Aveţi poftă de ceva dulce? Ştiu, vine vara şi trebuie să arătăm toţi ca pe reviste, aşa că ne-am apucat toţi de diete, ca să eliminăm chilogramele în plus. Aşa că ne lasă gura apă după dulciurile pe care le fac prietenii noştri pe facebook şi ne mulţumim să dăm un like şi să înghiţim în sec. Dar am o veste bună pentru voi: există şi dulciuri light! Cunoaşteţi cu toţii tortul “Tiramisù”, care se numeşte aşa tocmai pentru că e atât de caloric, încât “te ridică de pe boală”. Mă refer strict la reţetă originală, pentru că au apărut zeci de variante, unele prevăzând adaosul de frişcă… Ca şi cum n-ar fi fost deja o bombă! Eu vă prezint varianta hipocalorică a reţetei, pe care am numit-o “Buttamigiù”, dar nu vă speriaţi: nu te lihneşte de foame!

Şi cum e perioada capşunilor, facem un desert cu ele, că doar de-aia suntem capşunari!

Ingrediente:

• - 400 gr ricotta (alegeţi-o pe cea mai puţin calorică)
• - 100 gr + 1 linguriţă zahăr
• - 3 gălbenuşuri
• - 250 gr pişcoturi “de şampanie” (Savoiardi)
• - 500 gr de căpşuni (dar puteţi abunda)
• - limoncello, arancello sau altă licoare care vă place (facultativ)

Mod de preparare:

Cu o zi înainte, se taie mai mărunţel căpşunile, păstrându-le deoparte pe cele mai sănătoase şi frumoase. Se pun la macerat cu 100 gr de zahăr. A doua zi, se pun la scurs, fără a arunca zeama. Se freacă ricotta cu mixerul, până devine spumoasă. Separat, se freacă gălbenuşurile cu 1 linguriţă de zahăr, apoi se toarnă peste spuma de ricotta. În zeama căpşunilor se adăugă (facultativ) un strop din licoarea preferată, iar prin acel suc se trec pişcoturile, unul câte unul, pe o parte şi pe alta, cât să se umezească puţin (nu le lăsaţi în “baie” de suc). Se aşează pe tot fundul platoului înalt. Se adăugă un strat de cremă, apoi un strat de căpşuni şi se continuă până la terminarea compoziţiei, când terminăm cu stratul de cremă şi având grijă să mai păstrăm puţin din sucul căpşunilor. Căpşunile întregi se taie apoi în felii subţiri – eu am folosit instrumentul de tăiere a ouălelor fierte – şi se aşează frumos pe toată suprafaţa tortului. După care se stropesc cu zeama de căpşuni rămasă şi se bagă la frigider pentru câteva ore. Eu am adăugat şi puţine bombonele “codette” de ciocolată fondantă, pentru că îmi place prea mult combinaţia de căpşuni cu ciocolată. Dacă doriţi să fie şi mai dietetică şi sănătoasă, înlocuiţi zahărul rafinat cu cel brun (bio) şi pişcoturile cu biscuiţi sau pişcoturi bio.

Ca să vă daţi seama de diferenţa de calorii, iată tabelul comparativ:

Un site folositor pentru cine stă să-şi numere caloriile: www.calorie.it

Acum, puteţi să mâncaţi o porţie de “tiramisù” fără să vă simţiţi vinovaţi faţă de dietă voastră. Dar amintiţi-vă, orice exces e dăunător!

Irena Cara

Un “Machu Picchu” românesc  în Europa -  aşa  descrie jurnalistul şi scriitorul Dario Fertilio în paginile cotidianului "Corriere della Sera" complexul istoric din Munţii Orăştiei din România, o  metropolă gigantă, care se întinde pe două sute de kilometri pătraţi. Iată articolul integral:

Locul este cunoscut cu numele de Sarmizegetusa: ştirea, relansată de scriitorul şi traducătorul Luca Bistolfi, vine de la cotidianul românesc Adevărul, care precizează faptul că numai cinci la sută din complex a fost scos la lumină.

Adevărul este că povestea nu începe astăzi: primele informaţii datează din anii ’90 când ministerele române pentru Lucrări Publice, Cultură şi Cercetare au demarat lucrările pentru a delimita graniţele zonei fortificate: rezultatele însă nu au fost publicate niciodată.

Se ştie oricum că templele dacice din Munţii Orăştiei sunt printre cele mai importante vestigii ale istoriei europene, chiar dacă astăzi constituie o atracţie mai mult pentru căutătorii de aur sau «yogi» decât pentru turiştii obişnuiţi.

Faptul este că, odată cu trecerea secolelor, din sanctuarele ridicate de strămoşii poporului român au rămas vizibile numai ruine, deşi sunt încărcate cu mister.

Şi există de fapt unii care compară Sarmizegetusa cu oraşul interzis Machu Picchu, cu ipoteza că, deja capitală a anticei Dacia, ceea ce se află la suprafaţă ar constitui numai o mică parte dintr-un oraş enorm, mare cât actualul Bucureşti.

Fortificaţiile nu reprezintă numai oraşe diferite, situate pe vârfurile munţilor, ci un întreg compact, un vast aşezământ militar şi civil, cu diferite nuclee, în care orice terasare are un zid de apărare.

Ipoteza cea mai sugestivă este că metropola din Munţii Orăştiei ar cuprinde şi o reţea de incinte subterane. În zona Vârtoape există 75 de gropi conice cu diferite dimensiuni, unele cu diametrul de şaptezeci de metri.

Dario Fertilio

O formaţie canadiană invitată în turneu în România a improvizat un moment muzical în avionul care trebuia să-i aducă în Europa, transmite Mediafax. Aflând că avionul va decola cu întârziere, membrii formaţiei şi-au scos intrumentele şi au început să cânte. Pasagerii, entuziasmaţi de show-ul gratuit, i-au aplaudat pe artişti. Câţiva dintre cei prezenţi la bord au şi dansat.

Lemon Bucket Orkestra este o formaţie canadiană care concertează în România până la 30 mai. Avionul care urma să decoleze din Toronto spre Bucureşti, via Frankfurt, a avut întârziere.

"Avionul nostru a fost reţinut la sol pentru 20 de minute aşa că am scos instrumentele şi am început să cântăm. România, venim!", au anunţat membrii trupei pe pagina oficială a lor de Youtube.

Formaţia urmează să susţină concerte în cadrul International Romani Art Festival VI din Bucureşti, dar şi în oraşele Braşov, Cluj, Zalău, Baia Mare şi Timişoara.

Mai bine de trei hectare de pădure dispar în fiecare oră din România, arată un studiu al organizaţiei Greenpeace, organizaţia cerând Ministrului Mediului şi Pădurilor să ia măsuri urgente pentru protejarea pădurilor.

"Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafeţele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparaţie cu alte ţări din Europa, unde suprafeţele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de păduri virgine," a spus Doina Danciu, coordonator de campanii Greenpeace Romania, scrie Ziarul Financiar.

Cele mai afectate judeţe sunt Suceava, Harghita, Argeş, Marmureş şi Cluj, mai arată studiul. Suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 de hectare, aproximativ 28.000 hectare pe an.