bine şi util să facă. Nimic altceva. Au ieşit articole că am fi legaţi unor asociaţii politice. Am dat imediat dezminţire şi nu mă întrebaţi ce trebuie să suport, pentru că refuz să mă aliniez cerinţelor.

Pentru cei care vor să colaboreze, gratis, pentru cărţi, traduceri, cursuri de istorie şi geografie, instructori de dans, cei care cred că pot ţine un curs care să aibă de a face cu tradiţiile româneşti (încondeierea ouălor, pictură pe sticlă, sculptură, tors şi ţesut, persoane care vor să ne ajute în a gesti spaţiul pentru copii, etc) pot lua legătura cu noi.

De asemenea, suntem interesaţi să colaborăm cu alte asociaţii româneşti pe care să le propunem în zona în care suntem. Acum, că vin zilele în care se sărbătoresc comunităţile de imigranţi, aş vrea să pot lua legătura cu alte asociaţii, pentru că mi se cer spectacole cu caracter românesc."

Irena Cara

Cei care doresc să contribuie cu donaţii, pot contacta asociaţia. Detalii pe www.ihthis.org. Asociaţia Culturală Ih.th.IS, via Torino n. 6, sediu operativ ARCI în via Q. di  Vona n. 29 (deschis duminica dimineaţa), Cassano d'Adda MI.

Persoane de contact: Ştefan Hârjoabă, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 3295813590; Mihaela Ignat, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Donaţiile pot fi făcute şi preotului din Cassano, Traian Stetco, Chiesa Ortodossa Romena, Via Monte Grappa n.6, tel. 3899903175. 

Pe data de 3 aprilie s-a încheiat, oficial, campania „SOS România”, promovată de Asociaţia Românilor din Italia (ARI) în colaborare cu asociaţia „Salva mamma e bimbi”, Crucea Roşie Italiană şi Gazeta Românească. Astfel, la începutul săptămânii a ajuns la destinaţie ultimul camion cu ajutoare destinate românilor din zonele afectate de zăpezile din luna februarie.

„Teoretic, campania a luat sfârşit, dar, în practică, noi o vom continua şi în viitor. Am reuşit să organizăm câteva transporturi cu sute de kilograme de alimente şi bunuri de primă necesitate, iar pe 3 aprilie a ajuns în judeţul Vrancea ultimul transport, şi cel mai consistent. Este vorba de un camion de 7,5 tone cu îmbrăcăminte pentru copii şi adulţi, detergent de rufe, oferit de Crucea Roşie Italia, şi jucării”, ne spune Eugen Terteleac, preşedintele ARI.

Voluntarii de la ARI au distribuit ajutoarele în două comune din Vrancea: Popeşti şi Urecheşti. „Voluntarii noştri au mers din uşă în uşă şi au împărţit ajutoarele, direct la familiile nevoiaşe. O parte din detergenţi, mai precis o tonă şi jumătate, am dat-o la Crucea Roşie Vrancea. Restul de ajutoare le-am dat în primire primarilor din cele două localităţi”.

De ce tocmai detergent? „În săptămânile imediat următoare începerii campaniei, am trimis alimente. Acum, însă, am hotărât să trimitem mai ales haine şi jucării. De ce detergent? Pentru că în România costă mult şi, recunosc, am văzut şi copii mai săraci care aveau haine murdare”.

Eugen Terteleac ne spune că s-a emoţionat când a aflat cum au reacţionat familiile care au primit ajutoarele: „Voluntarii care au împărţit pachetele mi-a spus că cei mai fericiţi erau copiii, mai ales de jucării. Părinţii s-au bucurat atât şi pentru haine, cât şi pentru rechizitele pe care le-am trimis şi pe care nu şi le puteau permite”.

Valoarea totală a bunurilor trimise depăşeşte, potrivit organizatorilor, suma de 10.000 de euro, „dacă ţinem cont doar de costul lucrurilor noi pe care le-am trimis, fără a lua în calcul lucrurile uzate, cum ar fi o parte din haine”.

Terteleac mai precizează că nu a reuşit să adune toate ajutoarele pe care le-ar fi putut colecta: „Ne-au sunat români din alte localităţi sau chiar de la Roma, care s-au arătat dispuşi să trimită, fiecare ce putea, dar nu am putut să ajungem la toţi, din păcate”.

În sfârşit, mulţumirile organizatorilor sunt adresate tuturor şi celor câţiva oameni de afaceri români din Italia, care au dat banii necesari pentru acoperirea cheltuilelilor de transport.

„În acelaşi timp, vreau să precizez un lucru, mai adaugă preşedintele ARI, le-am spus primarilor şi celor care au primit ajutoarele, că este vorba de o acţiune cu scop umanitar, nu o acţiune electorală!”.

Campanie ARI- Gazeta Românească “SOS România!” pentru a ajuta sinistraţii de acasă