Ioana Podosu este şefa Biroului Naţional de Promovare Turistică a României la Roma. Are 34 de ani, a venit în Italia din anul 2007, apoi în 2010, după participarea la concursul public a obţinut postul de la Roma.
Despre activitatea biroului de turism la Roma, părerile turiştilor italieni despre România sau a românilor despre excursiile în Italia, precum şi despre multe alte chestiuni, Ioana Podosu ne-a răspuns în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru Gazeta Romanească.
Ioana Podosu, spuneţi-ne câteva lucruri despre dumneavoastră.
«Am venit în Italia în anul 2007 cu o bursă de cercetare la Genova. Am absolvit apoi un masterat cu tema „Public Services Management”, derulat în colaborare cu Institute for Public Policy and Social Research din cadrul Michigan State University. În anul 2007 în urma participării cu succes la concursul public organizat de MDRT, mi-am început activitatea în cadrul Biroului Naţional de Promovare Turistică al României în Italia. În 2010, cu ocazia reorganizării birourilor naţionale de turism ale României, de către MDRT, am participat şi am câştigat concursul organizat pentru ocuparea postului de şef de birou la Roma.»
Cum ne puteţi descrie activitatea Birourilor de Turism ale României şi care este rolul lor în dezvoltarea turismului pentru ţara noastră ?
«Pe scurt, Birourile Naţionale de Promovare Turistică ale României au rolul de a promova destinaţia Romania pe principalele pieţe turistice internaţionale. Ele sunt un liant între pieţele externe emitente de turişti pentru România şi industria de turism din ţara noastră. Acest lucru implică o activitate vastă care vizează popularizarea destinaţiei România, promovarea ofertei turistice naţionale, creşterea notorietăţii brandului şi îmbunătăţirea imaginii României, atât în rândul specialiştilor din sectorul turistic extern, cât şi a publicul consumator de produse şi servicii turistice din ţările în care birourile noastre acţionează. Aş intra şi mai mult în detaliu însă probabil spaţiul nu îmi permite acest lucru acum.»
Unde există în prezent reprezentanţe turistice şi unde ne situăm în comparaţie cu alte ţări?
«România are momentan Birouri Naţionale de Promovare Turistică în Germania, Italia, Franţa, Austria, Rusia, Marea Britanie, Polonia, China şi Statele Unite ale Americii. Fiecare ţară are propriile interese şi strategii pe o anumită piaţă pe care doreşte să se promoveze. Aici trebuie luată în considerare şi notorietatea României pe pieţele de interes şi puterea economică a acestora, fără a uita de priorităţile stabilite prin strategia naţională.
Mă bucur să pot afirma că România este astăzi o destinaţie cunoscută, apreciată şi intens vizitată de publicul italian. Acest fapt ne situează pe o poziţie comparabilă cu cele mai vizibile destinaţii concurente. Cred că poziţia bună a României pe această piaţă a fost unul dintre argumentele care au făcut ca începând din octombrie 2012 să am onoarea de a fi fost aleasă în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Birourilor de Turism Străine (ADUTEI) din Italia.»
Cum aţi descrie activitatea Biroului de Turism al României de la Roma?
«Aşa cum vă spuneam mai devreme, activitatea unui Birou Naţional implica o gamă largă de metode, mijloace şi acţiuni de promovare şi informare. Activitatea trebuie să răspunda tuturor cerinţelor pieţei turistice italiene, atât cele venite din partea industriei de turism şi mass-mediei cât şi celor adresate de publicul călător.
Mă refer aici la informaţii solicitate de publicul italian de la simplele întrebări pentru pregătirea călătoriei până la recomandari privind sejurul în România în funcţie de perioadă, durată şi interes.
Un alt aspect foarte important îl reprezintă menţinerea unui strâns contact şi dezvoltarea colaborării cu principalii actori de pe piaţa turistică (operatori de tururi, asociaţii nonguvernamentale de profil, agenţii, companii de servicii, etc.) cât şi cu mass-media (informare, cooperare, vizite de documentare, etc.).
Nu trebuie neglijată munca de organizare evenimente pentru prezentarea destinaţiei şi participarea la manifestări turistice relevante din peninsulă.
În fine, atenţie specială este acordată muncii de actualizare a informaţiilor, pregătirii unor campanii promoţionale şi altor acţiuni de marketing off şi online. Toate aceste activităţi şi acţiuni se derulează în ciuda faptului că turismul, deşi este considerat un sector economic foarte important, de cele mai multe ori nu are la dispoziţie resurse financiare, iar când totuşi are ceva, nivelul acestora este minim. Această situaţie paradoxală face ca rolul birourilor să devină tot mai important, chiar esenţial, iar condiţiile de lucru tot mai dificile. Vorbim aici de birouri naţionale, în general, şi de cele ale României, în particular. Dar tocmai acest lucru ne onorează şi ne face să acţionăm responsabil în interesul ţării şi al românilor.»
Vă rog să ne descrieţi activitatea dumneavoastră şi rezultatele pe care le-aţi avut.
«Cred ca am răspuns parţial la această întrebare puţin mai devreme. Aş adăuga aici faptul că activitatea noastră este una greu de cuantificat. Sunt efecte care se fac simţite la scurt timp iar altele după o anumită perioadă, mai mult sau mai puţin lungă. Unele acţiuni stimulează „efectul bulgărelui de zăpadă” iar altele ajută la sedimentarea poziţiei destinaţiei.
Spre exemplu, acţiunile derulate cu specialiştii de sector au dus la creşterea numărului de conexiuni către România, au dus la creşterea cererii pe piaţă a pachetelor turistice româneşti, la diversificarea ofertelor şi la creşterea numărului de nopţi petrecute de italieni în structurile de primire din România.
Activitatea cu publicul este o provocare continuă, deoarece fiecare turist are o altă tipologie, un alt interes şi, desigur, alte întrebări. Acest lucru a generat diversificarea informaţiilor solicitate şi oferite şi a accentuat gradul de cunoaştere a regiunilor turistice, fie ca este vorba despre capitala Bucureşti sau de regiunea istorică Transilvania, ca exemple.
Dacă într-o vreme turiştii credeau că România nu este accesibilă persoanelor care călătoresc singure sau care doresc să abordeze turismul individual, fără ajutorul agenţiilor, această concepţie s-a schimbat şi România începe să fie percepută drept destinaţie usor accesibilă, din toate punctele de vedere. Iată deci ca turismul este într-un continuu proces de transformare şi dezvoltare, input-uri care au la bază activitatea vitală a birourilor de turism.
Ca rezultate, deşi numerele nu sunt mereu oglinda realităţii, pot sa vă spun că circulaţia turistică dinspre Italia este în creştere constantă în ultimii ani. Numai în 2015 s-au înregistrat creşteri cu peste 10% a numărului sosirilor de turişti italieni în structurile româneşti de cazare înregistrate. M-am străduit să schiţez, pe scurt, un tablou al activităţilor şi rezultatelor activităţii biroului în momentul de faţă. Sunt conştientă că se poate face mai mult şi mai bine, lucru pe care mi-l doresc, dar acesta depinde şi de bugetul disponibil care în acest an este unul de austeritate. »
Cum văd turiştii italieni România? Ce vă spun la întoarcerea din concediu?
«Răspunsul meu nu trebuie sa vă surprindă. Italienii, odată ce ajung să viziteze România, se întorc absolut vrăjiţi de bogăţia culturală, frumuseţea peisajului, adesea intact, varietatea zonelor şi ospitalitatea românilor. Cei care fac o vizită scurtă, aproape sigur vor mai face şi alte călătorii în România. Nu puţini sunt cei care dedică, din start, României o perioadă mai lungă de vacanţă, reuşind astfel să descopere cât mai multe dintre atracţiile ţării. Aici mă refer în special la cei care călătoresc cu autoturismul sau rulota/camperul.»
Dar turiştii români? Ce înseamnă astăzi turismul românesc în Italia?
«Românii merg în România ca să fie acasă, să îşi viziteze familia, rudele, să participe la evenimentele celor apropiaţi sau să rezolve chestiuni de ordin adiministrativ (proprietăţi, impozite etc.).
Prin urmare nu este vorba mereu de turism ci de întoarcerea acasă pentru o perioadă de timp (mai lungă sau mai scurtă). O parte dintre aceştia îşi fac timp sa viziteze zona din apropierea casei sau o zonă învecinată. De cele mai multe ori românii fac turism atunci când sunt însoţiţi de prieteni italieni sau când este vorba de familii mixte. Când vorbim despre românii care vizitează Italia aceştia sunt în căutarea oraşelor de artă, destinaţiilor balneare şi siturilor istorice. O parte dintre turiştii români călătoresc în Italia având ca principal scop vizita membrilor familiei, a rudelor şi prietenilor.
Când vorbim despre destinaţia România în Italia vorbim despre regiunile Transilvania şi Bucovina, sunt cele care suscită interes major, şi capitala Bucureşti pentru vacanţe scurte. Sunt zone care s-au dezvoltat mai mult, altele în curs de dezvoltare. Transilvania a fost ajutată de numeroasele filme internaţionale cu personajul de legendă Dracula, dar şi de fapul că aici se află o parte dintre cele mai active autorităţi pentru promovarea turistică locală/regională. În plus, în 2016 Transilvania se află pe locul 1 în topul regiunilor „Best in Travel” a unuia dintre cele mai cunoscute ghiduri, Lonely Planet. Trebuie înţeles că turismul românesc în Italia s-a schimbat mult şi va continua să se schimbe pentru a se adapta mereu cerinţelor pieţei. Şi turismul, ca alte sectoare, se adaptează noilor tendinţe. Aici pot sa vă dau un exemplu foarte evident: cicloturismul. Este un produs turistic la modă, ecosustenabil, prin urmare şi cerinţele pieţei pentru România au crescut în acest sens.»
Care a fost ultimul eveniment pentru promovarea turismului românesc pe care l-aţi organizat?
«Ultimul eveniment organizat 100% de Biroul Naţional de Promovare Turistică a fost în cadrul Bursei Internaţionale de Turism de la Milano în luna februarie. Cu această ocazie a fost amenajat standul, au fost organizate evenimente pentru specialişti, degustări de produse gastronomice şi oenologice româneşti, prezentare de destinaţie publicului, demonstraţii de pictură pe sticlă, sezătoare românească, etc.
Pentru tineri am amenajat o zonă „selfie” având ca fundal „Poarta Sărutului”, anul 2016 fiind desemnat „Anul Brâncuşi”. Vizitatorii standului României au putut participa la tombole dotate cu premii. Participarea a fost un real succes. De atunci am mai organizat evenimente specifice, în special B2B, evenimente „cu porţile închise” dedicate unei ţinte specifice, cum ar fi: întâlniri cu presa de specialitate, prezentarea destinaţiei România şi sesiuni de formare pentru operatorii turistici care vând produse turistice româneşti. În plus, am avut o serie de colaborări cu alte instituţii româneşti, cu asociaţii de turism italiene şi româneşti. Sunt multe evenimente „mici” dar importante şi extrem de utile în construirea unei fundaţii solide şi a unui bazin cu potenţial pentru destinaţia România.»
Ce relaţii aveţi cu comunitatea românească din Italia? Românii din Peninsulă vă pot ajuta cu ceva în munca pe care o faceţi aici?Aţi avut până în prezent vreo colaborare cu asociaţiile româneşti? Daţi-ne un exemplu.
«Comunitatea românească este foarte importantă pentru diseminarea culturii şi specificului românesc; are un rol cheie în promovarea unei imagini pozitive a României în general.
Desigur trebuie menţionate câteva chestiuni: comunitatea nu dă dovadă de un nivel înalt de coeziune fapt care duce, din păcate, la carenţe şi lipsă de coerenţă în promovarea imaginii ţării. Şi nu mă refer aici doar la turism, turismul fiind un sector oarecum nou descoperit.
În altă ordine de idei, piaţa italiană este vastă şi complexă, chiar diferită de la o zonă la alta, fapt care ne determină să ne orientăm resursele limitate pentru a răspunde pieţei principale.
Desigur că am avut numeroase colaborări cu asociaţiile româneşti, iar multe dintre acestea organizează evenimente culturale de reală importanţă. Există însă şi multe evenimente care sunt legate de alte teme, complet rupte de turism sau de coeziune a comunităţii, iar în aceste cazuri rolul nostru este neglijabil.
Îmi este foarte greu să vă dau un exemplu anume, deoarece au fost foarte multe colaborări şi nu aş putea să fac un top al importanţei. Am cooperat la prezentări de carte, la prezentări de destinaţie, la prezentăre de film sau documentare, evenimente cu ocazia unor sărbători româneşti. Paleta acţiunilor a fost variată şi largă, iar acest lucru este îmbucurător.»
Andi Rădiu
Biroul Naţional de Promovare Turistică al României
Via Torino 95 (Galleria Esedra), 00184 Roma
Tel. 064880267; Fax: 0648986281 [email protected], www.romania.it
