Cea mai mare tabără de sinistraţi amenajată după cutremurul de duminica trecută în regiunea Emilia-Romagna se află la Mirandola, provincia Modena, la 50 de km de Bologna. În tabăra de corturi au fost cazaţi zeci de români, dar mulţi alţii sunt nevoiţi să doarmă în maşini, pentru că nu au fost primiţi în tabără. Între aceştia, o familie cu un copil mic şi un altul operat de curând (foto).
Motivul? Nu au documente de rezidenţă în această localitate. Nu au fost primiţi în tabără nici unii dintre cei care au rezidenţă, pentru că lista de aşteptare e foarte mare. Pe lista făcută de preotul Andrei Meseşan se aflau ieri 104 familii de români sinistrate care au rămas fără casă după cutremur. Nimeni de la Consulatul de la Bologna, competent de zonă, nu venise până ieri să se intereseze de soarta românilor care nu au ce mânca sau unde dormi, iar consulul a emis două comunicate foarte vesele, în care susţinea că nu este absolut nicio problemă cu românii în zonă.
Sute de români sinistraţi după cutremurul din Emilia Romagna
Deputatul William Brînză, venit să vadă cu ochii lui situaţia de la Mirandola, a fost şocat de ce-a găsit. După ce a discutat cu românii cazaţi şi a văzut condiţiile în care se găsesc, a contactat autorităţile italiene care se ocupau de organizarea taberei.
William Brînză i-a vizitat pe sinistraţii români din Emilia Romagna
Preşedintele Consiliului Comunal din Mirandola, Andrea Venturini a discutat îndelung cu deputatul român despre situaţia românilor şi l-a asigurat că nu există niciun criteriu de naţionalitate sau rasă în momentul înscrierii. Singura condiţie e ca sinistraţii să aibă rezidenţa în localitatea Mirandola. Pentru cei care locuiesc în alte oraşe, trebuie să se adreseze administraţiei locale respective.
Copil operat
Deşi deputatul Brînză a primit toate asigurările despre o primire corectă a sinistraţilor, lângă tabăra de corturi a întâlnit zeci de familii de români, cu actele de rezidenţă în regulă, care făcuseră cerere, dar care erau încă obligaţi să doarmă în maşini. E şi cazul familiei Baicu, originară din Mizil, judeţul Prahova, care locuia cu acte în regulă, într-un apartament din centrul istoric al oraşului.
Deşi în familie există un copil mic şi un altul operat cu câteva săptămâni în urmă, nu li s-a dat niciun răspuns pentru a putea fi repartizaţi în corturi. De aici şi greutăţile legate de cazare, condiţii igienice, prepararea hranei, etc.
Rodica Baicu ne-a declarat că într-una din zile i-a fost rău şi a leşinat chiar în faţa biroului de primire. „Am fost să întrebăm de condiţiile pentru a intra într-un cort şi când am ajuns la oficiul de primire, mi s-a făcut rău şi am leşinat. Mi-au acordat primul ajutor dar ne-au spus că există o listă destul de mare pentru a fi repartizaţi. Ar trebui să aşteptăm pentru că există alţii care au prioritate. N-am înţeles care ar fi criteriile şi cine are prioritate înaintea unei familii cu documente în regulă, cu doi copii mici şi cu starea mea de sănătate destul de dificilă.”
Familia Baicu a denunţat şi faptul că a încercat să ia legătura cu consulatul din Bologna, dar nimeni nu răspundea la telefon şi nimeni nu a venit să se intereseze despre starea românilor din comunitate. În registrul de apeluri al telefonului lor mobil existau zeci de încercări de a contacta consulatul.
Reportaj între sinistraţii români din Emilia Romagna: „Am trăit momente de coşmar”
Mai sunt şi cazuri speciale, cum ar fi cel al unui român arestat la domiciliu: „Am primit decizia de arest la domiciliu, dar în dimineaţa cutremurului am ieşit îngrozit di casă. Apoi nu am mai putut intra. M-am prezentat la biroul de primiri din tabăra de corturi şi am informat despre situaţia mea. Mi s-a spus că nu au loc pentru mine. Eu dacă nu am unde să dorm, stau pe stradă sau prin maşini cu amicii mei dar dacă mă controlează carabinierii sau poliţia, se descoperă ca am o consemnare la domiciliu şi îmi pot crea probleme mari. Habar n-am cum să procedez.”
Andi Rădiu
