|
Teodorescu Toader va împlini 50 de ani exact în ziua alegerilor locale la care va participa. Este originar din judeţul Constanţa, absolvent al Liceului Industrial de Marină Civilă după care a terminat Institutul de marină “Mircea cel Batrin” din Constanţa, promoţia 1983. A fost desemnat de PD-L Italia să candideze pe lista Pdl pentru Marghera-Malcontenta-Catene- Villabona.
Fost comandant de cursă lungă, cu mai mult de 21 de ani de navigaţ ie, Teodorescu locuieşte din 2000 la Mestre-Venezia. «Când am împlinit 22 de ani eram pe vestita navă şcoală “Neptun” pe ruta Londra - Anvers -Casablanca. Mi-am sărbătorit ziua de naştere în Strâmtoarea Gibraltar, la întoarcerea din Casablanca. Îmbrăţişând această meserie, dorinţa de a călători mi-a fost satisfacută, având ocazia să ajung pe mai toate continentele, să cunosc oameni şi culturi diferite, să văd lucruri pe are unii vor să le vadă, dar nu au posibilitatea. Mi-am făcut prieteni în toată lumea, cu care ţin permanent legătura. Asta e o mare satisfacţ ie pentru mine.» Toader Teodorescu s-a stabilit în Italia de mai bine de 10 ani. «Am sosit în Italia în 1999, fiind comandant pe nava “Sun Pollux”. Datorită împrejurărilor de la vremea respectivă, nava s-a vândut, dar eu am decis să rămân aici, iar după patru ani am obţinut şi cetăţenia italiană. Ulterior am deschis o firmă de import-export în România, la Constanţa, cu banii adunaţi în timpul navigaţiei şi încet, încet, să fac comerţ. A venit criza economică şi din motive obiective am suspendat activitatea. »
Exclus din Pir
Politica i-a plăcut dintotdeauna dar nu a avut carnet de partid înainte de 1989. În Italia s-a înscris în Pir, a fost exclus, în opinia sa nejustificat, pentru ca în prezent să fie candidat pe listele Pdl (Popolo della libertà). “În ţară n-am ajuns decât să fiu UTC-ist şi dacă nu se întâmpla acţiunea din 1989, puţine şanse aş fi avut să ajung comandant de navă, deoarece am făcut parte dintr-o generaţie de “rebeli” şi nu aş fi putut ajunge membru de partid, lucru obligatoriu pentru a mi se dea comanda. În Italia, am tot urmărit politica, am urmărit diverse reţele de socializare, m-au interesat activităţile formaţiunilor româneşti. Când s-a înfiinţat un partid mixt româno-italian (Pir), am decis să mă înscriu şi eu, dar mijloacele materiale ale partidului erau modeste. Politica nu se face numai cu voinţă, se face şi cu bani . Altfel, mai bine nu te apuci. Am cunoscut aici oameni de calitate, atit italieni cât şi români, dar şi o serie de persoane care numai de politică nu le arde. Partidul este la început de drum, nu are încă “substanţă” şi din păcate, nu există niciun criteriu de selecţie bine pus la punct. În plus au existat probleme cu secretarul partidului care a făcut tot ce i-a stat în putinţă să mă excludă, doar pentru faptul că aveam opinii diferite, chiar dacă studiile şi experienţ a de viaţă ne sunt diferite.»
Şanse mari
Ce ne puteţi spune despre candidatura dumneavoastră? «Susţin candidatura ministrului Brunetta ca primar al Veneziei şi candidez pe lista Pdl a domnului consilier comunal Renato Boraso, pentru Marghera-Malcontenta-Catene- Villabona având ca şi candidat preşedinte pe domnul Giorgio Mattiello. Am luat decizia de a candida pentru că am simţit că pot să mă implic în “viaţa cetăţii”, şi am primit sprijin din partea comunităţ ii de români din teritoriu, mai ales dintre cei care mă cunosc personal. Astfel, mi-am pus voinţa şi ambiţia de a-mi prezenta candidatura în faţa italienilor şi după verificarea cazierului, “fedina penale”, am fost acceptat să intru “în joc”. Trebuie să menţionez în mod deosebit şi susţinerea prietenilor mei Dumitru Ilinca (preşedinte PD-L Italia) şi Bob Vasile (prezentat în numărul trecut al gazetei, n.r.), care m-au încurajat, considerând că sunt capabil să duc la bun sfârşit misiunea pe care mi-am asumat-o.»
Care vă sunt şansele? “Aş avea nevoie doar de circa 80 de voturi pentru a obţine postul de consilier. Am programat ca vineri, 12 martie, să pledez pentru candidatura mea, în faţa a peste o sută de alegători italieni care au decis să mă susţină, fără a ţine cont şi de susţinătorii români, care vor fi şi ei prezenţi.»
L-am întrebat pe Toader Teodorescu, de ce candidează la Marghera şi mi-a răspund dintr-o suflare. «Aici răspunsul este simplu. Pentru că Marghera înseamnă port, înseamnă logistică şi economie. M-am înscris aici pentru că meserie mea de bază îmi permite să pot să mă fac util. Este mediul pe care îl cunosc bine şi unde aş putea să-mi pun în practică ideile şi capacitatea creativă. Sunt mai apropiat de apă decât de “terra ferma”. În plus, am un vis al meu mai vechi: înfrăţirea Constanţei cu Veneţia. Mi-ar place să-l duc la bun sfârşit acest vis. Să sperăm că va fi posibil într-o zi.»
Voturile italienilor Românul e pregătit şi în cazul unui succes, dar şi a unui eşec la alegeri. “În primul rând îmi doresc să-i conving pe românii din zonă despre imensa încredere ce ne este acordată aici de către italieni, să-i fac conştienţi că trebuie să ne punem calităţile în valoare şi că trebuie să ne facem cunoscuţi şi apreciati, nu subiectiv, ci obiectiv. Cu valorile noastre culturale, cu inteligenţa şi creativitatea noastră, dar şi cu dorinţa de integrare demonstrată, nu numai declarată. Dacă voi pierde alegerile, nu-i nici o problemă. Voi avea poate motiv ca la alegerile următoare, dacă mai prezint încredere, să mă prezint mai bine pregatit şi poate mai înţelept.»
Toader Teodorescu se bazează în primul rând pe voturile italienilor. «Fără voturile italienilor nu ar exista nicio şansă. Dar unii îmi acorda votul lor de încredere pentru că mă cunosc personal, alţii pentru că m-au privit în ochi şi au realizat că nu sunt un “monstru”, aşa cum ne descriu unele ziare italiene. Am auzit un bătrânel simpatic că mă votează pentru a face un “dispetto” celor de stînga, la putere de peste 17 ani în Veneto, că s-a săturat să vadă aceleaţi feţe de atâta amar de vreme. Faptul că sunt român la origine, să fiu sincer, nu ştiu cât contează pentru unii.»
Andi Rădiu
|