Observator - Gazeta Românească - ştiri pentru românii din Italia

Nu mai are un acoperiş deasupra capului, nu are un loc de muncă şi are o infirmitate fizică, cazul unei românce din Ceranova (provincia Pavia) care are nevoie de ajutor a fost publicat de cotidianul "La Provincia Pavese".

Elena Velicu, româncă de 38 de ani, care trăieşte la Ceranova (Pavia) din 2010, e disperată. În 2010 avea un loc de muncă bun. A rămas şomeră din 2011, când un accident de muncă i-a înrăutăţit condiţia fizică, deja compromisă de o problemă la un picior, mai scurt decât celălalt.

"Atunci eram camerieră la un hotel de 5 stele din Milano - povesteşte -, aveam un salariu bun şi am putut să închiriez o mică vilă. M-am mutat la Ceranova cu mama mea, pentru a fi aproape de sora mea care a născut o fetiţă şi avea nevoie de ajutor". Apoi relaţiile familiale s-au deteriorat şi starea de sănătate a Elenei s-a înrăutăţit.

"Am o problemă congenitală la picior - continuă- şi m-am accidentat la un genunchi în timp ce lucram. Am stat acasă opt luni şi mi-am pierdut locul de muncă. La sfatul unei prietene, am demarat procedurile pentru solicitarea pensiei de invaliditate, dar nu am mai putut să plătesc 600 de euro chiria. Mă ajuta să trăiesc mama mea, cu pensia ei mizeră".

"Pentru procedurile de invaliditate a trebuit să merg în România pentru un certificat - continuă Elena -, iar în timp ce eram plecată, a venit executorul judecătoresc şi mi-a confiscat maşina la mâna a doua pe care am cumpărat-o pentru a merge la serviciu şi pe care o foloseam pentru a urma diferite cursuri care să-mi permită găsirea altui loc de muncă.

A fost o lovitură pentru mama mea, inima ei nu a făcut faţă. Vecinii au făcut strâns bani pentru a-mi permite să-i fac funeraliile şi să o duc înapoi în România.

Tocmai în timp ce eram plecată, însă, am primit în cutia poştală un alt aviz al executorului judecătoresc pentru evacuare: proprietarul pretinde de la mine 9.000 de euro restanţă a chiriei şi peste 1.300 de euro pentru cheltuielile de judecată susţinute. Toate acestea, deşi nici măcar nu am semnat contractul. În 2012, când mi-a impus o creştere cu 8 euro pe lună pentru că au crescut taxele, nu am semnat.

Nu lucrez de trei ani şi jumătate, am avut numai mici ocupaţii, contul meu bancar este gol, sunt în dificultate şi nu pot nici măcar să-mi găsesc o casă mai mică fiindcă toţi din localitate îmi cunosc situaţia şi nu vor să-mi închirieze nici măcar o garsonieră". Elena Velicu speră să obţină pensia de invaliditate şi o locuinţă socială la Milano.

Evacuarea

Pe 11 septembrie, Elena a fost evacuată pentru neplată. Nu a plătit un an chiria. Astfel a dormit în maşină. A parcat în faţa primăriei unde au decis să campeze şi reprezentanţii asociaţiei "Assemblea per il diritto alla casa" care o ajută, după ce au organizat un miting de protest mai întâi în faţa locuinţei şi apoi în faţa Primăriei, "în semn de solidaritate faţă de o persoană infirmă aruncată afară din casă, fără nicio milă, şi abandonată de instituţii şi de comunitate".

Şi au fost multe momente de tensiune înregistrate pe timpul evacuării, când câţiva componenţi ai asociaţiei au încercat să blocheze intrarea locuinţei. La 8.30 carabinierii erau deja acolo, în faţa vilei. La scurt timp după au sosit proprietarii şi executorul judecătoresc. Îi separau câţiva metri de grup, în total cincisprezece persoane care strigau "asasini" şi ruşine".

"Preferă să lase goale apartamentele ale căror proprietari sunt, mai degrabă decât să facă un gest de solidaritate şi compasiune", spune Paola Zadra de la asociaţie,în timp ce arată vila din apropiere, scufundată în iarbă înaltă.

Forţele de ordine au încercat să elibereze drumul şi să permită familiei Merli, proprietara vilei, să intre în cea care până în acel moment a fost casa locuită de Elena Velicu. Când i-a văzut trecând pragul, ochii Elenei s-au umplut de lacrimi, a înţeles că s-a terminat. Fără muncă, fără casă, şi-a pus cortul în faţa primăriei.

La cort

"Voi dormi aici, de la Primărie nu am primit nicio contribuţie pentru funeraliile mamei mele, am fost ajutată de vecini care au făcut o chetă. Acum două săptămâni am primit o susţinere de la Caritas, până acum am supravieţuit datorită lor".

Şi se uită la amicii de la asociaţie. "Sunt unicii care îmi dau o mână de ajutor. Primarul mi-a spus că, dacă voi găsi o locuinţă, voi primi o contribuţie, dar au fost numai vorbe - spune Elena. Acum câteva zile mi s-a propus să stau într-o casă-hotel timp de trei luni, însă am lucrat şi plătit mereu taxele, statul trebuie să mă ajute".

Primarul Alessandro Grieco a întâlnit-o pe femeie şi pe câţiva componenţi ai asociaţiei care s-au organizat în ture pentru a evita ca Elena să rămână singură. Elena Velicu, care a prezentat cerere pentru a accede la casele sociale (Aler) şi este pe locul 1.500 al listei, cere "angajamente scrise din partea administraţiei".

"Ni s-a spus că primăria a încheiat acorduri cu proprietarul casei pentru a stinge datoria pe care o am la el, dar şi acestea par numai cuvinte lipsite de consistenţă - a explicat evacuata. Din acest motiv cer să fiu asigurată cu documente scrise".

"Facem tot posibilul - răspunde primarul. Resursele Primăriei sunt reduse şi nu-mi pot permite să ajut numai o persoană. Am sfătuit-o pe doamnă să caute găzduire, chiar dacă pentru puţin timp, la sora care locuieşte în Ceranova, astfel încât să ne dea timp pentru rezolvarea problemei. Sper la un acord, fiindcă sarcina mea este aceea de a proteja toţi cetăţenii şi nu pot tolera o campare în faţa primăriei".

Mihaela Talabà este de 17 ani în Italia, unde lucrează ca traducătoare şi interpretă la Tribunalul din Castrovillari (Cosenza). A scris prima poezie când avea doar 9 ani, fiind marea ei pasiune. Ajunsă în Peninsulă a continuat să scrie şi a participat la numeroase concursuri. Pregăteşte un volum de poezii, pe care doreşte să-l publice până la sfârşitul anului.

Mihaela Talabà are 40 de ani, este originară din Iaşi, dar de la vârsta de 10 ani a trăit împreună cu familia la Timişoara. În prezent locuieşte la Francavila Marittima, provincia Cosenza (regiunea Calabria). A venit în Italia în anul 1997, "pentru motive de afaceri".

Ca majoritatea românilor ajunşi în Italia, a trecut, mai ales la început, prin diferite probleme. "Când am ajuns în Italia, problemele cu care m-am confruntat au fost legate de limba italiană, de cultură şi tradiţii diferite, de un nou model de trai şi nu în ultimul rând, o altă atitudine mentală. Ceea ce mi-a fost însă cel mai greu, dorul de familie si de ţara mea." ne-a povestit ea.

În prezent se ocupă de traduceri şi de interpretariat la Tribunalul din Castrovillari, provincia Cosenza.

Oameni în geci de piele

Mihaela Talabà ne-a povestit despre marea ei pasiune, poezia. "Prima mea poezie am scris-o la vârsta de 9 ani, eram în clasa a III-a, dacă memoria nu mă înşeală. Eram în ora de franceză şi în acea zi, învăţătoarea, ne-a învăţat un cuvânt nou "oiseau", care înseamnă pasăre.

La sfârşitul lecţiei ne-a dat ca temă pentru acasă să compunem ceea ce vroiam noi cu acest cuvânt: o frază, o povestire, o poezie, depindea de inspiraţia noastră. Îmi plăcea învăţătoarea. În drum spre casă nu am făcut altceva decât să mă gândesc la cuvintele sale." şi-a început ea povestirea.

"Mă gândeam şi formulam în mintea mea fraze cu păsări, încercam şi-n franceză, şi-n română… dar nu eram mulţumită. Am ajuns acasă. Locuiam la etajul trei. Eram singură. M-am aşezat la birou în camera mea care era în faţa ferestrei. Mă uitam pe fereastră şi mă gândeam. Crengile unui copac băteau din când în când în geam şi anumite păsărele cântau şi se jucau. În timp ce le priveam, mă simţeam tot mai singură... Dintr-o dată am simţit ca un freamăt interior şi mâna mea a început să scrie ca un râu înfuriat după furtună." a continuat românca.

Mihaela Colin-Cernitu, la al cincilea volum de poezii în Italia: "Trăim într-o Italie invidiată de toată lumea"

Prima sa poezie ar fi putut să-i creeze ei şi familiei, multe probleme. Mihaela a povestit că după ce poezia i-a fost pusă la panoul de onoare, "doi oameni cu geci de piele" s-au interesat despre ea. "Titlul poesie era "oiseau", restul era în limba română. Îmi aduc aminte că începea aşa "Oh, pasăre minunată!". Poezia vorbea de acestă pasăre închisă într-o colivie care visa să zboare liberă. Poezia a fost expusă la şcoală. După câteva zile, doi oameni cu geci de piele, au venit acasă şi au început să pună tot felul de întrebări, dacă cineva îmi dăduse poezia sau dacă auzisem ceva… De atunci nu am mai scris nicio poezie atâta timp cât am stat în România." a precizat Mihaela.

Poezii în limba italiană

"După mulţi ani în Italia, am înţeles că dacă vreau să scriu bine in italiană, trebuie să merg la şcoală. Cinci ani în urmă m-am înscris la o şcoală serală şi am început din nou să scriu poezii, în limba italiană."

Am întrebat-o despre poeziile scrise în limba italiană. "Anul trecut am scris pentru profesorii mei o antologie de poezii intitulată "Il tempo degli Dèi". Asociasem la fiecare profesor, un zeu. Neştiind ce valoare avea ceea ce scriam, am început să trimit poeziile la concursuri literare, în Italia, şi rezultatele au început să vină. De exemplu, pe data de 20 septembrie 2014 am câştigat trofeul poesie la "Gran Galà di poesia…Rende in versi".

"Poeziile mele vorbesc de dragoste, iubire eternă, renaştere, dorinţă, criză de identitate, esenţa vieţii, etc. Am introdus un cuvânt românesc într-o poezie. Am scris cea mai scurtă poezie din lume." a adăugat ea.

Mihaela ne-a vorbit despre proiectele sale de viitor. "În acest moment fac ultimile traduceri, ale poeziilor mele şi vreau să public până la sfârşitul anului. Lucrez la mai multe proiecte. Vreau să înfiinţez o asociaţie socială, culturală, italiană-română. Vreau să scriu şi în proză. Mi-ar face plăcere să cunosc şi alte persoane care au aceleaşi obiective ca şi mine. Pentru un eventual contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea."

Andi Rădiu

Evenimentul organizat la Abetone, în regiunea Toscana a avut şi o parte culturală, printre standurile prezentate fiind şi cele ale unor autori români din Italia. Printre aceştia s-a aflat Mihaela Colin-Cernitu, poetă, de 18 ani în Italia. A publicat mai multe cărţi în limbile română şi italiană, cu ultima, intitulată "Dansez geloasă pe fluturi", fiind prezentă pe stand. Am rugat-o să ne povestească despre dragostea ei pentru poezie şi despre impresia pe care o are desrfe românii din Italia.

Mihaela Colin-Cernitu este originară din Craiova, absolventă a Facultăţii de litere, română şi franceză, Universitatea din Craiova. Încă din ţară şi-a început activitatea literară. "Am colaborat la Radio "Oltenia", Craiova, la televiziunea locală "Terrasat" şi la reviste de literatură româneşti, cu poezii, eseuri şi cronici plastice. În limba română sunt prezentă în antologii literare şi am publicat următoarele volume: "Drum cu prioritate", "Urmaşii", "Luminez şi aştept", "Desene" , "Scrisori din libertate", "Scrisorile albastre" şi un volum de poveşti pentru copii "Visul pădurii", şi-a început povestirea.

Românca este de 18 ani în Italia iar pasiunea pentru poezie şi literatură nu şi-a pierdut-o. "Din 1996 sunt în Italia, la Firenze, unde am cunoscut cenacluri literare de seamă, la unele particip şi acum: PIaneta Poesia, cu Franco Manescalchi, preşedinte, Academia "Vittorio Alfieri", Cenaclul artiştilor de la Casa di Dante,Cabinetul Viesseux, Camerata dei poeţi. În Italia am avut ocazia să cunosc poeţi şi să traduc din operele lor în revistele româneşti din ţară: Tribuna, Ramuri, Luceafărul, Lamura, Mozaic, Vatră." ne-a povestit Mihaela.

Am rugat-o să ne spună despre creaţiile sale. "Poeziile mele scrise în italiană sunt publicate în următoarele volume: Ancora, Arcul de triumf, Vorbe fără astâmpăr, în romană şi italiana, Pasta cu sufletul, scrisă împreună cu poeta florentină Liliana Ugolini şi pictoriţele Aurora Speranza şi Giovanna Ugolini şi în diverse antologii de poezie italiană. De curând am publicat la o editură craioveană Sitech, o culegere de poezii "Dansez geloasă pe fluturi." a precizat ea.

"Pentru mine, poezia e a doua respiraţie"

"Am participat la un concurs de poezie în 2010, organizat de revista vâlceană STARPRESS, împreună cu asociaţia literară din Canada, clasificându-mă pe locul al doilea, din 6500 de concurenţi români din toată lumea." a completat românca.

Mihaela Colin e o persoană sensibilă, îndrăgostită de poezie. "Scriu cu pasiune şi pentru mine poezia e a doua respiraţie. Orice fac în viaţa de zi cu zi, trec prin filtrul liric. Lumea poate fi deosebit de bună şi frumoasă, dacă ne-am opri să privim mai des unii în ochii celorlalţi. Am descoperi comorile care stau ascunse în sufletele noastre şi am privi la cer mai des,cum spunea minunată poeta Magda Isanos (1917-1944):

"Şi-mi pare aşa de trist că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viaţa e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate
şi celălalt şi-mi pare neinteles şi trist
că nu privim la cer mai des, că nu culegem flori şi nu zâmbim
noi, care aşa de repede murim."

Românca a participat la evenimentul de la Abetone, unde şi-a putut prezenta cărţile. "În perioada 6 şi 7 septembrie, s-a desfăşurat la Abetone, în Toscana, o minunată activitate cultural-artistică românească. Muzica populară, jocurile de la noi de acasă, neuitate şi voia bună au animat publicul local. Participanţii erau români care au darul cântecului, cărora le place să joace şi să-şi aducă aminte că România este mereu cu ei, în suflet şi în fiecare activitate pe care o fac.

Abetone, pământ românesc - Staţiunea turistică din Toscana a devenit centrul comunităţii româneşti pentru două zile

Frumuseţile patriei, film la Abetone: "Vă prezint România sau aşa cum îmi place mie s-o numesc: Grădina lui Dumnezeu"

Organizatorii s-au zbătut să facă rost de sponsori, să se simtă în largul lor toţi invitaţii la această manifestare românească. Guvernul român va aplauda această întâlnire amical între români şi italieni, făcută fără să cerem nimic de la ţara-mamă..."

Am întrebat-o ce părere are despre comunitatea românească din Italia şi care ar fi nevoile principale. "Părerea mea este că românii din străinătate au nevoie de legi serioase care să le protejeze drepturile, care să le dea demnitatea de romani, oriunde s-ar afla. Nu este drept să se vorbească urât de noi şi de ţara noastră, chiar dacă mai sunt câte unii, puţini la număr, care greşesc. Poate că nu au ce să mănânce şi atunci fură. Să putem munci în linişte, să câştigăm bani, că de-aia am plecat de acasă, să ne putem delecta în voie, în timpul liber, să arătăm lumii întregii comorile noastre de suflet şi neam românesc.

Trăim într-o ţară frumoasă şi primitoare, într-o Italie invidiată de lumea întreagă pentru artă şi oamenii ei amabili. Să ne bucurăm de toate acestea, avem nevoie şi de dumneavoastră, dragii noştri conducători!

În final ne-a rugat să publicăm un mesaj pentru guvernanţii din România: "Nu ne uitaţi, chiar dacă am plecat din ţară, noi suntem români, suntem ai voştri!

Andi Rădiu

Duminică, 28.09.2014 în oraşul Ceprano ( Frosinone ) a avut loc şedinţa de înfiinţare a filialei PSD Frosinone.

În urma dezbaterilor şi a alegerilor democratice s-a ales Biroul Executiv. Din acesta fac parte: Clara Taşcu – preşedinte, Ciprian Mardare - secretar, Cristian Vârtos, Gabriel Taşcu –vicepreşedinţi, Cristian Vasile, Alina Gherasim, Valerica Gherasim – consilieri şi Sebastian Iancu – trezorier.

Preşedinte al filialei a fost aleasă Clara Taşcu

Au mai participat: Florin Tătaru secretar naţional PSD Italia, Claudiu Dospinoiu prim vicepreşedinte PSD Italia, Simona Marinoiu, Cristi Nahoi vice preşedinţi PSD Diaspora Italia, Petcu Dorin, Adrian Niţu, Clara Taşcu, Corina Oros, Elena Torcatoru, Adrian Panoschi, Vasile Panoschi, Avram Vasile, Iulian Branişte (delegaţi ai filialelor PSD Latina, Psd Roma, PSD Borghesiana, PSD Vercelli, PSD Diaspora Italia), Marco Galli - primar Ceprano, Vincenzo Cacciarella - viceprimar Ceprano, Domenica Belli - secretar PD Strangolagalli, Giovanni Visselli, Fabrizio Kofler şi numeroşi membrii ai noii filiale PSD Frosinone.

Marco Galli, Primarul oraşului Ceprano

Evenimentul face parte din programul PSD Diaspora Italia de integrare în viaţa politică a românilor din diaspora. În intervenţiile lor, Florin Tătaru şi Claudiu Dospinoiu au pus accentul pe mobilizarea pentru campania electorală de susţinere a Preşedintelui Victor Ponta pentru alegerile prezidenţiale.

Şedinţa de infiintare a fost condusa de Florin Tătaru.

Secretariat PSD Diaspora Italia

Ofensiva PSD în diaspora continuă: a înființat o nouă filială în Cipru

Ziarul Românesc Germania se alătură celorlalte ziare în limba română publicate de grupul editorial cu filiale la Roma, Bucureşti, Londra şi Frankfurt.

Ziarul este gratuit, are un tiraj de 10.000 de exemplare şi este bilunar, dar în scurt timp va deveni săptămânal şi îşi va mări tirajul şi distribuţia. În prezent este distribuit în oraşele cu cele mai mari comunităţi de români, la agenţii de transport, biserici, magazine cu produse tradiţionale, consulate, asociaţii şi în alte puncte de reper pentru comunitatea românească.

Comunitatea românească din Germania, estimată acum la circa 600.000 de persoane, este comunitatea de români cu cea mai mare creştere din străinătate. Germania este atractivă atât pentru cei aflaţi în România, cât şi pentru cei aflaţi în ţări cu economii în criză, cum ar fi Spania şi Italia, de unde sosesc zilnic foarte mulţi români.

ZRG conţine ştiri în primul rând, despre actualitatea din Germania, din România, din celelalte ţări cu mari comunităţi româneşti. Nu face partizanat politic, dar nu va ocoli ştirile politice. Prezintă noutăţile legislative care îi pot interesa pe românii din Germania, prezintă istoriile de succes ale românilor în contextul german, dar nu va ocoli ştirile de cronică neagră, care ne afectează imaginea.

Dar cel mai important obiectiv al noii publicaţii este acela de A SPRIJINI COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ. Iniţiativele care unesc comunitatea şi îi aduc împreună pe români, dezbaterile cu privire la reprezentarea intereselor acestei comunităţi în raport cu autorităţile germane şi române, manifestările culturale şi cu profil economic care se adresează românilor din Germania, toate acestea au loc rezervat în paginile ziarului.

În prezent ZRG este distribuit în oraşele cu cele mai mari comunităţi de români, la agenţii de transport, biserici, magazine cu produse tradiţionale, consulate, asociaţii şi în alte puncte de reper pentru comunitatea românească.

Urmărim permanent EXTINDEREA DISTRIBUŢIEI şi facem apel la toţi cei care au un magazin cu produse tradiţionale, un restaurant, o agenţie de servicii, o asociaţie culturală, etc., să ne semnaleze unde vor să primească ZRD şi noi îl livrăm GRATUIT. Trimiteţi adresa, telefonul şi câteva date despre dvs. la email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În acelaşi timp căutăm corespondenţi din toate zonele Germaniei, cu o minimă experienţă în redactarea de ştiri şi bune cunoştinţe de limba germană. Email la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Vă invităm zilnic pe oglinda online a Ziarului, site-ul www.ziarulromanesc.de.

Iată câteva subiecte din primul număr:

 

  • Proiectul guvernului de la Berlin de a reduce "turismul social" al imigranţilor din Uniunea Europeană, cu limita de şase luni pentru căutarea unui loc de muncă.
  • Şansele unui român de a-şi găsi un loc de muncă în Germania, interviu cu doi titulari de agenţii de intermediere de forţă de muncă.
  • Cum trăieşte un medic în "paradisul" german şi propunerile sale pentru oprirea exodului cadrelor medicale din România.
  • Românul de 21 de ani mort în condiţii suspecte într-o închisoare din Germania.
  • Interviu în exclusivitate cu Klaus Iohannis, candidatul german la alegerile prezidenţiale.
  • Congresul Românilor de Pretutindeni, românii din Germania se organizează.
  • Multe anunţuri cu OFERTE de muncă. Şi multe altele.

 

Vă mulţumim că ne citiţi.

Robert Gheorghiţă Scortos are 17 ani şi este considerat cel mai bun strungar român din provincia Milano. Născut la Vaslui, s-a stabilit în localitatea Cislago împreună cu familia sa din 2007, de când părinţii lui au horât să plece în străinătate să-i ofere un viitor mai bun.

A absolvit Institutul Profesional de Stat pentru Industrie şi Artizanat"Antonio Parma" (IPSIA) – Saronno, în luna iulie a acestui an. A realizat prima etapă a campionatului la cea mai bună probă de strugar CNC pe un simulator marca Siemens, organizată de una din filialele firmei Randstad din Legnano(MI).

În prezent este angajat ca ucenic, operator pe maşini cu comandă numerică într-o societate din Mozzate, care produce maşini pentru producţia alimentară.

Robert este foarte mulţumit de excelentul său rezultat ţinând cont că a concurat cu 10 muncitori calificaţi veniţi din alte zone din regiunea Lombardia.

Campionatul Strungarilor este un tur de 8 etape sponsorizat de Randstad Technical cu specialitate în cercetare, selecţia şi managementul resurselor calificate în domeniul ingineriei mecanice şi electrice.

Firma Randstad se află pe al doilea loc din lume în resurse umane, are ca parteneri firma Siemens, cu sponsorizarea firmei Probest şi patronajul UCIMU (sisteme pentru producţii) şi Asociaţia Constructorilor Italieni de maşini şi unelte, roboţi şi automatizări.

Pe data de 3 octombrie Robert va concura cu alţi 7 câştigători din alte zone ale Italiei (Venaria Reale, Pavia, Piacenza, Gallarate, Bergamo, Casalecchio di Reno şi Brescia) în finala naţională organizată în interiorul zonei “Pianeta Giovani” (Planeta tinerilor), eveniment cu participare internaţională dedicat industriei de maşini şi unelte care va avea loc în FIERA DI MILANO (RHO-PERO) perioada 30 septembrie-4 octombrie 2014.

Carmen Scorțanu


Vinurile românești au fost protagonistele unei degustări de excepție care a avut loc la Milano, la începutul lunii. Restaurantul ”Il Bersagliere” din Parco delle Cave a găzduit sâmbătă, 6 septembrie, un eveniment organizat de o tânără somelier româncă, Yvone Pădurariu, 27 de ani (foto).

Originară din Iași, a absolvit Facultatea de Relații Internaționale a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din capitalei Moldovei, după care s-a mutat în Italia și inițial a lucrat ca operator într-un "call center”. Ulterior a absolvit cursurile uneia dintre cele mai importante organizații de profil enologic din Peninusulă, ”Associazione Italiana Sommelier”.

La eveniment au participat circa 60 de persoane, români și italieni, care s-au declarat deopotrivă plăcut surprinși de calitatea vinurilor românești. Supriza, de fapt, constă în faptul că dintre cele cinci vinuri prezentate, niciunul nu aduce cu cele din comerț. "Am mers personal în România în crame pentru a alege acele vinuri care pot concura marile vinuri”, ne-a declarat Yvone.

Întrebarea care se naște spontan la un astfel de eveniment este în mod automat legată de plasarera calitativă a vinurilor românești pe piața internațională și dacă putem concura cu adevărat cu cineva. "Piața românească, chiar dacă are o tradiție interesantă, este considerată pe plan mondial un «nou jucător». Recuperăm cu pași repezi, dar pe piață suntem văzuți la fel ca noii producători de vin cum ar fi Noua Zeelandă, Australia sau chiar China.”

Yvone a ales cinci vinuri pentru această prezentare, toate produse din Fetească, soi românesc 100%. "Am ales două vinuri albe și trei roșii din Fetească Albă de la Dealul Mare (Iași), Fetească Albă Regală, iar ultimele trei (roșii), toate din bob negru de Fetească Albă. Ideea a fost să subliniez diferențele în același soi de vin, în funcție de cum este învechit, în butoi sau în sticlă”.

O parte consistentă a discuțiilor de pe marginea prezentării au fost legate de concentrația alcoolică a vinurilor prezentate, care ajunge aproape de 14 grade la Feteasca Albă Regală: ”Concentrația alcoolică nu este foarte importantă, gustul și persistența unui vin însă sunt foarte importante.”

Degustarea a fost animată și de comparația inevitabilă dintre vinurile italiene și cele românești. ”Ca să vorbim pe o scară de valori, România pe plan mondial este un producător peste medie, aș spune de nota șase. Ceea ce nu e puțin. Însă pierdem mult la marketing, la prezentare și chiar la mentalitatea producătorilor. Avem mult de lucrat, chiar la nivel de disponibilitate pentru a da informații ori de simplu acces la crame”.

Evenimentul nu a presupus un cost fix pentru participanți, ci a fost preferată varianta ofertei libere şi asta doar pentru a acoperi o parte din costuri. ”M-am gândit doar să fac ceva pentru țara mea, nu să fac un eveniment comercial. Știu că o astfel de degustare are în mod normal prețuri la intrare de peste o sută de euro, dar nu m-am gândit la un câştig personal”, a conchis Yvone.

Cornel Toma

Citește și:

Marinela Ardelean, zâna vinurilor româneşti: «Vreau să văd vinurile noastre în restaurante italiene»

O româncă valoroasă, motiv de mândrie pentru Italia: "Eu vreau ca şi România să fie mândră de mine"