Mai întâi au venit polonezii, cehii şi letonii. În prezent, marea anxietate din dezbaterea britanică despre imigraţie este aceea că românii şi bulgarii vor ajunge cu miile în Marea Britanie, odată ce aceştia vor căpăta acces nerestricţionat pe piaţa forţei de muncă începând de anul viitor, se scrie într-un articol apărut recent pe site-ul BBC History Magazine, citat de Agerpres.

Este rar ca ţările din estul Europei să fie subiectul unei atât de mari atenţii din partea britanicilor. Contextul acestei dezbateri - aderarea recentă a acestor ţări la Uniunea Europeană - ar fi trebuit, probabil, să marcheze ieşirea lor finală de sub o barieră de ignoranţă şi ostilitate reciprocă. Totuşi, cea mai recentă dezbatere din Marea Britanie a dezvăluit însă că există percepţii adânc înrădăcinate. Alex Drace-Francis, profesor asociat de istorie culturală europeană la Universitatea din Amsterdam şi totodată un specialist pe probleme româneşti, susţine că oamenii din această parte a Europei s-au confruntat mult timp cu prejudecăţi "uneori la limita rasismului, chiar dacă nu axat pe culoare".

Drept dovadă, un scriitor britanic care vizita Bulgaria, România şi statele vecine înainte de Primul Război Mondial îşi intitula cartea "Prin Europa Sălbatică". Legăturile României cu lumea latină i-au convins pe unii observatori occidentali să o considere un loc mai "civilizat" decât teritoriile vecine balcanice şi slave. Cu toate acestea, percepţiile populare despre România s-au fixat pe câteva simboluri excepţionale, dar puternice.

Chiar înainte ca Bram Stoker să îşi plaseze romanul "Dracula" în Transilvania, povestirile despre obiceiurile şi superstiţiile ciudate au făcut impresie asupra publicului britanic. Minoritatea romă (ţiganii) - uneori confundată cu românii - reprezintă un alt element "exotic", dar în cele din urmă înţeles greşit. Alex Drace-Francis, ale cărui cercetări au vizat prezenţa românilor în sursele britanice din secolul al 18-lea până în prezent, sugerează că britanicii par "aproape mândri să vorbească despre România ca despre un loc ciudat".

Au fost şi excepţii. În pofida unor note derogatorii, "Trilogia Balcanilor" (1960), scrisă de Olivia Manning, oferă o relatare vie despre România din timpul războiului, apreciată şi de către români. Cu toate acestea, Războiul Rece a consolidat ideea de stranietate ameninţătoare a României. Dictatorul român Nicolae Ceauşescu a fost curtat un timp de Occident atunci când a sfidat conducerea sovietică (efectuând chiar şi o vizită de stat în Marea Britanie în 1978). Cu toate acestea, revoluţia care l-a îndepărtat a fost una sângeroasă la Bucureşti, spre deosebire de manifestaţiile paşnice care au însoţit căderea Zidului Berlinului sau Revoluţia de Catifea din Cehoslovacia.

Prin urmare, nu a părut niciodată probabil ca românii să fie îmbrăţişaţi în noua familie europeană la fel de uşor ca alte naţiuni aflate anterior în spatele Cortinei de Fier. Scriitorii britanici de articole de călătorie invocă în continuare imagini ale ciudăţeniei României - uneori comice, alte ori sumbre, iar acoperirea unor problemelor reale, cum ar fi corupţia, se dizolvă în platitudini despre lipsa de încredere pe care ţi-o dă locul. Alţi comentatori se concentrează pe lucrurile lăsate neafectate - cum ar fi satele din Transilvania - într-o ţară descrisă ca fiind încă cu mult în urma nivelului european de dezvoltare.

Acuzaţiile potrivit cărora carnea de cal a înlocuit carnea de vită în abatoarele din România şi apoi trimisă în Marea Britanie au fost recent adăugate la acest amestec (de păreri). Cum percep însă locuitorii României legăturile lor internaţionale? Dr. Drace-Francis, care a cercetat, de asemenea, imaginea românilor despre Europa de Vest, susţine că, în pofida restricţiilor de călătorie stricte din timpul Războiului Rece, românii au fost încurajaţi în mod oficial să îşi considere civilizaţia legată atât de vest cât şi de est.

Intelectualii români au simţit, în mod tradiţional, o puternică afinitate, cu cultura franceză, dar mai puţin cu cea britanică. Între timp, migraţia românească recentă a favorizat Italia şi Spania, cel puţin în parte datorită percepţiei unui patrimoniu latin comun.

Pe de altă parte, creşterea gradului de cunoaştere a limbii engleze în rândul tinerilor români ar putea face din Marea Britanie o destinaţie atractivă. Cu toate acestea, criza economică din zona euro ar putea să fi afectat imaginea bună de care se bucura Europa în ochii românilor. Istoria şi locaţia României fac pasibilă ţara de 'mai multe solidarităţi", sugerează Drace-Francis. Un patrimoniu religios comun ortodox răsăritean este, spre exemplu, uneori evocat pentru simpatia faţă de Serbia şi Grecia.

Prin urmare, susţine autorul articolului, o posibilă migraţie a românilor în Europa va fi modelată de un amestec complex de factori vechi şi noi. Acoperirea mediatică britanică, deşi prezintă situaţia fără precedent, se bazează de multe ori într-o măsură surprinzătoare pe anxietăţile şi stereotipurile mai vechi.

Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, Maria Grapini, a declarat, sâmbătă, în Băile Felix, că a găsit ”jale şi dezastru” la reprezentanţele de turism ale României în străinătate, motiv pentru care ministerul ”va schimba totul”, anunță Agerpres.

”La Paris, la Viena, în Spania, Italia, e jale şi dezastru! Oamenii nu aveau habar că trebuie să promoveze ţara lor, ei de asta sunt acolo. În sfârşit, am preşedintele Autorităţii Naţionale în Turism, îi chem pe toţi, le fac o fişă a postului şi le dau termene. (…) Aici schimbăm totul şi ne deschidem spre Asia. În Japonia, de exemplu, unde oamenii sunt foarte interesaţi. (..) Noi trebuie să promovăm inteligent România, prin specificul ei...” a spus Maria Grapini, la întâlnirea cu oamenii de afaceri din staţiunile Felix şi 1 mai.

Ea a precizat că a preferat să ajungă în Bihor, la prima ediţie a festivalului dedicat celor două staţiuni balneare Felix şi 1 Mai, deşi la Cluj se semna un protocol între minister şi Asociaţia ”Cele mai frumoase sate din România”, deoarece consideră că ”turismul poate să fie o industrie”, şi mai cu seamă turismul balnear, care se practică tot timpul anului, cu condiţia să aibă legislaţia adecvată şi investitori şi, nu în ultimul rând, sprijinul administraţiilor locale, care să vină cu unele facilităţi.

”Vreau să atragem investitori din ţările non-europene. În India am găsit posibili investitori, dar trebuie să rezolvăm procedurile de vize, ca să circule mai uşor. Avem şi oameni interesaţi din Arabia Saudită. E pe agenda mea dirijarea investitorilor către zone de interes naţional.” a subliniat ministrul.

Statul independent Muntele Athos reprezintă singurul spaţiu din Grecia dedicat în întregime adorării şi rugăciunii. Nu oricine poate păşi pe pământul Muntelui Sfânt, astfel încât insula este cu atât mai râvnită de turiştii de pretutindeni. Graţie exclusivităţii sale, Muntele Athos a devenit unul dintre simbolurile puternice ale peninsulei Halkidiki. Există însă o posibilitate să vezi acest obiectiv în vacanţă, anunță turism.acasa.ro

Pe Muntele Athos există 20 de mănăstiri mari, care se mai numesc şi mănăstiri împărăteşti. Fiecare dintre acestea are drepturi egale şi participa la administrarea statutui independent Athos. Pe lângă ele, mai există 12 schituri şi aproximativ 700 de chilii ale călugărilor. În prezent, pe Muntele Athos trăiesc aproximativ 2700 de călugări.

Dacă eşti femeie, te poţi lăuda prietenilor că ai făcut o croazieră la Muntele Athos. Exprimarea este ambiguă, desigur. În realitate, accesul femeilor este interzis pe insulă, dar acestea pot să cumpere un bilet pentru o excursie pe un vas de croazieră. Traseul este de jur împrejurul insulei şi se pot vedea de la depărtare câteva dintre mănăstiri. De fapt, orice excursie pentru turişti denumită “Croazieră Muntele Athos” înseamnă o plimbare în jurul insulei, fără acces propriu-zis pe munte.

Excursia include prezentări în mai multe limbi (inclusiv, în romană), iar un bilet costa în jur de 35 euro de persoană. Întreaga excursie durează 3 ore. Pe vas poţi să-ţi cumperi gustări sau băuturi de la bar. Este recomandabil să faci croazieră dimineaţa. Dacă se poate, fă-ţi programul în aşa fel încât să pleci cu primul vas. În Grecia sezonul estival este lung, aşa că cel mai probabil vei evita astfel grupurile foarte mari de turişti care urmează să plece cu celelalte curse.

De asemenea, este indicat să ai la tine atât îmbrăcăminte şi accesorii care să te protejeze de curentul de pe mare, cât şi de soarele puternic.

Dacă eşti însă bărbat şi creştin ortodox, trebuie să urmezi anumite proceduri. Detaliile, oferite de agenţia Meli Tours:

• În primul rând, trebuie să iei legătura cu Biroul de Pelerinaj din Salonic (ţel. +30- 2310 833 733) sau cu cel din Ouranoupolis, Halkidiki (ţel. +30 23770 71 423). Acesta eliberează un permis de vizită, numit Diamonetarion. Poţi vizualiza aici un astfel de permis. Documentul are o valabilitate de 4 zile calendaristice.
• Turiştii de alte religii trebuie să apeleze la Ministerul Macedoniei şi Traciei, Direcţia pentru Biserici din Atena (ţel. +30 210 362 6894) sau la Ministerul Macedoniei şi Traciei, Direcţia pentru Afaceri Externe din Salonic (ţel. +30 2310 270 092).
• Zilnic, pe Sfântul Munte este permis să intre un număr de maxim 120 creştini ortodocşi şi 14 persoane aparţinând de alte religii sau confesiuni. În afara acestui număr se afla persoanele care deţin invitaţii speciale din partea manăstirilor de pe munte.
• Poţi ajunge pe Sfântul Munte pe calea apei, fie prin Ouranopolis, fie prin Ierissos. Din Salonic, există curse regulate de autobuze KTEL. Prima cursă pleacă dimineaţa la 6:00, iar următoarele sunt cam din 2 în 2 ore. Călătoria durează tot atât. Turiştii care urmează să viziteze mănăstirile de pe coasta vestică a Muntelui şi pe cele din interior vin prin Ouranopolis.
• Oraş mic, foarte aproape de graniţa cu Muntele Athos, Ouranopolis s-a dezvoltat ca zona turistică, fiind, de altfel, ultimul punct înainte de îmbarcarea pentru Muntele Sfânt. De-a lungul portului sunt terase şi magazine de suveniruri. Turiştii care posedă permise speciale pleacă din Ouranopolis cu un vas special, unul singur pe zi, la orele 09:45.
• Pelerinii sunt transportaţi până în portul Dafni, aparţinând de capitala Muntelui Athos, Karyes. În acest punct sunt verificate documentele pentru a primi permisiunea de a intra în statul autonom Athos. Pelerinii care trebuie să ajungă la mănăstirile din sud se îmbarca pe un alt vas, urmând să ajungă în portul dorit.
• Fiecare mănăstire are portul său, numit Arsanas. Restul pasagerilor merg în capitala Karyes. Drumul din portul Daphne până în Karyes se face cu autobuzul, cam în 35 de minute. Din capitală, se pot vizita mănăstirile şi schiturile cu jeepurile 4X4, cu mini-bus-uri sau alte vehicole.

Cei care doresc să meargă prin natură au posibilitatea să aleagă traseele montane. Ce reguli trebuie să respecţi pe Muntele Athos Odată ajuns în statul autonom Athos, trebuie să te supui regulilor locale. Poţi fi cazat gratuit într-o cameră a mănăstirii. Camerele pot fi folosite 24 de ore, iar mănăstirea trebuie informată înainte despre sosire şi intenţia de staţionare în incinta ei.

În Daphne şi Karies există mici hoteluri. Pe munte poţi face fotografii, dar nu şi în interiorul mănăstirilor, unde ai nevoie întâi de permisiunea fiecăreia.

Sunt interzise fotografierea călugărilor, înregistrările video, ascultatul de muzică (dacă muzica se aude în exterior) şi orice alte manifestări sau acţiuni care contravin vieţii ascetice de pe Muntele Athos.

Citește și:

Paştele în Grecia: tradiţii religioase şi delicii culinare

Nouă companii din Belgia, Italia, Elveţia, Grecia, Emiratele Arabe Unite şi alte ţări din Asia dar şi România au depus scrisori de intenţie pentru preluarea Blue Air, în urma anunţului de vânzare din 11 aprilie, potrivit oficialilor companiei. „

Potrivit unor surse ale Ziarul Financiar, omul de afaceri Dan Adamescu şi Mirică Dumitrescu, proprietarul companiei aeriene Medallion Air, ce activează pe segmentul de zboruri charter, sunt interesaţi de Blue Air.

Urmează să stabilim exact, împreună cu creditorii societăţii (inclusiv ANAF), modalitatea de evaluare şi de selecţie a ofertelor depuse, precum şi procedura de derulare a negocierilor. Împreună cu creditorii societăţii intenţionăm să fixăm data de 20 mai 2013 drept deadline pentru primirea ofertelor finale”, potrivit oficialilor companiei. Numele companiilor interesate de Blue Air nu a fost făcut public.

În prezent compania este în curs de evaluare. Criteriile de selecţie vor fi aprobate de creditorii companiei şi acţionarii acesteia, alături de Comisia de negociere, care urmează a fi desemnată. În prezent, compania Blue Air operează zboruri cu 8 aeronave, către 30 de destinaţii europene cu plecare din Bucureşti, Bacău şi Sibiu, având aproximativ 400 de salariaţi.

Anul trecut Blue Air a transportat 1,5 milioane de pasageri şi a avut afaceri de circa 150 de milioane de euro, potrivit ultimelor date disponibile. „”Suntem bucuroşi că un brand 100% românesc a stârnit un astfel de interes în rândul unor investitori de marcă din domeniu (...) În acest moment, toate eforturile noastre sunt concentrate pentru aplicarea celor mai eficiente soluţii pentru pasagerii Blue Air””, a declarat Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct Blue Air şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei.

Ionaşcu a menţionat că decizia de vânzare a companiei nu influenţează în niciun fel zborurile efectuate sau programate. Orarul de zbor rămâne neschimbat, iar zborurile se efectuează normal, conform acestuia. „Identificarea unui investitor are drept scop consolidarea poziţiei Blue Air pe piaţa de transport aerian, atât din România, cât şi din statele europene unde sunt operate zboruri”, potrivit lui.