O româncă rezidentă în Italia de 18 ani şi-a investit, în anul 2012, toate economiile sale într-o pensiune situată în Delta Dunării. După doi ani, afacerea a luat amploare. Sanda Cojocaru îşi împarte timpul între Italia şi România, dar satisfacţiile sunt mari. Am încercat să aflăm de la ea cum să investeşti în turism şi ce aşteaptă turiştii străini de la România.
Sanda Cojocaru (foto) are 36 de ani, este originară din Galaţi, iar în prezent locuieşte lângă Ancona. A terminat liceul pedagogic, dar situaţia economică din România şi salariile foarte mici ale învăţătorilor au determinat-o să emigreze. A venit în Italia în urmă cu 18 ani, la o rudă şi deşi abia împlinise 18 ani a intrat la muncă, imediat, într-o fabrică.
„Am ajuns în Italia când aveam doar 18 ani, într-o perioadă când se formase un stereotip al româncelor tinere, acela că majoritatea sunt venite doar pentru a lucra în night-cluburi.
Eu am intrat foarte repede la muncă, într-o fabrică a unei companii renumite, Ariston, şi 10 ani acolo am rămas. Deşi eram foarte tănără, mi-am păstrat locul de muncă. Eram aproape o excepţie pentru mulţi dintre colegii mei italieni. Treceam printr-o perioadă când româncele de vârsta mea erau în număr mare venite să lucreze ca dansatoare sau în night-cluburi.”
Fabrica unde a lucrat a intrat însă în perioade de criză şi mai multe luni a trebuit să stea în şomaj. Atunci a decis împreună cu soţul să investească economiile şi să găsească şi alte alterantive.
„Eu mă consider un caz fericit. Am ajuns în Italia şi am început imediat să lucrez, am obţinut documente, mi-am întâlnit perechea şi am doi copii reuşiţi. Din păcate, criza a ajuns şi pe la noi şi am stat în şomaj multe luni, în diferite perioade. Asta însă ne-a dat posibilitatea să ne gândim şi la alte variante de investiţie.”
Investiţia
În urmă cu doi ani, Sanda a decis împreună cu soţul ei să învestească într-o pensiune în Delta Dunării. „Mă simt foarte bine aici în Italia, m-am integrat perfect dar legăturile cu ţara le-am avut mereu. După nenumărate vacanţe petrecute în ţară, unde am vizitat cele mai frumoase locuri, am decis cu soţul meu să investim în turism, într-o pensiune în Delta Dunării.
Pensiunea e situată la 10 km de Tulcea, la marginea rezervaţiei, într-un loc deosebit de liniştit, frumos şi curat. Am amenajat-o dintr-o fostă casă veche, păstrând arhitectura, renovând doar înteriorul. Dar au rămas neatinse amenajările vechi. Am vrut să păstrăm tradiţia şi farmecul acelei case vechi.”
În opinia româncei, farmecul pensiunii este dat de faptul că stilul vechi, dobrogean şi obiectele vechi din casă şi-au găsit perfect locul în noua amenajare. „Eu consider casa un muzeu. Am păstrat sobele, mobilierul, multe lucruri care se aflau în casă. Îmbinate cu amenajarea nouă, am creat o atmosfera deosebită, foarte apreciată de numeroşii turişti pe care i-am avut. Sunt foarte mulţumită de ce am realizat acolo.”
Ciorba lipovenească
La cât s-a ridicat valoarea investiţiei? „Noi am preferat ca cele câteva zeci de mii de euro pe care îi economisisem în ani de muncă, să le punem, în ghilimele spus, la treabă. Nu suntem din cei care îşi cumpără maşini de lux doar pentru a mima bunăstarea. Am preferat să investim în ceva care ne poate aduce un venit suplimentar şi ne şi place.”
Satisfacţiile au fost deosebit de mari. „Casa de vacanţă Vechia Valvara” a găzduit nenumăraţi turişti, majoritatea străini. „Am o soră în Anglia care m-a ajutat mult în privinţa turiştilor. Apoi, bineînţeles am avut mulţi de aici din Italia. Să nu mai vorbesc de conaţionalii noştri. Am simţit că le-a plăcut tuturor. Au apreciat frumuseţea locului, amenajările făcute şi nu în ultimul rând ospitalitatea noastră.
La noi au putut aprecia gastronomia locală, pentru că avem o bucătăreasă din sat. Se ştie că lipovenii fac cea mai bună ciorbă de peşte sau saramură şi toţi cei care au trecut pe la noi au avut parte de o bucătărie excelentă. De asemenea pescarii pasionaţi pot găsi locuri perfecte pentru ei. Avem o barcă a noastră cu care organizăm excursii pentru turiştii noştri.”
Turiştii au ocazia să descopere locuri mai puţin cunoscute, fiind foarte apreciate mai ales de către străini. „În afara locurilor unice din Deltă şi a peisajului deosebit, oaspeţii noştri au posibilitatea să viziteze nişte mânăstiri vechi, puţin cunoscute, care pot rivaliza cu cele din ţară. Vechi de peste 200 de ani, cu picturi de aceeaşi vechime. E o atmosferă afantastică, păcat că nu sunt puse în valoare.”
Ce preţuri are pensiunea? „Preţul este fix, în toată perioada anului şi anume 100 de RON, un milion de lei vechi. În acest preţ intră şi micul dejun. Mai punem la dispoziţia turiştilor o piscină, excursiile pe care vi le-am descris, precum şi prânz sau cină autentice.”
Andi Rădiu
[email protected]
