Observator - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români din Italia (CASCRI) şi totodată reprezentant al Coordonamentului Naţional al Cetăţenilor Români în Italia (CNCRI) în Toscana, propune o serie de criterii obligatorii pentru cei care vor face parte din Congres.

Ce părere aveţi despre ideea organizării unui Congres al românilor de pretutindeni?
«Organizarea Congresului românilor de pretutindeni nu aş defini-o ca fiind o idee, ci doar o decizie categorică de respectare şi aplicare a legii. Organizarea congresului este o punere în aplicare a legii 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care a fost adoptată de Parlamentul României.»

Congresul al XV-lea

Ce obiective trebuie să urmărească?
«Congresului Românilor de Pretutindeni ar trebui să aibă ca prim obiectiv, având în vedere faptul că anul acesta va fi prima sa ediţie, aplicarea prevederilor articolului 7 alineatul 3 şi prevederile articolul 8 din legea sus menţionată, 299/2007. Cu ocazia primei sale întâlniri va trebui să-şi desemneze organele de conducere şi regulamentul de funcţionare, apoi să aleagă "Consiliul Românilor de Pretutindeni", consiliu cu caracter permanent. Următorul său obiectiv ar trebui să fie prezentarea, analizarea şi propunerea către soluţionare a problematicilor, nevoilor şi necesitaţilor românilor de pretutindeni.»

V-aţi dori să participaţi? Ce aţi face dacă aţi fi "congresman"
«Desigur că mi-aş dori să particip, dată fiind importanţa acestui eveniment ce vizează românii de pretutindeni. Totodată îmi doresc să particip, dată fiind posibilitatea de a alege şi/sau a fi ales în cadrul "Consiliului Românilor de Pretutindeni". A fi "congresman" înseamnă în primul rând a avea un rol reprezentativ. Aş continua să promovez, să susţin şi să apăr interesele şi drepturile cetăţenilor români din străinătate, dar şi afirmarea, promovarea şi menţinerea identităţii româneşti în cadrul european.

A fi român este un privilegiu şi nu înseamnă doar a fi o persoană cu cetăţenie română! A fi român este o valoare adăugată în cadrul spaţiului european, o valoare care s-a dovedit a fi fundamentală în procesul nostru de integrare. Afirmarea şi promovarea identităţii româneşti, dar şi punerea ei în valoare într-o societate mixtă pe care o putem deja numi ca fiind europeană, este fundamentală în vederea menţinerii tradiţiei strămoşeşti, culturii, limbii româneşti şi nu în ultimul rând al religiei poporului român şi a cetăţenilor săi. A fi "congresman", în acest caz, aş putea spune că este la fel ca şi cum ai fi cetăţean român: este un privilegiu, dar şi o valoare adăugată!»

Elena Rădulescu: «Aş participa la Congres, dar vara, nu în noiembrie»

Cum credeţi că ar trebui selectaţi reprezentanţii Italiei şi a diasporei în general?
«Reprezentanţii diferitelor comunităţi de români, atât din statele membre ale Comunităţii Europene cât şi din celelalte state, în cadrul Consiliului Romanilor de Pretutindeni, cred că ar trebui să fie aleşi în baza câtorva criterii fundamentale la care pot fi adăugate şi altele prin decizie unanimă în cadrul congresului. Dintre acestea aş propune şi sublinia câteva:

 

  • a) Cetăţenia română. Să fie cetăţean român sau cetăţean român având dublă cetăţenie iar în cazul comunităţilor etnice, să facă dovada etnie sale române.
  • b) Domiciliul şi reşedinţa. Să facă dovada deţinerii unei reşedinţe în străinătate şi să fie cetăţean român cu domiciliul stabil şi/sau definitiv în străinătate, la data intrării în vigoare a legii 299 din 2007 sau cu cel puţin minim 6 luni înainte de data desemnării organelor de conducere şi a regulamentului de funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni.
  • c) Reprezentant legal. Să fie, cel puţin, un reprezentant legal al unei organizaţii recunoscute sau abilitată pe teritoriul statului de apartenenţă.
  • d) Activitate şi rezultate. În baza activităţii depuse şi a realizărilor obţinute în cadrul organizaţiei sau organizaţiilor pe care le reprezintă, pe teritoriul statului de apartenenţă.
  • e) Competenţa şi profesionalitate. În baza competentelor, profesionalităţii, experienţei şi cunoştinţelor dobândite prin activitatea depusă în cadrul diferitelor organizaţii reprezentative şi/sau reprezentate pe teritoriul statului de apartenenţa şi/sau în România.
  • f) Cazierul judiciar. Să nu aibă condamnări penale sau procese penale în curs la data propunerii şi/sau numirii în funcţie în cadrul Consiliului Romanilor de Pretutindeni.»

 

Adrian Chifu: «Toţi consilierii locali trebuie să facă parte din Congres»

Pe cine aţi propune să participe din Italia?
«La întrebarea aceasta v-aş răspunde: Pe toţi cei care întrunesc criteriile menţionate mai sus, iar de ales, i-aş alege pe cei mai buni ! Însă dacă ar trebui să vă răspund şi să propun criteriile în baza cărora ar trebui să fie selecţionaţi şi/sau invitaţi participanţii la acest congres, cred că ar trebui ţinut cont în primul rând de criteriul de reprezentativitate legală a acestora şi a sectorului de activitate şi abia după aceea de reprezentativitatea ca persoană fizică.

Participanţii la Congresul Românilor de Pretutindeni cred că ar trebui să fie:

 

  • a) Reprezentanţi ai Guvernului României;
  • b) Reprezentanţi ai Parlamentului României;
  • c) Reprezentanţi ai Partidelor Politice din România;
  • d) Reprezentanţi legali ai comunităţilor etnice româneşti, ai minorităţilor naţionale şi etnice româneşti din statele vecine şi Balcani;
  • e) Reprezentanţi legali ai comunităţilor româneşti din toate statele lumii, unde acestea există şi au desemnat un reprezentant legal;
  • f) Reprezentanţi legali ai diferitelor organizaţii şi asociaţii reprezentative româneşti sau cu caracter românesc, constituite prin act notarial public, recunoscute şi/sau acreditate în mod oficial de către instituţiile statelor pe teritoriul cărora au fost constituite. (organizaţii guvernamentale şi publice, organizaţii non-guvernamentale, fundaţii, asociaţii, organizaţii naţionale şi/sau internaţionale, mass-media)
  • g) Reprezentanţi oficiali ai cultelor religioase şi ale Bisericilor româneşti din străinătate, recunoscute în mod legal şi/său oficial în România.

 

Sperăm cu toţii ca principiul "pacta sunt servanda", pe care se bazează atât legea care reglementează organizarea acestui eveniment cât şi activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, va fi respectat de către toţi cei implicaţi în acest proces de susţinere şi reprezentare a Diasporei Româneşti şi că noi, toţi cei direct interesaţi, românii de pretutindeni, împreună cu instituţiile Statului Român vom reuşi să punem bazele şi să consolidăm un sistem reprezentativ şi de ce nu şi cu un rol executiv la nivel de Diaspora.

Sper că pe viitor, Italia, dat fiind numărul însemnat de cetăţeni români prezenţi pe teritoriu, organizaţii reprezentative româneşti dar şi activităţile acestora, să fie chiar ţara gazdă cu ocazia organizării următorului Congres al Românilor de Pretutindeni.»

Andi Rădiu

Adrian Chifu, consilier local la Verbania, unul dintre cei mai activi militanţi pentru drepturile românilor din Italia, comentează tema organizării Congresului diasporei şi dă câteva sfaturi extrem de bune organizatorilor. Unul dintre ele ar fi ca din Congres să facă parte toţi consilierii locali.

Ce părere aveţi despre ideea organizării unui Congres al românilor de pretutindeni?

«Este o idee foarte bună şi constructivă. Anual astfel de întâlniri pot determina unele necesităţi ale românilor din Diaspora dar şi prezentarea realizărilor. Statul român trebuie să aibă o situaţie clară a românilor din afara graniţelor şi să intervină acolo unde este nevoie. Sunt peste 7 milioane de români în afara ţării, dintre care peste 3 milioane în Europa. Trebuie să adunăm toţi reprezentaţii de pe tot mapamondul, chiar şi cei mai îndepărtaţi . În ansamblu, problemele cu care se confruntă românii din străinătate diferă şi de zona unde locuiesc. Toate aceste idei strânse la coşul comun al Congresului vor da naştere la intervenţii solide, clare şi benefice pentru românii din Diaspora.»

Ce obiective trebuie să urmărească?

«Un astfel de congres trebuie să urmărească activităţile pe toate palierele: social, cultural, chiar şi cel economic. Mă refer la banii trimişi de români în ţară, chiar dacă sunt tot mai puţini, reprezintă încă cel mai eficient motor al economiei naţionale. Sunt bani injectaţi în consumul naţional. Ar trebui ca statul român să premieze românii care trimit bani acasă prin eliminarea fiscalităţii, adică să fie neimpozitaţi pentru a stimula atât creşterea volumului de masă monetară care intră în România, creşterea investiţiilor şi creşterea consumului.»

V-aţi dori să participaţi? De ce?

«Mereu mi-am dorit să particip dar n-am fost invitat . Este un eveniment binevenit la care trebuie să participe toţi românii din străinătate în funcţie de merite sau pe baza realizărilor. Sunt mulţi români care fac lucruri bune în străinătate, dar care nu sunt luaţi în seamă. Fără valori nu poţi dezvolta o societate. Consulatele ar trebui să se ocupe de românii cu merite, să-i adune şi să-i propună la diverse evenimente.»

Congresul al XV-lea

 

Congresul Românilor de Pretutindeni, propus de MAE în noiembrie. Începe bătălia pentru locurile de "congresmani"

Ce aţi face dacă aţi fi "congresman"?

«Ar fi o onoare pentru mine să devin congresman dar şi o mare responsabilitate. Nu ştiu pe ce criterii se vor alege. Sper că pe merite şi nu pe relaţii politice. Congresmanii ar trebui numiţi şi consuli onorifici, mai ales că statul român nu are nicio cheltuială cu ei. În fiecare regiune din Italia să aibă un consul onorific în fiecare judeţ. Ar acoperi o arie suficientă şi ar întreprinde activităţi în interesul românilor şi a statului român. Mă refer doar la Italia, dar acelaşi principiu să fie aplicat peste tot. »

Cum credeţi că ar trebui selectaţi reprezentanţii Italiei şi a diasporei în general? Pe cine aţi propune să participe din Italia?

«Nu sunt de acord cu ministrul delegat Stanoevici referitor la "primul înscris, primul admis". Reprezentaţii trebuie să fie cântăriţi după merite aşa cum am spus mai sus , după influenţele politice care pot schimba decizii. În primul rând toţi consilierii locali trebuie să facă parte pentru că sunt direct implicaţi în problemele românilor . Au experienţă, au ideii dar şi soluţii.

Deci, pălăria congresmanilor să fie construită din consilierii locali, care să colaboreze mai mult şi mai bine cu MAE şi instituţiile abilitate pentru externe şi chiar întâlniri odată la 3 luni. Altfel, acest Congres se va transforma doar în căutare de electorat în preajma alegerilor şi care va fi o sugativă a banului public.

Consilierii, preşedinţii de asociaţii sunt primii reprezentanţi care sunt direct implicaţi cu toată comunitatea românească. Oamenii de cultură recunoscuţi în străinătate, sportivii, toţi românii de succes să fie invitaţi pentru că, doar ei vor putea schimba lucrurile şi imaginea României.

Cred că scopul acestui Congres este să ajute toţi românii din străinătate şi nu o masă de manevră politică. O societate modernă şi europeană trebuie să fie înconjurată de valorile sale.»

Andi Rădiu

Gabriel Andrei Fabiani Prcsina este originar din Petroşani, un mic oraş minier care nu face parte dintr-un circuit cultural-educativ al artelor/muzicii clasice dar care, iată, oferă lumii o minune de copil.

Cine s-ar fi gândit că la concursul „PIANO TALENTS”, ediţia a IV a, din Milano acest copilaş va atrage atenţia şi aplauzele juriului internaţional de mare calibru? Fabiani a stăpânit foarte bine partiturile compozitorilor de renume obţinând astfel locul 2, un rezultat foarte bun, având în vedere că a concurat cu alţi 108 copii talentaţi din 31 de ţări.

La sfârşitul concursului, micul geniu ne-a mărturisit: „Am avut mari emoţii. Simţeam că leşin din 5 în 5 secunde, dar gândul la mama mea care mă priveşte din ceruri mi-a dat o forţă imensă. Pianul mă face să mă eliberez, să uit de problemele mele.”

Şi nu neînsemnate ar fi acestea, mult prea intense pentru un copil de 10 ani, rămas orfan în urmă cu 2 luni. Mama lui a fost lovită pe o trecere de pietoni de un tânăr de 21 de ani, vitezoman, chiar în Joia mare, înainte de Paşti şi a murit. Tatăl lui nu l-a recunoscut niciodată, fiind crescut doar de mamă. Acum sprijinul lui sunt sora mai mare, studentă la Timişoara şi fraţii mamei lui.

Aceştia îşi doresc să-l vadă împlinit pe Fabiani, să-şi realizeze cel mai arzător vis, acela de a cânta pe scena teatrului Balşoi din Moscova. Momentan micul pianist este elev în clasa a V-a la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” din Petroşani. Studiază pianul de la vârsta de 7 ani cu profesoara Adina Stan.

„Are, într-adevăr, o maturitate în interpretare rar întâlnită. Fabiani este, în momentul de faţă, într-o perioadă excelentă a dezvoltării lui ca pianist”, spune profesoara Adina Stan.

Şi fosta învăţătoare, Cristina Ardelean, are doar cuvinte de laudă. "Dumnezeu a pus în acest copil tot ce este mai bun şi mai frumos, dotat cu o mare sensibilitate, o sensibilitate ce l-a ajutat să se apropie de muzică şi să facă din pian o mare pasiune".

Dragostea şi pasiunea cu care Fabiani studiază pianul se văd şi în rezultatele obţinute la concursurile naţionale şi internaţionale din ţară. Până acum a luat locul întâi sau marele premiu la 40 de concursuri de muzică. Anul trecut a fost finalist la Olimpiada Naţională de Muzică.

Succesul copilaşului se afla la un moment de răscruce. Dascălii şi rudele solicită ajutorul autorităţilor române sau a unor persoane de suflet care să-l sprijine pe Fabiani, să nu ajungă să renunţe la muzică din lipsa banilor.

Larisa Axinia

Duminică, 22 iunie, la Vercelli (Piemont) a fost constituită prima filială a Uniunii Democrate a Românilor din Italia (UDRI), grupare politică condusă de Gheorghe Raica, consilier local la Alessandria. Secretara organizaţiei din Vercelli este membră a Ligii Nordului şi candidată pe listele acestui partid la ultimele alegeri locale, din 25 mai.

Este olteancă şi este mândră de acest lucru: «Sunt olteancă, sunt foarte mândră de originile mele, sunt originară din Corabia, Jud. Olt.», spune Cornelia. Este în Italia din 2001 şi în prezent este educatoare la şcoala elementară din Bianzè. În paralel este militantă în Lega Nord.


Cornelia Cioacă, se spune despre Lega Nord că este contra străinilor, iar unii lideri chiar au făcut declaraţii antiromâneşti în trecut.
«Sunt printre leghişti de mult timp. Nu au fost episoade care să îmi demonstreze faptul că pe teritoriul unde locuiesc s-au întâmplat lucruri neplăcute în ceeea ce priveşte aspectul menţionat de dumneavoastră. Sunt respectată atât că leghistă, dar şi ca româncă.

Cred că nu este necesar să fii leghist ca să nu fii de acord cu anumite lucruri nelegale. Sunt militanta în Lega Nord, dar asta nu mă împiedică să îmi aduc contribuţia la îmbunătăţire situaţiei românilor mei.»

Consilierul Gheorghe Raica a fondat UDMR-ul românilor din Italia

Organizaţia nou constituită, UDRI Vercelli, va colabora şi cu Lega Nord?
«Totul este posibil. Nimic nu se exclude. Cred că nu trebuie să luăm în consideraţie culoarea politică, chiar şi în rândul românilor noştri - şi este mai bine să privim interesele noastre ca români, pentru că suntem o diasporă tânără şi avem un lung parcurs înainte, gândindu-ne că viitorul nostru sunt copiii noştri.

Sunt o persoană foarte determinată şi când cred cu adevărat într-un ideal, se merge pe cele mai înalte culmi. Nu susţin cauze pierdute. UDRI sunt convinsă că la Vercelli va ajunge departe. Există o foarte mare voinţă a românilor de a fi uniţi, voinţă pe care am concretizat-o cu înfiinţare unei secţii UDRI şi pe teritoriul municipiului Vercelli.»

Câte voturi aţi obţinut la alegeri?
«Nu am obţinut multe voturi. A fost prima mea experienţă şi îmi pare rău că l-am cunoscut pe Gheorghe Raica prea târziu. Din păcate m-am adresat laturii greşite, ceea ce m-a făcut să pierd timp şi în acelaşi timp mi s-a întors practic spatele. Înainte de a fi militant şi candidat Lega, SUNT ROMÂNCA.»

Sorin Cehan

Nouă evenimente în aproximativ trei săptămâni. Un maraton al muzicii şi al tradiţiilor româneşti, este cea mai bună descriere a ediţiei a patra a Festivalului Propatria – Festivalul internaţional al tinerelor talente româneşti, care a avut loc la Roma între 20 iunie şi 6 iulie.

Artişti români din Italia, Austria, Spania şi România şi-au expus calităţile şi au încercat să arate adevărata imagine a românilor din străinătate: o imagine pozitivă.

Păcat însă că publicul spectator a cam lipsit de la evenimente. Şi asta nu pentru că n-ar fi ştiut, ci pur şi simplu… aşa, pentru a fi "român": de ce să susţinem acţiunile făcute de alte asociaţii şi să nu pretindem mai degrabă că nu avem finanţe pentru a organiza alte evenimente? Ca întotdeauna, nemulţumiţi se vor găsi ... ca melcii după ploaie.

A început Festivalul Propatria 2014 - Roma. Lansarea printr-un flash mob românesc cu coregrafie

Oricum până la urmă cel care a câştigat mai mult este cel care a venit la evenimente şi a ascultat un impresionant concert la vioară şi pian cu Tudor Andrei şi Aurelia Vişovan de la Opera din Viena sau a urmărit "fără suflare" o lecţie a Ciprianei Smărăndescu la clavecin cu micuţii ei elevi sau spectacolul susţinut de adolescenţii coordonaţi de profesoara de pian Cătălina Diaconu de la Conservatorul Santa Cecilia din Roma.

Nu mai vorbim de prezenţa marii soprane Lucia Stănescu sau de frumoasa expoziţie de costume tradiţionale autentice din cel mai important muzeu din Roma, Muzeul de Artă şi Tradiţii Populare.

Chinezoaică curioasă, român indiferent

Public puţin, dar bun. Cine a venit la spectacole a rămas până la final. La Gala tinerelor talente publicul a rezistat aproape cinci ore. O performanţă, aş spune. …

Ba mai mult, în sală, au venit turişti curioşi să asculte o parte din concerte, chiar dacă nu ştiau nimic despre România sau despre artiştii care cântau.

"Am trecut pe stradă, am văzut afişul şi am intrat", ne-a spus chinezoaica Yu Jing, pe care am întâlnit-o la concertul de muzică lirică al baritonului Vlad Crosman şi al mezzo-sopranei Lavinia Bocu.

"Îmi place concertul. Sunt tineri, dar sunt foarte buni. Am văzut acum că sunt români şi mă bucur că, deşi sunt în Italia, am posibilitatea să descopăr şi artişti din alte părţi ale lumii", a mai spus Yu Jing.

Pe tânăra chinezoaică am avut plăcerea să o revăd şi la recitalul de vioară susţinut de Tudor Andrei şi la concertul de pian al profesoarei Cătălina Diaconu şi al elevilor săi de la Conservatorul Santa Cecilia din Roma. "Eram curioasă să văd cum sunt celelalte acţiuni. Sunt artişti tineri ca şi mine şi mă bucur sincer când văd că au această posibilitate de a se exprima, de a cânta într-o capitală precum Roma", ne-a mai mărturisit tânăra din China, care este de profesie arhitect.

Ehe! Nu era rău dacă şi noi românii am fi gândit astfel sau măcar dacă am fi avut un gram din curiozitatea acestei tinere. Cu siguranţă am fi obţinut mai mult pe plan local, am fi avut o altă forţă în faţă italienilor, dacă am fi ştiut să ne susţinem valorile, să le promovăm, să le protejăm şi mândri cu ele.

 

Un colţ de Românie, amenajat la Roma: cele mai frumoase costume populare româneşti, expuse la Muzeul de Tradiţii

Poate la anul

Dar să sperăm că anul viitor, la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Propatria vom fi mai mulţi sau de ce nu, să visăm că nu vor mai fi locuri libere…. Speranţa moare ultima, aşa că avem timp … "Obiectivele noastre sunt pe termen lung. Este o muncă intensă, care îşi va vedea roadele în timp", mărturiseşte foarte optimistă Mioara Cristea Moraru, vice-preşedintele Asociaţiei Propatria.

"Festivalul a crescut foarte mult faţă de prima ediţie şi avem convingerea că se va dezvolta în timp. Ediţia de anul acesta a fost o ediţie specială deoarece s-a trecut de la un festival dedicat promovării tinerilor talentaţi din Diaspora la un festival care promoveaza imaginea unei Românii culturale în afara graniţelor. Un prim obiectiv l-am atins: am reuşit să propunem nume importante care simt ca şi noi nevoia de a transmite un mesaj pozitiv către lume", explică Mioara Cristea Moraru.

Artişti de nivel internaţional

La ediţia din acest an a Festivalului Propatria au fost implicaţi artişti români importanţi, cu cariere la nivel internaţional, persoane care şi-au pus o amprentă importantă în promovarea imaginii pozitive a României în afara graniţelor. Este vorba despre marea soprană Lucia Stănescu (Italia), pianista Elisabeth Sombart (Elveţia), pianista Cătălina Diaconu (Italia), clavecinista Cipriana Smărăndescu (Italia), pianista Lavinia Dragoş (România), violonistul Tudor Andrei (Austria), baritonul Vlad Crosman (Franţa) şi mezzosoparana Lavinia Bocu (România), cântăreaţa de muzică pop IAMalina (Italia) şi ambasadoarea portului popular românesc Silvia Floarea Tòth (România).

"Alegerea acestor artişti a fost făcută – explică Mioara Moraru - în primul rând urmărind obiectivul propus, acela de a promova o alta imagine despre România, dar şi datorită faptului că toţi au îmbrăţişat această idee şi simt aceeasi nevoie de trecere prin lume cu fruntea sus, mandri de cultura si originile noastre. Acest mesaj incercam sa il transmitem cu totii, tinerilor participanti care vor deveni la rândul lor viitoare nume cu care ne vom mândri" completează organizatorul acestui Festival, Mioara Moraru, vice preşedintele Asociaţiei Propatria din Roma.

Ambasadoarea României s-a îmbrăcat în ie în piazza Campidoglio. VEZI CÂT DE FRUMOASĂ ERA IA

La Gala Propatria 2014, desfăşurată în data de 6 iulie la Teatrul Dell’Angelo din Roma, cele trei trofee au fost câştigate de Octavian Purcărea (canto, Spania), Alexandru Stanciu şi Loredana Pîrvu (scrimă scenică, Spania), în vreme ce pianista Aurelia Vişovan (Austria) şi regizoarea Violeta Otilia Bîrlă (Italia) au primit burse în valoare de 500 de euro. Aurelia Vişovan a mai primit şi o diplomă de excelenţă, la fel ca şi Emanuela Ionică (actorie şi dublaj - Italia).

Solista pop IAMalina, membru în juriu, a acordat premiul special "I AM Musica" tinerei Monica Anghel Sannino (Italia). Premiul constă într-o înregistrare cu artista la un important studio de înregistrări.

Preşedintele juriului, Cătălina Diaconu, a acordat, de asemenea, două premii speciale, constând într-un curs de perfecţionare, la doi tineri pianişti: Diego Raita (Italia) şi Ciprian Strateanu (Italia).

În cadrul Galei Propatria 2014 fost acordat pentru prima dată şi premiul de jurnalism "Europaeus". Căştigătoarea a fost Daniela Mogavero de la agenţia TM News "pentru profesionalismul demonstrat în decursul carierei, sensibilitatea şi corectitudinea cu care a relatat despre comunitatea de români din Italia".

Restul participanţilor, printre care se aflau şi mult îndrăgiţii mici actori Robert Dancs (din filmul "Sole a catinelle") şi Gabriele Caprio, vedetă în seriale Rai, au primit câte o diplomă de participare.

C.V.

Festivalul ”ProPatria”: recitaluri de vioară și pian, Tudor Andrei și Aurelia Vișovan


Gheorghe Raica, preşedintele Uniunii Democratice a Românilor din Italia ne-a vorbit despre amploarea pe care o ia partidul său, care deşi înfiinţat doar de un an, are deja ca membri 4 consilieri comunali, deschide noi filiale şi semnează contracte de colaborare cu asociaţii româneşti din Italia.

Ultima filială pe care a deschis-o se află la Vercelli, acolo unde, spune Raica, preşedinte este un "român cu experienţă în politică", Marcel Stoian. "Domnul Stoian, ales preşedinte al filialei, a mai activat într-un partid românesc, dar care l-a dezamăgit şi a găsit în ideile noastre exact ceea ce căuta. Acolo s-a format o echipă frumoasă, împreună cu Cornelia Cioacă, secretar. Dar vom inaugura şi în alte localităţi din Italia."

Consilierul Gheorghe Raica a fondat UDMR-ul românilor din Italia

Gheorghe Raica (al doilea din dreapta), împreună cu membri ai filialei UDRI Vercelli


 

Raica este orgolios pentru faptul că UDRI are deja în componenţă 4 consilieri comunali, doi dintre ei fiind la al doilea mandat. Este vorba despre el, consilier comunal la Alessandria, Adrian Chifu, ales consilier de două ori la Verbania, Liliana Pitiş, aleasă în acest an consilier la Bosco Marengo şi Maria Mihaela Irimia, consilier la Novi Ligure.

"Nu ne oprim aici, la următoarele elegeri locale din Italia vom da o mână de ajutor românilor care vor candida. Îi vom face să înţeleagă că dacă e să ne raportăm la numărul de români din Italia, din fiecare localitate, noi ar trebui să avem câte un consilier în fiecare primărie. Şi nu exagerez deloc când spun acest lucru. Cei care vor dori să colaboreze cu noi, le vom împărtăşi din experienţa noastră şi cred că de aici vor rezulta doar lucruri extraordinare."

Cornelia Cioacă, militantă Lega Nord, secretara filialei UDRI Vercelli: «Înainte de a fi leghistă, sunt româncă»

"Cei care nu vor să se înscrie în UDRI, pot colabora cu noi. E cazul doamnei Gabriela Vişan, care este preşedinta unei asociaţii de lângă Verona, cu care am pus la punct câteva proiecte viitoare" a completat Gheorghe Raica.

Raica a mai ţinut să precizeze că "nu sunt oprelişti de tip ideologic. Un român care activează în Lega Nord poate intra şi în partidul nostru, poate colabora cu noi oricând. Principiile de bază care stau la baza formaţiunii noastre sunt legate de apărarea drepturilor cetăţenilor români din Italia, integrarea lor cât mai bună în societate şi politica din peninsulă."

La capitolul proiecte pentru viitorul apropiat, Raica ne-a spus că "la sfârşitul lunii iunie am participat la un eveniment de binefacere, organizat la Latina, tot de către o asociaţie cu care colaborăm, condusă de Alina Cărăbuş, care a avut ca scop sensibilizarea autorităţilor italiene şi române. Vorbim de subiectul legat de repatrierea cadavrelor românilor morţi în Italia, o veche şi totodată actuală problemă.|

"Apoi, în iulie, vom organiza câteva manifestări care vor avea iniţiative legate de reducerea taxelor consulare." a completat el.

"Nu vom ocoli niciodată însă colaborarea cu Ambasada de la Roma sau cu autorităţile româneşti din consulate, dovadă fiind activităţile comune pe care le vom avea în perioada 1-15 iulie, la Genova, unde voi participa direct la realizarea unei expoziţii foto despre România, în aeroportul din Genova." a completat el.

Andi Rădiu

Daniel Găluşcă, unul dintre cei mai vechi sindicalişti români din Italia, funcţionar la Feneal Uil Torino din 2005, spune că de când activează în sindicat s-a întâmplat să primească ameninţări, dar niciodată nu a fost agresat.

«Voalat, au fost ameninţări. De la muncitori care au impresia că denunţul făcut nu merge atât de repede pe cât ar dori, sau din partea firmelor"cinstite", de la care am primit ameninţări, dar şi reclamaţii la carabinieri. Din partea firmelor "cinstite" vin multe ameninţări, dar sincer nu prea le-am luat prea serios în seamă.»

EXCLUSIV / Sindicalist român bătut cu bestialitate la Bernareggio: "A fost un avertisment pentru activitatea mea sindicală"

Tentative de mită? Ţi-a oferit cineva bani să rezolvi sau să nu te implici în ceva? «Da, dar le-am răspuns că sunt deja plătit pentru ceea ce fac şi oricum eu apăr drepturile muncitorilor şi nu al firmelor. Am încercat mereu să păstrez o anumită distanţă între mine şi firmă... dacă azi mergeam să mâncăm împreună ca să discutăm anumite probleme şi plătea firma, data următoare am plătit eu.»

Cum e situaţia acum pe piaţa muncii? Ce probleme principale sunt? «Locurile de muncă sunt tot mai puţine, şomajul se termină repede, multe, foarte multe falimente şi mulţi patroni concediază angajaţii ca să-şi deschidă firme pe numele lor, să devină "artigiani"»

Românii în ce situaţie sunt? Mai rea decât a italienilor? Pleacă acasă sau în alte ţări? «Au început să plece şi italienii, românii care au chef de muncă şi nu-şi mai găsesc pleacă în Anglia, Germania, Elveţia sau chiar şi Austria, iar ca "ultima spiaggia" se întorc în România. La Torino în Cassa Edile, de la 24.000 de muncitori acum 3-4 ani am ajuns la 9.000. Fiind şi delegat la patronatul Ital Uil, mă ocup şi de dosare de şomaj şi anul trecut, numai eu am făcut 357 de dosare de şomaj... Este o situaţie critică.»

Sorin Cehan