Observator - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Robert Raducescu, Prim-vicepreşedintele PDL Diaspora, este unul din cei mai activi militanţi pro-Iohannis din această campanie electorală. I-am adresat câteva întrebări referitoare la votul pentru prezidenţiale.

Dle. Robert Raducescu, ce părere aveţi despre votul de duminică, 2 noiembrie? Cineva a vrut, în mod deliberat, să blocheze votul sau este vorba de dezorganizare şi incompetenţă?

«În primul rând vreau să vă spun bună ziua şi să transmit un salut tuturor cititorilor dumneavoastră. Legat de votul de duminică, pentru un militant pentru drepturile românilor din străinătate, ca mine, acest vot nu poate fi văzut decât ca un moment pozitiv în istoria Diasporei româneşti. Un moment care demonstrează cât de puternică este legătura românilor din străinătate cu ţara mamă, România.

Un moment care demonstrează cât de interesaţi sunt românii de pretutindeni de soarta ţării şi care demontează şi aruncă la coşul de gunoi al istoriei, toate încercările unor aşa-zişi "politicieni penali" de a deposeda românii din afara graniţelor ţării, de dreptul de a vota pentru viitorul ţării lor.

Torino, fluierături şi geamuri sparte: "Vrem să votăm, e dreptul nostru!"

Revenind la întrebarea dumneavoastră, sigur că, în mod grosolan şi premeditat, s-a reuşit împiedicarea votului românilor din străinătate.

Cum să crezi altceva, atunci când la Torino, oraşul cu cel mai mare număr de români din Italia, peste 60.000 cu drept de vot, în loc să suplimentezi secţiile de votare existente la precedentele alegeri, ministrul de externe Corlăţean, sfătuit probabil de ministrul DRP, Stanoevici, decide să organizeze doar 1(UNA) secţie de vot, iar la Trieste suplimentează Consulatul din Trieste care anul acesta, a avut două secţii de vot.

Cum să nu vorbim de premeditare, când în toată Emilia-Romagna, guvernul Ponta a organizat doar o secţie de votare, la Bologna, când vezi că celor peste 10.000 de cetăţeni români din Guidonia li s-a desfiinţat secţia de votare, la fel ca şi celor peste 12.000 din zona Sezze-Latina, la fel ca şi la Lodi, Pavia, Piacenza şi în atâtea locuri cu comunităţi româneşti importante. Avem, în schimb, secţii de votare în Aosta şi Sondrio, Foggia, Vercelli sau Frosinone, ceea ce demonstrează că se puteau organiza mai multe secţii de votare, dar nu s-a vrut.

Vot la Roma / La coadă la consulatul României, sub drapelul zdrenţuit al patriei

Sper că, în urma plângerilor penale formulate de către dna. Monica Macovei, aceşti indivizi, Corlăţean, Stanoevici şi Ponta, să plătească pentru faptele lor.

La cea de-a doua întrebare, sincer, putem vorbi, atât despre premeditare, cât şi despre dezorganizare şi incompetenţă. Pentru că, am asistat duminică, 2 noiembrie 2014, la o piesă prost regizata de către un regizor slab şi jucată şi mai prost de către nişte actori diletanţi. Astfel, aceasta dezorganizare premeditată, pusă în scenă de către incompetenţii miniştri Corlăţean şi Stanoevici, ne demonstrează încă o dată că orice nume ar avea partidul lui Ion Iliescu şi de oricine ar fi condus acesta, că se numeşte Năstase, Hrebenciuc sau Ponta, tot practicile şi metodele staliniste vor fi liniile directoare şi strategiile acestuia.»

Circulă informaţii cu privire la existenţa unor misterioşi provocatori care au venit la secţiile de votare aglomerate ca să agite oamenii şi să provoace scandal. Care este poziţia grupului pro-Iohannis din Italia?

«Ascultând întrebarea dumneavoastră, nu pot să nu zâmbesc... amar. Cum altfel, decât amar, văzând aceşti "agitatori ai maselor", aceşti "misterioşi provocatori", veniţi cu copiii de mână, să provoace dezordine prin votul lor.

Pe lângă mâhnirea pricinuită de jignirile prim-ministrului Ponta la adresa românilor din Diaspora, în acelaşi timp mă încearcă şi un sentiment de mândrie. Mândria de a fi român şi contemporan cu aceşti minunaţi compatrioţi care au înţeles perfect pericolul care ameninţă România şi democraţia, fie ea şi originală aşa cum o denumea un alt duşman al românilor care luptau pentru apărarea ei în Piaţa Universităţii în anii '90.

UPDATE, REZULTATE DIASPORA: Românii din Italia, pe primul loc la prezenţa la vot: peste 35.000 de alegători. În toată diaspora au votat 161.054

Vot în Diaspora - Rezultate finale

Mă încearcă un sentiment de mândrie şi de bucurie, pentru că văd cum ia naştere o nouă societate civilă românească, în Diaspora şi sper că spiritul celor care au luptat pentru democraţie în Piaţa Universităţii, să se regăsească pe 16 noiembrie 2014 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Pe această cale, în numele grupului Pro Predoiu, Pro Iohannis şi Pro România, fac un apel la toţi "provocatorii" din Diaspora, să vină şi pe 16 noiembrie, împreună cu copiii lor dar şi cu rudele şi prietenii şi să voteze astfel încât peste 10, 15 ani, aceşti copii să poată spună cu mândrie: "Şi eu am fost acolo şi am învins pentru România!"»

Cum au votat românii din Italia: Iohannis a cucerit aproape toate secţiile, Ponta a câștigat în Sardinia şi Sicilia

La Milano, la secţia de la consulat, a existat la sfârşitul votului, un incident între două bande de interlopi, soldat cu înjunghierea în cap a unei persoane implicate. Este o coincidenţă?

«Despre incidentul de la Milano, nu am informaţii iar dacă aşa a fost, sunt sigur că este vorba doar de o nefericită coincidenţă. Nu cred că vreţi, în mod subtil să-mi sugeraţi că interlopii care fug de DNA în ţară, îşi reglează conturile la Milano.»

Există oameni care nu au putut vota.Care credeţi că au fost principalele cauze, în Italia şi în alte ţări?

«Principalele cauze pentru care românii din diaspora nu au putut vota, aşa cum am spus mai devreme, se datorează exclusiv dezorganizării organizate de guvernul Ponta prin organizarea secţiilor de votare în locuri strategice, astfel încât românii din străinătate să nu-şi poată exercita dreptul constituţional de vot iar acolo unde au fost organizate, puţinele cabine de vot şi obligativitatea unor declaraţii inutile, au completat arsenalul măsurilor ANTI-VOT românesc în Diaspora.

Consider inutilă completarea declaraţiei pe proprie răspundere, deoarece în legea electorală este specificat în mod clar că fiecare cetăţean roman cu drept de vot, poate exprima un singur vot dar şi faptul că încălcarea acestei legi, duce la pedepsirea celor care se fac vinovatide încălcarea acesteia.

"Ignorantia legis non excusat", spune un principiu în jurispridenţa romană.Dacă legea, legile şi respectarea lor, mai înseamnă ceva în România dlui. Prim-ministru Ponta, mi se pare periculos de ciudată această "grijă" a guvernului aceluiaşi Ponta, faţă de cetăţenii români care din pură ignoranţă ar putea să greşească, votând de mai multe ori.

Dar este posibil ca în urma celor întâmplate la Teleorman şi Gorj cu prilejul ultimelor alegeri parlamentare să fi indus în guvernanţii PSD, aceasta grijă chiar dacă mi s-ar fi părut că aceasta ar fi putut fi demonstrată chiar prin respectarea legii de către miniştrii Corlăţean şi Stanoevici prin organizarea unui număr suficient de secţii de votare. Exact aşa cum prevede legea.

Şi, mă repet, sper că în urma plângerilor penale ale dnei. Monica Macovei aceşti duşmani ai democraţiei să suporte rigorile legii.»

Sunt solicitate diverse acţiuni de protest în diaspora, contra MAE, în legătură cu votul. Veţi organiza , dumneavoastră şi grupul dumneavoastră, vreo astfel de manifestaţie?

«Sunt la curent cu intenţiile colegilor din Italia şi din restul Europei şi ţin să-i felicit pentru iniţiativa şi să îi asigur de tot sprijinul nostru. Nu ar fi pentru prima oară când membri ai societăţii civile româneşti din Diaspora ar colabora şi acţionă împreună pentru a salva dreptul romanilor din diaspora de a vota pentru ţara lor.

Totodată, cred că cea mai bună şi elocvenţă manifestaţie de protest împotriva guvernului Ponta rămâne tocmai prezenţa extrem de numeroasă şi fără precedent, la vot, a românilor din diaspora, la primul tur electoral. Consider că nu trebuie să protestăm împotriva MAE care este o instituţie a statului român, alcătuită din profesionişti şi diplomaţi excelenţi, dar condusă, din păcate, de incompetenţi ca ministrul Corlatean.

Împotriva acestuia şi a ministrului Stanoevici dar şi a şefului lor, prim-ministrul Ponta trebuie să protestăm şi cel mai bine cred că o vom face, în turul doi, când afluenţa la vot a românilor liberi din străinătate, va fi cu mult mai mare faţă de cea înregistrată în 2 noiembrie.

Eu şi grupul din care fac parte şi pe care am onoarea să-l coordonez, ne concentrăm atenţia pe organizarea unei echipe de voluntari care să ajute la optimizarea procesului de votare în 16 noiembrie prin distribuirea formularelor de declaraţie şi la informarea cetăţenilor asupra modului în care trebuie completate acestea.

În acelaşi timp, vom încerca să contribuim la bună desfăşurare a procesului electoral prin informarea cetăţenilor asupra pericolului de a vedea închizându-se secţiile de vot, în cazul în care, aşa cum se preconizează, se vor prezenta agitatori PSD care să încerce să creeze dezordine şi să încetinească în acest fel procesul electoral. Vom aviza autorităţile italiene şi vom cere prezenţa poliţiei sau carabinierilor în preajma secţiilor de votare.»

Care este primul lucru pe care îl solicitaţi noului preşedinte al României care va fi ales în 16 noiembrie?

«Primul lucru pe care îl cer noului Preşedinte al României, Klaus Iohannis, este acela de a conştientiza faptul că în afara graniţelor ţării se afla, nu din vina lor, peste 20% din cetăţenii României care au dreptul să beneficieze de tutela statului român,astfel încât să nu mai fie consideraţi cetăţeni de serie B ai Europei .

Şi aş mai cere Preşedintelui că cetăţenii români din Diaspora să beneficieze nu doar de tutela statului român dar şi de respectul tuturor slujbaşilor acestuia, începând chiar cu Preşedintele României, care nu trebuie să uite niciodată, faptul că este ales pentru a servi România şi cetăţenii ei şi nu viceversa.»

S.C.

Rezultatele acestor alegeri au confirmat faptul că diaspora votează diferit faţă de cei din România. Victor Ponta şi Klaus Iohannis au obţinut la primul tur de scrutin 40,44%, respectiv 30,37%. Pe locul trei, la rezultatul total, se află Călin Popescu Tăriceanu.

În străinătate, cele 161.000 de voturi - record absolut pentru votul diasporei - l-au premiat pe Klaus Iohannis, care a obţinut primul loc, cu 74.000 de voturi, 46,1% din totalul voturilor din străinătate. Victor Ponta a obţinut, în diaspora, 25.400 de voturi, adică 16%. În Italia, procentele celor doi au fost similare cu cele din restul diasporei.

Vot în Diaspora - Rezultate finale

În total, în Italia au fost valabile circa 35.200 de voturi. Dintre acestea, Klaus Iohannis a luat 16.000, adica 45,5%. Următorul clasat, la mare distanţă, Victor Ponta, cu 6.100 de voturi, adică 17,3%. Pe următoarele locuri în Italia s-au clasat Elena Udrea, Monica Macovei şi Dan Diaconescu. Călin Popescu Tăriceanu, care la aceste alegeri s-a clasat pe locul trei, în străinătate a obţinut doar poziţia a 7-a, fiind devansat chiar şi de C.V. Tudor.

Cele mai multe voturi au fost obţinute de Klaus Iohannis la Verona - 876, la Padova - 856, Consulatul de la Roma - 762 şi la Torino - 743. Cele mai puţine, la Sondrio, 29, unde însă contracandidatul său Victor Ponta a luat 4 voturi. Sondrio a avut cei mai puţin alegători, 48. Cei mai mulţi alegători s-au prezentat la Padova, 1799.

Vot la Roma / La coadă la consulatul României, sub drapelul zdrenţuit al patriei

UPDATE, REZULTATE DIASPORA: Românii din Italia, pe primul loc la prezenţa la vot: peste 35.000 de alegători. În toată diaspora au votat 161.054

Candidatul ACL a câştigat în aproape toate secţiile de vot, mai puţin două. Victor Ponta a reuşit să ia mai multe voturi decât Iohannis la Cagliari, unde a primit 70 de voturi, faţă de 69 ale candidatului ACL. Victor Ponta a câştigat şi la secţia de vot din Canicatti, în Sicilia, unde a avut 55 de voturi, faţă 35 ale lui Iohannis.



Cu siguranţă, marca acestor alegeri prezidenţiale va rămâne imaginea cozilor nesfârşite la foarte multe secţii de votare din străinătate. În Italia au fost cozi semnalate cam peste tot, situaţii mai dificile înregistrându-se în special la Torino şi la consulatul de la Roma, unde media de aşteptare a fost de peste 3 ore.

În alte ţări lucrurile au stat şi mai rău. La Londra şi Paris au fost situaţii chiar tensionate, după ce mii de români aflaţi la coadă nu au mai putut vota. Deşi au fost multe solicitări de prelungire a programului de votare în secţiile la care se formaseră cozi, acest lucru nu a fost posibil.

Potrivit Mediafax, sute de români care nu au putut vota la Londra au protestat, după închiderea urnelor, în faţa ambasadei şi a sediului ICR, sub supravegherea forţelor de poliţie.

Aceştia au început să strige: "Deschideţi uşile, vrem să votăm", "Vot plagiat", "Vot furat", "Jos Ponta". Protestatarii au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean.

UPDATE, REZULTATE DIASPORA: Românii din Italia, pe primul loc la prezenţa la vot: peste 35.000 de alegători. În toată diaspora au votat 161.054

Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a afirmat că votul a fost îngreunat în Marea Britanie întrucât în birourile electorale ar fi trebuit să fie şapte membri, însă au existat situaţii în care s-au prezentat doar patru sau cinci persoane, iar la cozi aşteptau ”sute sau o mie de persoane”. Ion Jinga a amintit că în Marea Britanie au fost organizate 11 secţii de votare, dintre care trei la Londra.

”În 2009, şi la alegerile pentru Parlamentul European, şi la referendumul din 2012 au fost câte opt secţii, acum le-am suplimentat la 11. La Londra existau două secţii de votare, acum am făcut trei secţii”, a spus Jinga.

La Paris, câteva zeci de alegători au intrat cu forţa, duminică seară, cu foarte puţin timp înainte de închiderea urnelor, în Ambasadă, pentru a putea vota, în condiţiile în care, potrivit legii, după ora 21.00 (ora Franţei), votul este permis persoanelor aflate în incinta secţiei de votare.

Duminică seară, înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l'Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota. La faţa locului, au ajuns reprezentanţi ai Jandarmeriei Franceze.

Protestatarii rămaşi în faţa ICR au refuzat să plece şi au scandat: "Vrem să votăm" şi "Hoţii", ei cerând ca la faţa locului să vină ambasadorul României la Paris, în condiţiile în care până în prezent niciun reprezentant al instituţiei nu a mers să vadă care este situaţia.

Victor Ponta şi Klaus Iohannis, în finala din 16 octombrie. Scor parţial 40% la 30,5%, diaspora încă nu a fost luată în calcul

Potrivit relatărilor participanţilor la protest, după aproape două ore de negocieri între ambasadorul Bogdan Mazuru si românii aflaţi în ambasadă, situaţia s-a calmat.

Apreciind că organizarea alegerilor a fost dezastruoasă, protestatarii au acceptat să părăsească ambasada, dar numai după ce au semnat o petiţie în care afirmau că drepturile le-au fost încălcate, întrucât legea le dădea dreptul să voteze celor aflaţi la ora 21.00 în clădire.

Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a anunţat, duminică seară, că la Ambasada României din Paris a fost solicitată intervenţia Poliţiei franceze, în urma "situaţiei mai tensionate" înregistrate după închiderea urnelor.

"Din informaţiile pe care le-am obţinut telefonic de la colegii mei de la Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, numărul 48, înţeleg că este o situaţie mai tensionată la Ambasada României din Paris. S-a solicitat întervenţia Poliţiei franceze. Secţia de votare, după ştiinţa mea, s-a închis la ora 21.00", a spus el.

În semn de solidaritate cu problemele la vot ale românilor din diaspora, la Bucureşti mai multe sute de persoane au paarticipat la un protest în faţa sediului MAE, după închiderea secţiilor din România.

Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.

Bună ziua. Trăiesc într-un apartament cu chirie. Proprietarul casei mi-a spus ieri că trebuie să plătesc o parte din taxe. Ce înseamnă asta?

În baza art.1, alineatul 684 a Legii de Stabilitate 2014, Tasi (Tassa sui servizi indivisibili - taxa asupra serviciilor indivizibile, o taxă locală) este plătită atât de chiriaş, cât şi de proprietarul imobilului, dacă contractul de chirie are o durată minimă de 6 luni.

Plata Tasi revine chiriaşilor şi în cazul în care proprietarul trăieşte în aceeaşi casă, deci chiar dacă acesta din urmă închiriază numai câteva camere cu contract regular. Şi în cazul în care imobilul este cedat cu orice titlu în afara închirierii (de exemplu comodat cu folosinţă gratuită), cel care ocupă în mod efectiv casa va trebui să plătească procentul din Tasi prevăzut pentru chiriaşi.

Procentul în sarcina chiriaşului variază de la Primărie la Primărie şi merge de la 10% la 30% din valoarea totală a Tasi, în timp ce proprietarul plăteşte procentul rămas, adică de la 90% la 70%.

Pentru a şti procentul în sarcina chiriaşului, trebuie să vă informaţi dacă Primăria pe raza căreia se află imobilul a fixat sau nu procentul şi cota parte. În cazul în care nu a fost stabilit procentul de către Primărie, legea stabileşte că procentul în sarcina chiriaşului este de 10%.

Chiriaşul şi proprietarul nu sunt responsabili în solidar pentru neplată, adică dacă chiriaşul nu-şi plăteşte partea, proprietarul nu este responsabil pentru acel procent, la fel cum chiriaşul nu este responsabil dacă proprietarul nu îşi plăteşte cota parte. De fapt, în acest caz Primăria nu poate pretinde plata procentului lipsă celui care efectiv şi-a plătit cota parte.

Situaţia se schimbă dacă sunt mai mulţi proprietari sau mai mulţi chiriaşi în acelaşi imobil. În acest caz sunt toţi responsabili de plata procentelor din Tasi.

Toţi proprietarii şi co-chiriaşii sunt în mod egal responsabili de plata procentului prevăzut de Lege pentru propria categorie. (art. 1, alineat 671 din Legea de Stabilitate 2014).

Pentru plată se poate utiliza formularul F24 sau buletinul poştal pretipărit disponibil la ghişeele poştale. Pentru a şti cu precizie suma de plătit se poate întreba proprietarul cât plăteşte şi să se calculeze procentul stabilit sau se poate apela la un profesionist, la un CAF (Centru de Asistenţă Fiscală) sau să se utilizeze calculatoarele online disponibile pe site-urile de internet ale Primăriei unde se află imobilul.

Următoarea dată de scadenţă pentru plată este 16 octombrie 2014, şi în cazul în care primăria pe raza căreia se află imobilul nu a hotărât încă, data de scadenţă va fi 16 decembrie 2014.

D.ssa Maria Elena Arguello

Cetăţenie, au trecut doi ani de când am depus cerere. Ce pot face?

Sorin Ceia, 55 de ani, originar din Iaşi, este din martie 2010 consilier municipal la Veneţia, ales pe listele PD în circumscripţia Favaro Veneto (în partea de uscat a oraşului). Este preşedintele Comisiei III din Consiliul Local, care se ocupă de Activităţi productive şi comerciale, politici culturale, promovarea şi raporturile cu asociaţionismul, activităţi sportive şi politici educative. Este o funcţie onorifică, dar care cere mult angajament.

Iată cum a ajuns Sorin Ceia să locuiască la Veneţia şi să fie consilier municipal: «Eram ofiţer mecanic la Navrom. Falimentul companiei din 1999 m-a găsit în Italia. Eram cu nava la Veneţia şi am decis să rămân aici.»

La Veneţia a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie, care lucra în port, şi a început şi el să muncească în port. «Am muncit pentru şantierele navale, în proiectare, patru ani. Apoi din nou am fost îmbarcat trei ani. De 8 ani sunt angajat la întreprinderea de transport public Veneţia. Am fost pe apă până acum trei ani, iar de trei ani sunt la sectorul tramvaie.»

Sorin Ceia spune că până acum nu a avut probleme pentru faptul că este român, dar acum, din cauza crizei, lucrurile încep să se schimbe. «Eu am dat concurs ca să intru aici, la întreprinderea de transport în comun. În general nu am probleme, dar unii italieni acceptă greu că un român îi comandă. Mai ales de cand cu criza, lumea s-a înrăit.»

De PD s-a apropiat participând mai întâi la Festa dell'Unita'. Apoi a participat la alegerile primare din 2008 şi a fost ales în "directivul" din Veneţia. «Pe urmă m-au pus pe liste, în 2010, şi am obţinut peste 100 de preferinţe, de ajuns pentru un loc de consilier muncipal. M-au ales mai mult italienii, dar am avut patru voturi şi de la români

La Veneţia, după scandalul "Mose", primarul Orsoni a fost destituit şi copnsiliul general dizolvat. «Suntem comisariaţi. Consiliul comunal a fost dizolvat, dar consiliile muncipale au rămas.»

Italia trece printr-o criză nu numai economică, ci şi morală, spune Sorin Ceia. «Grillo cred că are şanse. Cel puţin cum vorbeşte, e mult mai convingător decât alţii. La europene a luat 43% la Veneţia. Aici Renzi nu e foarte apreciat, nu prea sunt mulţi de acord cu el.»

Despre politica din România, are o singură definiţie: «Obedienţă totală pentru America. Dar în toată Europa e la fel, America le spune la toţi ce să facă.» Dar a votat în 2012 şi va merge şi acum, la Treviso.

Vă mai întoarceţi în România? «Nu cred că mă mai întorc definitiv, dar merg în fiecare an, mai am încă apartamentul...»

Sorin Cehan

În ultimele seri de miercuri, în cadrul emisiunii "I militi ignoti della fede" produsă de renumitul regizor italian Pupi Avati pe canalul de televiziune TV 2000 (canal 28), telespectatorii au putut descoperi (şi încă mai pot urmări) serialul "La nostra fede è la nostra vita - Romania, gli anni del terrore".

Este vorba despre un documentar istoric, scris şi regizat de jurnalistul Umberto Rondi (foto), dedicat martirilor români, realizat cu poveştile şi amintirile martorilor încă în viaţă, a supravieţuitorilor şi a experţilor care au studiat acea perioadă de persecutare a creştinilor din cadrul bisericii catolice din partea regimului comunist impus de Stalin. O tragedie uitată de mulţi dintre noi şi ignoartă de alţii.

Seria de documentare constă într-o călătorie în ţările Europei orientale care au constiuit scenariul persecutărilor, călătorie care are ca scop prezentarea poveştilor incredibile ale acelor martori, ale acelor persoane care au făcut istoria.

"Filmul s-a născut datorită lui Pupi Avati (foto 2), producătorul şi faimosul regizor italian, care a iniţiat aceasta frescă de 28 de filme documentare despre ţările din Europa de Est, care s-au aflat în regimul comunist" ne povesteşte Umberto Rondi, un jurnalist italian care s-a ocupat direct de documentarul despre situaţia din ţara noastră.

"Astfel, anul trecut am mers în România cu câteva zile înainte de comemorarea martirilor de la Sighet, în jur de 10 mai. Intenţia mea era aceea de a povesti ceea ce îndurase populaţia catolică, şi nu numai cea catolică, ci de fapt întreaga populaţie în ceea ce priveşte lipsa de libertate şi de drepturi în timpul regimului", explică jurnalistul italian.

Filmările s-au derulat pe parcursul a zece zile în Transilvania, la Sighet şi în împrejurimi, la Baia Mare, Oradea şi Piteşti. "Îmi aduc aminte de o noapte minunată, de neuitat, în care trecusem din Ungaria într-o pădure, n-am să uit niciodată sunetele păsărilor, ale naturii. Recunosc că am fost frapat de frumuseţea naturii din România. Poate multă lume din Italia nu cunoaşte ţara voastră, dar – din cât am văzut eu, şi a fost puţin totuşi, - este cu adevărat minunată" spune Umberto Rondi.

S-ar putea face mai mult

Interviurile cele mai importante pentru acest documentar au fost făcute la Piteşti. "La Piteşti am înregistrat câteva dintre interviurile cele mai importante, de neuitat, de exemplu Cornelia Popa, care este directorul unei Asociaţii care vrea să menţină vie memoria despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea de la Piteşti.

Şi chiar mi se pare ciudat că celor care au suferit acolo atât de mult nu li s-a restituit încă o recunoştinţă adevărată cum s-a întâmplat la Sighet, la memorial sau oricum ceva care să sublinieze importanţa locului. Consider că s-ar putea face mai mult" spune jurnalistul italian.

Alte interviuri interesante au fost realizate la Bucureşti, potrivit lui Umberto Rondi: "Interviul pe care mi-l amintesc mai bine este cel cu doamna Elena Anca Barbuş, bine cunoscută la Bucureşti, deoarece i-a avut la închisoare atât pe tată, cât şi pe soţ. Povestea lor a fost o poveste de iubire foarte chinuită, căci după mulţi ani el a ieşit totuşi din închisoare şi au putut să se regăsească. Au creat şi o fundaţie". Umberto a rămas impresionat şi de interviul realizat la miezul nopţii în Catedrala Sf Iosif de la Bucureşti cu preotul profesor Wilhelm Dancă.

Cu România în suflet

Experienţa din România rămâne pentru Umberto Rondi una de neuitat, atâta vreme cât în prezent încearcă să înveţe chiar limba română: "Eu tot spun, scriu, le spun prietenilor, că experienţa din România a fost sigur cea mai frumoasă experienţă profesională din viaţa mea. Eu sunt ziarist de 30 de ani şi acolo am găsit multă umanitate, o sensibilitate deosebită, o dorinţă de a oferi o mână de ajutor, de a fi utili, de respect care pe aici s-au cam pierdut. Eu spun că am România în inima şi că de acolo nu mi-o mai scoate nimeni".

Aceasta a fost de altfel şi prima întâlnire a lui Umberto Rondi cu România: "A fost prima dată şi nu mă aşteptam să fie atât de frumos. Asta şi pentru toate stereotipurile care exista uneori aici, în Italia, despre români. Câteodată, nu întotdeauna. Uneori pe drept cuvânt, alteori greşind. Eu dimpotrivă, dacă cineva m-ar întreba „Care sunt persoanele cele mai deosebite pe care le-ai întâlnit în drumurile tale?", eu fără îndoială as spune că aceştia sunt românii.

Mult mai mult decât francezii, englezii, nemţii... Ei au o sensibilitate, o inima... Îmi aduc aminte şi cât m-au frapat oamenii din Transilvania care... chiar nu mai exista oameni de acest fel... greu... "

Trebuie să se reîntoarcă

L-am întrebat pe Umberto Rondi dacă crede că publicul italian este interesat de acea perioadă a comunismului din România, iar jurnalistul a răspuns prompt: "Dacă i se dă posibilitatea să afle, lumea este interesată. De pildă, când am prezentat anumite fragmente din documentare, toţi îmi spun „Dar cu adevărat s-au întâmplat lucrurile acestea? Chiar da? Eu nu ştiam nimic...chiar aşa s-a întâmplat?"

Pe oameni îi interesează, există mai multă atenţie pentru argumentele istorice şi pentru argumentele sociale. Sigur, exista şi o oarecare superficialitate în Italia şi în alte ţări. De multe ori se preferă programe, emisiuni mai uşoare. Totuşi există dorinţa de afla. Lucrul acesta depinde şi de noi, de cei care se ocupă de comunicaţie, ca lucrurile acestea sa fie prezentate la ore potrivite, altfel este imposibil".

În prezent jurnalistul Umberto Rondi se gândeşte la un alt proiect la care să colaboreze cu scriitoarea româncă Tatiana Covor, care trăieşte la Roma de aproape 40 de ani, dar care îşi iubeşte ţara natală cu tot sufletul.

"Sigur, sunt multe lucruri pe care aş vrea să le fac. M-ar interesa mult, de pildă, marea înţelepciune care există în România, despre tratamentul cu plante, fitoterapia. M-a frapat mult numărul farmaciilor verzi, sunteti foarte buni în domeniul acesta, sunt si termele foarte frumoase... mă interesează de asemenea şi m-a impresionat devotamentul poporului faţă de biserică, atât faţă de ritul catolic, cât şi cel ortodox. Este un sentiment cu adevărat autentic. ...

Mi-ar plăcea să merg în România chiar fără un proiect anume. Să merg acolo şi să văd ce se întâmplă, deoarece, repet, simt că trebuie să mă întorc fiindca a fost prea importanta pentru mine acea călătorie", încheie, extrem de convins de ceea ce spune, jurnalistul Umberto Rondi.

C.V.

Ce faci când ţi se strică laptopul? Mergi la un centru de asistenţă tehnică, dacă ai inima tare şi suporţi emoţiiile unei note de plată necontrolabile sau "suni un prieten". Am găsit un astfel de prieten la Roma: este un specialist român, Daniel Ungur, care în februarie 2008 și-a deschis un mic atelier de reparaţii și vânzări de calculatoare.

«Am început să mă ocup de informatică de prin anii 2003-2004, în paralel cu alte activităţi. În anul 2007 am fost angajat la o firmă importantă de comercializare de software şi aparatură computerizată destinate analizei posturale şi realizării de susţinători plantari computerizaţi individualizaţi, unde mi-am perfecţionat cunostiintele şi experienţa profesională», povestește tânărul specialist în Informatică, originar din Făgăraș.

Daniel Ungur, cât de mult vă afectează criza?
« În ultimii ani situaţia a devenit din ce în ce mai instabilă. Crescând neîncrederea în viitor şi în acelaşi timp scăzând continuu puterea de cumpărare, până şi sectorul care ţine de informatică - cel mai puţin afectat de 11 ani consecutivi de scădere a consumului în Italia - a început să aibă de suferit. În cazul meu, mulţi conaţionali, deja clienţi sau potenţiali clienţi, au părăsit în număr mare Peninsula, iar dacă n-au făcut-o încă, achiziţionează sau repară mai puţin decât înainte. Trebuie luat în calcul şi entuziasmul românilor, şi nu numai al lor, pentru dispozitivele mobile, smartphone şi tablete, sector în care m-am implicat şi eu mult în ultima perioadă, la nivel de asistenţă. Am încercat să ofer cât mai multă valoare seviciilor mele şi în acelaşi timp să reduc tarifele pentru a-mi mulţumi şi menţine clienţii şi prìn aceştia să pot avea noi clienţi. Chiar dacă ieşirea din criza nu se întrevede încă, activitatea funcţionează destul de bine, este în creştere, iar perseverenţă şi seriozitatea dau rezultatele sperate.»

Pentru conaţionali aveţi alte tarife?
«Pentru conaţionali aplic tarife avantajoase fără a-i discrimina însă pe clienţii italieni pentru care prestez servicii mai puţin la domiciliu, pentru persoane fizice, ci mai des la sedii de firma cu reţele formate de numeroase calculatoare, cu probleme de rezolvat mai complexe. Caut să aplic tarife concurenţiale în funcţie de serviciile specifice prestate şi mai puţin după naţionalitate sau posibilităţile financiare ale clientului, raportându-mă la preţurile existente pe piaţă.»

Ce alte meserii a trebuit să mai faceţi înainte să aveţi propria afacere?
«În primi ani, după 2000, am lucrat în construcţii, în comerţ (încălţăminte), la un restaurant şi la grădinărit, orice se putea găsi şi câştiga cinstit.»

Vă este dor de ţară? Ce vă lipseşte de acasă?
«Da, mi-e dor mult de ţară. Îmi lipseste acel "firesc" care numai acasă îl poţi simţi, familia, prietenii, cât şi entuziasmul care îl aveam la o festivitate, petrecere sau de Sărbători, Paşte şi Crăciun. În străinătate nu te bucuri la fel. Sau poate eram eu mai tânăr...»

Pe viitor intenţionaţi să reveniţi în ţară?
«Sigur ne întoarcem în ţară. În ultimii ani ne-am gândit tot mai serios la asta.»

Care este cheia succesului în meseria dvs?
«Cred că în orice ai face, trebuie să vrei să faci şi să crezi că poţi face, dar să şi ştii să faci ce ţi-ai propus, să ai competentele profesionale necesare, să munceşti mult şi cu seriozitate, să-ţi respecţi clienţii, să fii consecvent, onest, rapid şi în continuă perfecţionare.»

"Depinde de noi să luptăm pentru o mai bună integrare"

Sunteţi de foarte mulţi ani în Italia. Ce aveţi de criticat, dar şi de apreciat la comunitatea de români din Italia?
«Românii din Italia au venit aici pe rând şi în număr mare, fiecare dintre noi fiind împins de speranţe, de nevoi şi ambiţii individuale. Truda noastră de a ne găsi un rost şi de a face bani caracterizează pe toţi emigranţii. Aceste strădanii, să le spunem prozaice, materiale, nu prea le-au dat timp românilor de aici să-şi cultive un spirit de apartenenţă la o comunitate culturală bine definită, care să se poată concretiza prin dezvoltarea unor iniţiative importante, menite să ne aducă vizibilitate şi o imagine mai pozitivă. Apreciez totuşi eforturile făcute în ultimii ani de către Biserica Ortodoxă sau de diverse Asociaţii româneşti pentru a ne informa sau promova interesele.»

"În general italienii sunt toleranţi"

Aţi avut vreodată probleme cu italienii? Probleme de discriminare.
«Problemele de integrare sunt inevitabile. Dar în general italienii sunt toleranţi, nu ne putem simţi discriminaţi. Depinde şi de cultura pe care o pot avea sau nu italienii pe care îi întâlneşti. Cei mai mulţi sunt foarte deschişi şi prietenoşi, alţii sunt falşi şi ipocriţi, te acceptă doar cât timp le foloseşti, în timp ce unii sunt victimele prejudecăţilor amplificate de campanii intense de presă sau de propaganda politică. Dar aşa e şi la noi, poate peste tot în lume. Chiar dacă mai e mult de făcut în Italia pentru acceptarea imigranţilor ca persoane, depinde şi de fiecare dintre noi să luptăm pentru o mai bună integrare, bazată pe înţelegere, respectarea legii şi o mai bună cunoaştere şi încredere reciprocă.»

Un mare vis, o mare dorinţa.....
«Aş dori să pot dezvolta şi în România o afacere în domeniul meu de activitate, asistenţă şi vânzări computer şi realizare de site-uri web.»

C.V.

Despre serviciile oferite de Daniel Ungur puteţi afla accesând site-ul: www.computerok.biz sau telefonând la: 06.97654523.