2.500 de români morți anual în diaspora. Teodor Meleșcanu: Nu contribuie la buget, nu putem plăti repatrierea corpurilor

„În ultimii ani s-a înregistrat o medie anuală de circa 2.500 decese ale cetățenilor români în străinătate. Aceste date nu reflectă însă cifra reală a deceselor cetățenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri, defuncții sunt înhumați ori incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române, sau sunt repatriați și înhumați în România pe baza certificatelor de deces străine (ceea ce legislația în vigoare admite), iar în absența unor proceduri succesorale derulate în țară, familiile nu mai solicită certificate de deces românești.”

Am citat din răspunsul ministrului de Externe, Theodor Meleșcanu la interpelarea deputatului Costel Lupașcu (PSD Botoșani), care voia să afle cum sprijină Ministerul de Extene repatrierea miilor de români decedați în străinătate în fiecare an.



Costel Lupașcu cere date despre fondurile pentru repatrierea corpurilor

”Mulți români sunt plecați să-și facă un rost în străinătate și să caute un trai mai bun. Din păcate, însă, este înţeles de la sine ca rata de migraţie este direct proporțională și eu numărul de decese ale românilor în străinătate. Sute de români mor peste hotare în fiecare lună, departe de cei dragi și de locurile natale. Mulţi dintre aceștia pleacă din rândul celor vii pe nepregătite, lăsând familiilor datoria de a lupta pentro le aduce trupurile acasă.

Costul pentru repatrierea unei persoane decedate poate ajunge până la ordinul miilor de euro, ceea ce uneori poate fi peste posibilităţile materiale ale rudelor. În cazul în care repatrierea se face din țări precum Anglia, Franţa sau Spania, costurile pot fi mai rezonabile dacă familia întocmește singură documentele de transport, adică pașaportul mortuar. Cu toate procedurile și documentele pentru întocmirea pașaportului mortuar, transportul terestru sau cu avionul, ori ambele, repatrierea nu ar trebui să coste mai mult de 3.000 – 6.000 de euro, ceea ce este însă o sumă considerabilă pentru multe familii din România.

De asemenea, sunt numeroase cazuri de români decedaţi în străinătate, ale căror trupuri neînsufleţite stau chiar și câteva luni în camerele frigorifice ale ţării în care s-a produs decesul, deoarece rudele nu își permit să plătească repatrierea. La consulatele românești, românii cer sprijin atunci când ajungîn această situaţie, dar tot ceea ce pot primi sunt sfaturi și asistență consulară gratuită.

Având în vedere cele prezentate și faptul că la ora actuală există milioane de cetățeni români care muncesc în străinătate, care sunt demersurile Ministerului de Externe pentru a modifica legislația, astfel încât statul să suporte măcar o parte din costurile pe care le presupune repatrierea unui cetățean român decedat peste hotare?”, a fost întrebarea deputatului Lupașcu.

Meleșcanu afirmă că repatrierea gratuită ar fi o discriminare față de cei din țară

Răspunsul ministrului Teodor Meleșcanu pornește de la numărul de cetățeni români decedați în străinătate:

«Potrivit datelor statistice fumizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor  (…) în ultimii ani s-a înregistrat o medie anuală de circa 2.500 decese ale cetățenilor români în străinătate. Aceste date nu reflectă însă cifra reală a deceselor cetățenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri, defuncții sunt înhumați ori incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române, sau sunt repatriați și înhumați în România pe baza certificatelor de deces străine (ceea ce legislația în vigoare admite), iar în absența unor proceduri succesorale derulate în țară, familiile nu mai solicită certificate de deces românești.”



Apoi a explicat ce pot face consulatele în aceste cazuri: prestarea cu titlu gratuit a serviciilor consulare specifice: înregistrarea primară a decesului la consulate, înscrierea în registrele de stare civilă romanești a certificatelor de deces străine, eliberarea pașapoartelor mortuare, procurarea certificatelor de deces întocmite de autoritiitile străine competente, intermedierea procedurilor de apostilare sau supralegalizare pe plan local a acestor certificate. „Subliniem că toate aceste servicii consulare se efectuează în regim de gratuitate, astfel încât nu presupun costuri suplimentare pentru familiile îndoliate.”, a precizat ministrul.

Sub aspect financiar, în bugetul Ministerului Afacerilor Exteme (MAE) este prevăzut un fond special pentru gestionarea situaţiilor de criză care afectează viaţa și sănătatea unui număr semnificativ de cetățeni români aflaţi în străinătate (atentate teroriste, conflicte armate, accidente de proporţii, calamităţi naturale, alte dezastre), fond ce poate fi utilizat inclusiv pentru repatrierea unor cetățeni români decedaţi în străinătate în astfel de circumstanţe.

De asemenea, un articol din Legea privind serviciile consulare permite suportarea de către MAE a costurilor transporturilor funerare destinate repatrierii cetățenilor români decedaţi în străinătate, atunci când familiile nu dispun de mijloace financiare, însă numai dacă nu este posibilă înhumarea sau incinerarea defuncţilor pe pian local, a mai explicat ministrul, precizând că intervenţia financiară a MAE în cazurile specificate anterior este posibila numai cu titlu de excepţie.

„Niciunul dintre statele membre ale Uniunii Europene nu alocă în bugetul public fonduri speciale pentru repatrierea necondiționată a propriilor cetățeni decedaţi în străinătate, suportarea cheltuielilor aferente transporturilor funerare nefiind prevăzută în sarcina instituţiilor publice decât cel mult în anumite situaţii de criză de anvergură sau în cazul persoanelor trimise în misiune oficialii în străinătate- similar sistemului din România.”, a mai spus ministrul.

Costul unui transport funerar către România se cifrează, de regulă, între 3.000- 6.000 euro, în cazul în care decesul a survenit pe teritoriul statelor din Europa de Vest, ajungând însă și la 10.000- 15.000 euro în cazul transporturilor din alte regiuni de pe mapamond, precum continentul american, Orientul îndepărtat, Australia sau Noua Zeelandă.

Teodor Meleșcanu atrage atenția că s-ar crea o discriminare față de cetățenii din țară. De ce să li se plătească românilor din străinătate transportul corpului, dacă pe de o parte nu contribuie la bugetul public, iar pe de altă parte câștigă și mai mult!

„Prestarea ajutoarelor sociale se fundamentează pe contribuţia directă la bugetul public al asigurărilor sociale. Prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situaţii inechitabile în raport cu cetățenii români domiciliaţi în țară, situaţii ce încalcă principiul solidarității sociale.

Astfel, cetățenii români care locuiesc în țară nu beneficiază de sprijin financiar din partea statului pentru transporturi funerare în interiorul teritoriului României, deși contribuie nemijlocit la bugetul public al asigurărilor sociale.

În schimb, cetățenii români din străinătate ar urma să beneficieze de finanţare din fonduri publice pentru aceleași categorii de servicii funerare, fără a fi, de regulă, contribuabili la bugetul de stat și cu toate că, în general, realizează venituri superioare nivelului mediu al veniturilor personale  familiale din România.”



Soluția sugerată de ministrul de Externe: „încheierea de asigurări de viață și călătorie care să prevadă și posibilitatea repatrierii în caz de deces, ca soluţie optimă în astfel de imprejuriiri nefericite”. MAE va lansa o campanie prin care să sugereze românilor să încheie astfel de asigurări.

În fine, în legătură cu corpurile abandonate la morgile din străinătate, Teodor Meleșcanu afirmă că „în spaţiul public se vehiculează cifre și date false, situaţiile reale de acest gen întâlnindu-se extrem de rar în practică.

Astfel, în unele relatări mediatice difuzate în ultimii ani se făcea referire la sute de cazuri înregistrate în Italia și Spania. De fiecare dată, misiunile diplomatice și oficiile consulare au intervenit pentru verificarea informaţiilor respective, rezultatele constatărilor indicând un număr incomparabil mai redus (de regulă, sub 10 cazuri în fiecare din cele două state), iar în majoritatea situațiilor, motivele reale pentru imposibilitatea (temporară) a organizării repatrierii funeraliilor erau de altă natură”, a mai precizat ministrul român de Externe.

Sorin Cehan

Deputat din Parlamentul României: «În Italia sunt 3 milioane de români, jumătate muncesc la negru. Cum îi protejează MAE?»

Teodor Meleșcanu, demis de cozile de diaspora, se întoarce la MAE și vrea ca România să devină o mare putere militară