Istoria se repetă: Mirel Magop a refăcut drumul lui Badea Cârțan, pe jos până la Roma

A plecat din Casa memorială a lui Badea Cârțan din Cârțișoara, zona Sibiului, la 7 August 2013. Mirel Magop și-a pus în cap să reînnoiască istoria, să refacă drumul lui Badea Cârțan, pe jos, spre Columna lui Traian, la Roma, și a reușit.

A ajuns în capitala italiană după 116 zile de drum, îmbrăcat în costum popular și încălțat în opinci. Nu lipseau din echipamentul lui desaga și cușma, iar în bagaj a avut alte 4 perechi de opinci, un costum de schimb și 3 cămăși. Pe drum a mai primit o cămașă de patrimoniu, de la 1911, și un cojoc de lână, care au completat imaginea lui Badea Cârțan.

Badea Cârţan pleacă spre Roma şi face un apel de donare de cărţi

Mirel Magop a ajuns duminică dimineața, de 1 Decembrie, la Columna lui Traian. Un drum de peste 2.000 de kilometri. Aceasta, dupa mai bine de 117 ani, de la călătoria faimosului Badea Cârțan. Înainte de a pleca din țară, Mirel a trecut pe la Sarmisegetuza, ca să ia țărână, la fel ca predecesorul său, pentru ca să o presare în jurul Columnei. Totodată, pe tot drumul a împărțit cărți românilor din afara granițelor.

Ultimul kilometru

Pe ultimul kilometru parcurs de Badea Cârțan, de la Piazza del Popolo până la Columnă, a fost însoțit de legionari romani.

“Am coborât și noi pe Columna lui Traian ca să arătăm la lume care este de fapt legătura istorică dintre România și Italia, plecând de la Dacia și Roma. Îl escortăm până la Columnă ca să fim siguri că ajunge nevătămat”, spune Dacicus, unul dintre legionarii romani, în realitate însă Silviu Ciubotaru de la Asociația “Noi suntem români”.

Noul Badea Cârțan a trecut de Torino: “Voi depune la Columna lui Traian țărână de la Sarmizegetusa”

Legionarii recunosc ca mersul lui Mirel este mai rapid decât al lor. “Este adevărat că pasul lui Badea Cârțan este mai lung, dar noi încercăm să-l ținem cu pasul nostru, de la legiunea romana”, spune Silviu.

“Este un gest pe care nu mulți români l-ar fi făcut, ținând cont de distanță, de climă. Eu cred că fiecare poate să fie Badea Cârțan nu doar prin faptul că trebuie să meargă 2700 de km pe jos. Să ni-l aducem aminte din cărțile de istorie și să luăm exemplu românismului pe care-l are în suflet” consideră Silviu Ciubotaru.

Aplauze, lacrimi și emoții

În fața Columnei se aflau între 50 – 60 de conaționali care îl așteptau pe Badea Cârțan. Printre ei se afla și ambasadoarea României in Italia, Dana Constantinescu, și primarul din comuna Cârțișoara, Dorin Magda. Câteva dintre românce erau îmbrăcate în costume naționale, iar două dintre ele erau pregătite cu pâine și sare.

Cum l-au zărit pe Mirel, conaționalii au început să aplaude, cu lacrimi în ochi, și să fluture steagurile țării noastre.

S-a cântat imnul țării, Hora Unirii, dar și alte cântece patriotice. După aceea, Badea a împărțit tuturor cele 200 de cărți aduse de acasă, după care a aruncat în jurul Columnei împreună cu ambasadorul României țărâna adusă de la Sarmisegetuza și grâul. Au urmat lacrimi, îmbrățișări și zeci de fotografii.

Uniți de Ziua Națională

Liviu Dotcos, proprietarul localului Trattoria Moderna din Roma a venit să-l întâmpine pe Badea Cârțan împreună cu soția, Carmen și cu fiul, Dario, în vârstă de șapte ani. “Mi se pare normal să fiu prezent. Este 1 Decembrie. Este ziua noastră națională. Noi, în Făgăraș, avem statuia lui Badea Cârțan și bineînțeles că într-un astfel de moment gândul îmi este acasă. M-a emoționat să văd că au venit mulți români și aici la Columnă pentru a-l aștepta pe Badea Cârțan. Înseamnă că încă suntem uniți”, mărturisește Liviu, încântat că a primit din partea lui Badea Cârțan câteva cărți pentru copil. Românul l-a invitat după aceea pe Mirel Magop la masă alături de alți conaționali care i-au fost alături în ultimele zile de călătorie.

Emoționată la sosirea lui Badea Cârțan a fost și ambasadoarea Dana Constinatinescu, căreia Mirel i-a oferit prima carte din desaga lui, carte care a ajuns imediat la unul dintre copiii veniți la eveniment. La rândul său, Dana Constantinescu i-a înmânat o diplomă de recunoștință.

“Reprezintă un moment emoționant acest român care a avut ideea, a avut determinarea și a avut și puterea să ducă până la capăt ceea ce și-a propus, pentru că nu a fost ușor cu siguranță, mai ales pe vreme de iarnă. Iată că am avut ocazia în felul acesta să avem de Ziua Națională un moment foarte emoționant pentru toți românii”, ne-a spus Dana Constantinescu. Ambasadoarea consideră că în felul acesta copiii români născuți în Italia au ocazia “pe viu” să ia contact cu istoria poporului lor.

Cântece din suflet

Alexandra are opt ani și s-a îmbrăcat special în costum național, deoarece este Ziua Națională a României. Fetița s-a născut în Italia, însă știe despre importanța acestei date de la părinți și de la profesoara ei de limba română, Ileana Ludușan.

“Cântecele românești izvorăsc din suflet și nu le vom uita niciodată, cu atât mai mult cu cât suntem departe de țară, la 2000 de km și înseamnă foarte foarte mult”, spune profesoara Ludușan îmbrăcată, ca și eleva ei, în costum popular. Copiii, profesoara și părinții au cântat mai mult de 30 de minute în fața Columnei lui Traian, în timp ce Badea Cârțan împărțea cărți, dădea autografe și făcea fotografii.

“Este un eveniment foarte important pentru noi, românii din Italia, ca să sărbătorești Ziua Națională a României la picioarele Columnei lui Traian, alături de străbunul nostru, Badea Cârțan” spune Angelica Ciobănița, originară din Iași, de 20 de ani la Roma.

“Chiar dacă noi suntem în afara granițelor, nu ne uităm pământul de unde venim, nu ne uităm rădăcinile și dorim să sărbătorim în fiecare an ziua de 1 Decembrie”, completează românca, în timp ce își șterge lacrimile. Femeia a recunoscut că a plâns atunci când a auzit și a avut bucuria de a cânta alături de ceilalți conaționali în limba română, în fața Columnei.

Întâmpinat și de moldoveni

De Mirel Magop s-au apropiat cu doi colaci și un grup de români din Basarabia, îmbrăcați în costume populare. “Am vrut să fim aici, ca nu cumva să ne găsească Columna despărțiți. Noi trebuie să ne trăim unirea așa cum au făcut-o străbunul noștri, așa cum trebuie să o facă și copiii noștri și nu e un secret că cea mai mare aspirație a orișicărui popor este unitatea spirituală, așa cum e pentru italieni unitatea Italiei, așa va rămâne și pentru noi”, spune Tatiana Ciobanu, vicepreședinta Asociației culturale Dacia.

“Fiți mândri că sunteți români!”

Mirel Magop a făcut traseul Cârțișoara – Roma în 116 zile. Din cauza faptului că a mai greșit străzile, a parcurs aproape 3000 de km pe jos. “Ceea ce a fost rău, ceea ce a fost greu, am uitat deja totul. Am întâlnit aici români entuziaști, adevărați patrioți exact cum mă așteptăm”, mărturisește bărbatul, la sosirea la Columnă, la fel de emoționat ca toți cei care îl așteptau.

“Să fiți mândri că sunteți români nu numai astăzi, de 1 Decembrie, tot timpul! Să ne cinstim înaintașii, cei care au făcut o imagine frumoasă României, pentru că dacă ajungem să ne uităm tradițiile și înaintașii, încet încet vom dispărea ca nație și ca popor, nu vom mai avea de ce să fim mândri și e păcat, pentru că avem cu ce ne lăuda, avem cu ce ne mândri. Fiți mândri că sunteți români!”, este mesajul pe care Badea Cârțan de astăzi în transmite conaționalilor din Italia și din străinătate în general.

După festivitatea de la Columnă, Mirel a participat duminică 1 Decembrie la toate evenimentele organizate cu prilejul Zilei naționale a României pentru a povesti tuturor conaționalilor despre experiența sa.

C.V.

Cine este globtrotter-ul Mirel Magop

De loc din Vatra Dornei și maistru tâmplar de meserie, Mirel Magop, în vârstă de 44 de ani, a început să călătorească pe jos în 2007, cu un tur al României care a durat 3 veri și a fost atât de frumos încât, la final, i-a părut rău că s-a terminat și și-a dorit mai mult. Așa că a plecat în Franța, a lucrat ca și tâmplar, a strâns bani și a plecat din nou la drum, de această dată cu un vis mult mai ambițios, acela de a trece prin toate capitalele din lume. De atunci, a trecut, la pas, prin 33 de țări.

Anul acesta, la 7 August, data morții lui Badea Cârțan, a plecat din Cârțișoara către Roma. S-a oprit la Milano, Torino, Genova, Parma, Verona, Padova, Firenze, Bologna, pentru a se întâlni cu români.

Problema opincilor

Mirel Magop a călătorit încălțat în opinci circa 3.000 de km, înfruntând ploaia și chiar și gerul și zăpada. Principala problemă au fost chiar opincile. Potrivit experților de la muzeul din Cârțișoara, opincile lui Badea Cârțan erau mult mai rezistente, pentru că erau făcute dintr-o piele de bivol tăbăcită prin metode naturale.

Cine este Badea Cârțan

Badea Cârțan, pe numele lui adevărat Gheorghe Cârțan (1849 – 1911), a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, aflată sub dominația Imperiului Austro-Ungar. Arma sa a fost limba română. De-a lungul vieții sale a adus clandestin din România circa 200.000 de cărți românești, mare parte de istorie, pe care le-a donat românilor din Transilvania.

Cărțile le căra cu desagile în spate, prin munți. Din acest motiv a fost și închis de câteva ori de autoritățile austro-ungare. Pentru a afla mai multe despre originea latină a poporului român, Badea Cârțan a călătorit în 1896 pe jos până la Roma, unde a și dormit la Columna lui Traian. Badea Cârțan a murit în 1911 după ce o avalanșă l-a prins în Munții Făgărașului cu desagii în spinare încărcați cu cărți.