Vă puteţi prezenta demisia fără să prezentaţi o justificare, respectând doar obligaţia preavizului. Prin publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 133 din 06.08.2008, a fost înlăturată obligaţia de a depune demisia utilizând formulare informatice puse la dispoziţie de către Ministerul Muncii. Astfel, demisia poate fi prezentată în formă liberă, dacă în contractele colective de muncă nu sunt alte indicaţii în acest sens.

Demisia pentru justă cauză

În prezent, potrivit dispoziţiilor legale, lucrătorul are dreptul să îşi dea demisia pentru justă cauză, fără a respecta perioada de preaviz, ceea ce nu implică neacordarea indemnizaţiei de înlocuire a preavizului. Art. 2119 din Codul Civil ("Fiecare dintre părţile interesate poate renunţa la contract… pe perioadă nedeterminată, atunci când există un motiv din cauza căruia să nu fie posibilă continuarea, chiar şi provizorie, a raportului...") lasă jurisprudenţei sarcina de a dezvolta cazurile particulare de "justă cauză". Institutul Naţional pentru Protecţie Socială (INPS), prin Circulara nr. 163/2003, stabileşte, pornind de la ceea ce s-a stabilit prin jurisprudenţă, că lucrătorii pot demisiona "din justă cauză" din următoarele motive:

- neplata drepturilor salariale;

- lucrătorul a fost hărţuit sexual la locul de muncă;

- atribuţiile lucrătorului au fost modificate în mod agravant;

- hărţuire socio-profesională (mobbing), prăbuşirea echilibrului psihico- fizic al lucrătorului din cauza unor comportamente asupritoare ale personalului ierarhic superior sau ale colegilor (adesea aceste comportamente sunt caracterizate prin hărţuire sexuală sau "acordarea de sarcini care nu sunt corespunzătoare cu încadrarea profesională"). Hărţuirea socio-profesională reprezintă o formă acceptată de jurisprudenţă (Sentinţa Curţii de Casaţie nr. 143/2000);

- variaţii însemnate ale condiţiilor de muncă, în urma cesiunii firmei către alte persoane (fizice sau juridice), (Sentinţa Curţii Europene de Justiţie din 24 ianuarie 2002);

- schimbarea locului de muncă de la un sediu la altul, fără să existe "motive tehnice, organizatorice şi productive dovedite", prevăzute prin art. 2103 din Codul Civil (Sentinţa Curţii de Casaţie nr. 1074/1999);

- comportament ofensator al personalului ierarhic superior (Sentinţa Curţii de Casaţie nr. 5977/1985).

INPS poate recunoaşte acordarea indemnizaţiei de şomaj numai în cazul în care există unul din motivele indicate prin jurisprudenţă.

Conform sentinţei Curţii Constituţionale nr. 269/24 iunie 2002, demisiile pentru cauză justă, determinând o stare de şomaj involuntar, nu exclud acordarea indemnizaţiei ordinare de şomaj. INPS, prin circulara nr. 163/2003 a evidenţiat care sunt documentele pe care lucrătorul trebuie să le prezinte institutului, în acest sens. ~n special, lucrătorul trebuie să îndeplinească stagiul de cotizare obligatoriu şi să anexeze cererii, documentaţie (declaraţia care înlocuieşte actul de notorietate prevăzut în DPR 445/2000, art. 38 şi 47) din care să rezulte voinţa acestuia de a se "apăra în justiţie" referitor la comportamentul ilicit al angajatorului (somaţii, plângeri, denunţuri, citaţii, recurs în regim de urgenţă potrivit art. 700 din Codul de Procedură Civilă, sentinţe, etc., împotriva angajatorului, precum şi orice alt document adecvat) luându-şi angajamentul să comunice rezultatul conflictului judiciar sau extrajudiciar. în cazul în care nu sunt recunoscute motivele de justă cauză a demisiei, INPS îşi va recupera de la lucrător sumele acordate cu titlu de indemnizaţie de şomaj. {omerul trebuie să se adreseze Centrului de ocupare competent, pentru a se înscrie pe listele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, furnizând informaţii asupra carierei profesionale. Simultan se poate elibera o declaraţie care să ateste disponibilitatea imediată de ocupare a unui loc de muncă. Este evidenţiat faptul că, în lipsa prezentării lucrătorului la Centrul de ocupare competent teritorial şi a eliberării respectivei declaraţii, persoana respectivă nu va mai figura ca şomer, ci ca persoană care s-a retras din câmpul muncii. Se consiliază solicitarea înscrierii pe listele de mobilitate, anexând documentaţia care să demonstreze prezentarea cererii pentru recunoaşterea cauzei juste.

LUCRĂTORII DETAŞAŢI

Nu, pentru lucrătorii români detaşaţi nu mai este necesară autorizarea pentru angajare, ci aceştia trebuie, în cazul unei şederi mai mari de trei luni, să se înregistreze în registrul de evidenţă a populaţiei.

În baza dispoziţiilor DL nr. 72/2000, art. 3, par. 1, lucrătorilor detaşaţi li se aplică "aceleaşi condiţii de muncă prevăzute de dispoziţiile legislative, regulamentare sau administrative precum şi de contractele colective de muncă stipulate de organizaţiile sindicale ale angajatorilor şi lucrătorilor cele mai reprezentative la nivel naţional, aplicabile lucrătorilor care efectuează prestaţii lucrative subordonate analogice în locul unde lucrătorii detaşaţi îşi desfăşoară activitatea sub formă de detaşaţi".

Art. 30 al DL nr. 276/2003, modificat de DL nr. 251/2004, privind ocuparea şi piaţa muncii, se referă la detaşare, după cum urmează:

1. Situaţia de detaşare apare atunci când un angajator, pentru a-şi satisface un interes propriu, pune temporar unul sau mai mulţi lucrători la dispoziţia unui alt antreprenor pentru executarea unei anumite activităţi.

2. ~n cazul detaşării angajatorul rămâne responsabil pentru tratamentul economic şi normativ faţă de lucrător.

3. Detaşarea care implică modificarea sarcinilor de muncă se face cu acordul lucrătorului interesat. Atunci când detaşarea implică deplasarea într-o unitate de producţie situată la o distanţă mai mare cu 50 km faţă de locul unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea, aceasta se poate realiza numai pentru motive tehnice, organizatorice, de producţie sau de înlocuire ce pot fi demonstrate.

4. Rămâne valabilă prevederea art. 8, par. 3 al DL nr. 148/1993, convertit cu modificări prin Legea nr. 236/1993.

4 bis. Atunci când detaşarea are loc cu încălcarea prevederilor par.1, lucrătorul interesat poate solicita, prin intermediul unui cereri în justiţie în baza prevederilor art. 414 al Codului de Procedură Civilă, notificate chiar şi numai subiectului unde a avut loc prestaţia, constituirea unui raport de lucru faţă de acesta din urmă. în această situaţie se aplică prevederile art. 27, par. 2.

În cadrul Circularei nr. 28/2005 Ministerul Muncii şi Politicii Sociale a specificat care sunt elementele de legitimitate a detaşării (interes propriu) şi situaţia în care se apelează la soluţia detaşării ca o alternativă a şomajului din cauza problemelor de producţie ale firmei respective.

Ce demersuri trebuie să facă angajatorul în România înainte de a detaşa lucrători?

Înainte ca lucrătorii români să plece în Italia, angajatorul acestora trebuie să le întocmească acte adiţionale la contractele individuale de muncă, pe care le înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă competent. Totodată, trebuie să solicite la Casa Judeţeană/ Municipală de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale eliberarea formularului E 101 "Atestat cu privire la legislaţia aplicabilă", iar la Casa Judeţeană/Municipală de Sănătate, eliberarea formularului E 106 "Atestat privind dreptul la prestaţiile în natură ale asigurării de boală-maternitate în cazul persoanelor care îşi au reşedinţa într-un alt stat decât statul competent" sau, în lipsa acestuia, eliberarea formularului E 111 "Atestat privind dreptul la prestaţiile în natură în timpul unei şederi într-un stat membru" pentru valabilitatea perioadei de detaşare.

Reglementarea muncii menajerelor şi îngrijitoarelor

În Italia, munca menajerelor şi îngrijitoarelor este reglementată prin contractul naţional de muncă în domeniul asistenţei acordate persoanelor în care sunt precizate drepturile şi îndatoririle lucrătorilor şi ale angajatorilor. Contractul de muncă trebuie să fie în formă scrisă, semnat de către angajat şi de către angajator, dvs. trebuind să deţineţi un exemplar al acestuia. în contract trebuie să se prevadă următoarele:

- data la care începe raportul de muncă;

- încadrarea;

- durata perioadei de probă;

- durata orelor de muncă şi distribuirea acestora;

- dacă lucrătorului i se asigură cazare şi masă;

- salariul;

- aplicarea prevederilor conţinute în contractul colectiv de muncă corespunzător;

- care este jumătatea de zi liberă pe lângă ziua de duminică;

- locul prestării muncii, precum şi dacă există posibilitatea efectuării unor deplasări;

- perioada de vacanţă anuală;

- indicarea spaţiului adecvat în care lucrătorul îşi va putea depozita şi păstra lucrurile;

- eventuala ţinută de lucru care trebuie asigurată de angajator. (mai multe detalii în nr. următor)

SCRIE COMENTARIU - Dorim ca site-ul gazetaromaneasca.com să fie un spatiu al al discutiilor civilizate. Îi invităm pe cei care postează comentarii la articole:
1. Sa folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile obscene, ofensive, defăimătoare, ameninţătoare, xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abtină de la atacuri off topic la adresa autorilor sau redactiei.
Nu vor fi publicate comentariile care nu respecta aceste reguli.

NUME:
E-mail
SITE WEB
TITLU
BBCode:
COMENTARIU:
Code:*

Comments (5)

	1. 22-07-2010 19:46
	pentru paul Salut.in vedere cu ce a zis paul:  Lucrez de 5 luni in it.Am lucrat 3 luni cu un roman si doua cu un italian.Iti spun eu ca din ce am vazut eu tot romanu te ...... cel mai tare aici pt ca crede ca ii ei locu daca muncesti mai mult ca el,pe cand italianu cu care lucrez apreciaza treaba asta.asta am vazut eu aici.sper pentru tine sa iti fie mai bine si sa iti schimbi parerea. Guest

DAN

	2. 15-06-2010 09:56
	pentru paul Ma intereseaza ce trebuie sa fac daca sant un muncitor al unui SRL cu sediul in Romania si lucrez in Italia(avind si rezidenta si familia in Italia) pe o perioada mai mare de 12 luni.Multumesc! Guest

This e-mail address is being protected from spam bots, you need JavaScript enabled to view it

	3. 05-05-2010 14:40
	bataie de joc stimata redactie    am ajuns la concluzia ca noi imigratii in general nu numai romani am inceput sa fim discriminati batjocorati sau orice altfel de tratamente necorespunzatoare.  lucrez in italia de 3 ani de zile dar sincer nu am avut deaface cu italieni care sa respecte drepturile omului codul bunelor maniere dar nici un fel de cod.  oare chiar am ajuns carpa europei sau suntem de nimic?  suntem fiecare plecati din tara noastra pentru un motiv care mai de care asa cum si ei la timpul lor au fost si nu le s-a intamplat chiar asa .  sunt tanar si suport atatea fie din partea tari mele cat si din partea pamantului strain ?  oare cat mai rezistam?  in romania nu se face nimic decat faliment si se dau oameni afara .  in italia gasesc orice fel de solutie ca sa nu ai nici un drept si chiar daca il ai stiu ei cum sa il manevreze ca sa nu-ti fie respectat.  din romania am plecat din tara ca nu am nici un drept daca nu ai bani am venit aici ca am zis ca este mai bine si cand colo aceeasi situatie dar sub o alta perspectiva la care noi suntem prea mici sa intelegem lucrurile asa zise mari.  in final nu stiu ce concluzie sa mai trag pentru ca sunt ramas fara cuvinte.  va multumesc si voi mai reveni. Guest

This e-mail address is being protected from spam bots, you need JavaScript enabled to view it

	4. 04-04-2010 15:40
	document AM O DIPLOMA DE LICEU SI UN CERTIFICAT DE CALIFICARE IN DOMENIUL MARINEI PE FUNCTIA DE MOTORIST.VREAU SA STIU DACA ACESTEA SUNT RECUNOSCUTE PE TERITORIUL ITALIAN.MULTUMESC Guest

This e-mail address is being protected from spam bots, you need JavaScript enabled to view it

	5. 06-02-2010 11:56
	document Familia pentru care lucrez initial au promis ca o sa/mi plateasca orele suplimentare,acum cand am semnat contractul vror sa ma oblige sa semnez o declaratie din care sa rezulte ca nu lucrez suplimentar.Cum pot demonstra ca,lucrez suplimentar,ce trebuie sa fac?  Busta paga e obligatoriu sa ne fie inmanata lunar?Familia zice ca trebuie sa plateasca sau sa platesc pentru a primi busta paga.De ce?  Cu stima si respect,Carmen Guest

This e-mail address is being protected from spam bots, you need JavaScript enabled to view it