Advertisement

Giuseppe Balsamà, președintele Asociației Împreună pentru Athos: ”Călătoriile în România m-au apropiat în mod special de tradiția ortodoxă”

Din ce în ce mai mulți cetățeni italieni se apropie de România, nu neapărat pentru afaceri, ci pur și simplu fascinați de peisajele din țara noastră, de oameni, de satele rămase așa cum erau pe vremuri și în Italia anilor ’70, de tradițiile noastre, de diversitate și chiar de lăcașurile noastre sfinte și de ortodoxie. Așa este Giuseppe Balsamà, președintele Asociației ”Împreună pentru Athos” (Associazione Insieme per l’Athos) din Roma, singura asociație cu acest profil din Italia recunoscută și de Muntele Sfânt.

Giuseppe Balsamà, de 16 ani, asociația dvs. desfășoară în luna mai o conferință internațională dedicată spiritualității Muntelui Sfânt. De ce acest eveniment?

«Unul dintre obiectivele pe care ni le-am propus în 2002, odată cu înființarea Asociației ”Împreună pentru Athos” – Associazione Insieme per l’Athos – este acela de a promova, de a face cunoscut extraordinarul microcosmos religios de la Muntele Sfânt, în special în Italia, o țară cu precădere catolică.

Motivați de această dorință, am înțeles în timp că numai prin organizarea de evenimente specifice, de seminarii, zile de studiu, expoziții și mai ales conferințe internaționale, vom putea să aprofundăm acest aspect spiritual, istoria, cultura și arta din această mică peninsulă de pe pământ grecesc, care de mii de ani constituie cel mai important centru monahal creștin din lume.

Nevoia tot mai mare de o credință adevărată și mai profundă, împreună cu descoperirea unei creștinătăți prea puțin cunoscute cum este cea orientală, au dus la o creștere semnificativă a participării la întâlnirile noastre internaționale, creștere resimțită în ani prin participarea unor personalități din lumea academică, din cadrul bisericii sau a lumii monahale.»

Care este tema din acest an?

«Pentru  cea de-a 16-a ediție a conferinței noastre anuale am ales ca argument: ”Muntele Athos și înființarea primelor mănăstiri”. Prin prezentarea acestei teme dorim să ne axăm pe o perioadă foarte importantă pentru Athos și anume cea a apariției primelor comunități monahale.

Astfel cele dintâi mănăstiri athonite datează din a doua jumătate a secolului al IX-lea și este vorba de: Marea Lavră, Iviron, Vatoped și nu în ultimul rând Mănăstirea Amalfitani, locuită până în 1250 de o comunitate de călugări de rit latin cu origini în Italia. Atunci erau patru, în prezent sunt 20 de mănăstiri: 17 grecești, iar alte trei cu călugări de alte naționalități: o mănăstire a rușilor, una a bulgarilor și o alta a sârbilor. În plus sunt în prezent și 17 schituri, dintre care două locuite în special de călugări români: Schitul Lacu și Schitul Sfântul Ioan Botezătorul (Prodromu).

Pentru a prezenta și explica mai bine această etapă de apariție și dezvoltare a primelor grupuri de călugări pe Athos, apelăm de fiecare dată la experți și specialiști în acest domeniu nu numai din Italia, ci și din Grecia și România. Astfel, în conferința din 13 mai, de la Accademia di Romania de la Roma, vor veni cu detalii specifice: Massimo Capuani din Milano, cunoscător al artei și spiritualității praticate pe Muntele Athos, profesorul Vassilios Koukousas din Salonic, Ieromonahul Theofilos din Mănăstirea Pantocrator, profesoara Bernadette Martin-Hisard din Paris, profesorul Marco Merlini din Sibiu, Michail Talalay din Rusia și Iulian Damian, referent al Accademiei Române din Roma.»

După ce criterii alegeți tema în fiecare an?

«Subiectul de dezbatere îl alegem, după evaluări și cercetări atente, prin prețioasa contribuție a călugărilor athoniți și a comisiei noastre știintifice, constituite din specialiști, coordonați de Antonio Manzella.

Trebuie să recunosc că în fiecare an, identificarea temei pe care vrem să o tratăm devine complexă și din cauza dificultății cu care găsim cunoscători competenți la nivel internațional în acest domeniu.»

De când ați început și până în prezent, de 16 ani, invitații voștri sunt tot mai numeroși. Și interesul față de Muntele Athos este mai mare?

«Nu există nici un dubiu că pe parcursul anilor participarea la inițiativele noastre este tot mai numeroasă și consistentă. Aceasta denotă, fără îndoială, un interes deosebit față de bogata spiritualitate creștină din Răsărit, și în mod special față de lumea athoniților.

Multe persoane, cunoscând ortodoxismul și tradiția sa spirituală, liturgică și artistică prin intermediul diferitelor și multiplelor întâlniri organizate de Asociația “Insieme per l’Athos”, redescoperă valorile religiei creștine.»

Personal, până în prezent de câte ori ați vizitat Muntele Athos? Ce vă determină să vizitați acest loc?

«De când în iunie 2000, împreună cu câțiva prieteni, am vizitat pentru prima dată Muntele Athos, am avut imediat senzația clară că mă voi întoarce de multe ori. Și așa a fost. Cel puțin de două ori pe an împărtășesc această extraodinară experiență cu alți pelerini, călăuzindu-i într-o călătorie minunată în descoperirea de locuri sacre și cunoașterea călugărilor și pustnicilor, care au făcut din spiritualitatea ortodoxă busola vieții lor.

Personal, recunosc că de fiecare dată mă reîntorc pe Muntele Sfânt cu dorința puternică de a gusta, chiar și pentru puține zile, prin liniște și rugăciune, aceea condiție rară de pace care îmi permite să simt, pentru câteva clipe, transcedentalul.»

În același timp dvs. mergeți des în România. De ce?

«Chiar dacă atenția mea se îndreaptă spre întreaga lume ortodoxă în toate limbajele sale liturghice și culturale, călătoriile mele nenumărate în România, întreprinse din motive personale, m-au apropiat în mod special de tradiția ortodoxă a acestei minunate țări în așa măsură încât să apreciez sensul autentic și profund al religiei prin intermediul figurilor de sfinți călugări.»

În România preferați să vizitați anumite mănăstiri?

«În vizitele mele în România nu pierd niciodată ocazia de a merge la mănăstirile din împrejurimile Constanței și în special la Mănăstirea Dervent, care m-a cucerit prin modul de primire a comunității monahale, prin frumusețile spirituale și peisajele din jur. Un loc în care domnește pacea și totul te îndeamnă la rugăciune.»

Revenind la conferința din 13 mai, publicul poate asista la prezentări? 

«Conferința din dimineața zilei de 13 mai, de la Roma, de la Accademia României, ca și în cazul inițiativelor anteriore, în ciuda nenumăratelor dificultăți economice și de logistică ale Asociației, nu vizeaza un anumit public de nișă, de specialitate, așa cum poate ar părea, sau un public exclusiv ortodox. Din contră. Mesajul Muntelui Sfânt trebuie să ajungă la toți, fără excepții, constituind un răspuns clar și concret, o referire precisă și stabilă pentru omenirea modernă copleșită de materialism și de consum.

Ființa umană, atrasă de plăcere, de bogății și de confort, în cele din urmă simte nevoia de a-și satisface setea înnăscută pentru religie.

“Insieme per l’Athos”, în ciuda limitelor, dorește să construiască un pod între lumea noastră creștină occidentală și cea de la Răsărit, în mare parte necunoscută nouă, cu ambițiosul obiectiv de a facilita integrarea celor două tradiții complementare, susținându-i pe toți cei care doresc și au intenția de a redesccoperi valorile comune creștine.»

C.V.