Migraţia cadrelor medicale lasă spitalele fără personal, un fenomen unic în Europa. Aproximativ 14.000 de medici români au ales să profeseze în altă ţară, din 2007 până în prezent. Doar anul trecut au plecat din România mai mult de 2.400 de specialişti, relevă o statistică îngrijorătoare a Colegiului Medicilor din România (CMR).
Cu cei peste 14.000 de medici care au părăsit ţara din 2007 până în prezent, România are o rată a migraţiei doctorilor de 9% în timp ce media europeană este de 2,5%, potrivit datelor Colegiului Medicilor din România (CMR).
Mai exact, conform Eurostat 2011, media medicilor români la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialişti, iar media celorlalte ţări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori.
Mai mult, studii realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% dintre studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% dintre medici intenţionează să părăsească ţara.
Judeţele cele mai afectate de lipsa medicilor specialişti sunt, potrivit Colegiului Medicilor din România, Călăraşi şi Giurgiu, care au 1 medic la 1.000 de locuitori, urmate de Ialomiţa (cu 1,1 medici la 1.000 locuitori) şi Tulcea (cu 1,2 medici la 1.000 de locuitori).
Românii sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, cu o medie de supravieţuire de 73 de ani şi cinci luni, potrivit Eurostat 2012.
De ce pleacă
Motivele pentru care tinerii medici aleg să plece şi să profeseze medicina în altă ţară sunt legate de lipsa respectului pentru profesie, dificultăţile financiare şi lipsa oportunităţilor de educaţie şi perfecţionare pe care le au în România.
Conform studiului „Condiţia medicului în România” realizat de CMR în 2011, 58,46% dintre medicii din România sunt profund nemulţumiţi de nivelul salarizării, iar 25,52% s-au declarat nemulţumiţi. În acelaşi timp, studiul arată că foarte mulţumiţi de salariu sunt 0.30% dintre medicii români.
Ce fac autorităţile
Rezidenţii aleg să plece din ţară nu doar din cauza veniturilor insuficiente, ci şi a modului în care sunt trataţi. „Am cerut dublarea veniturilor pentru rezidenţi. Este adevărat că, în 2013, bugetul Sănătăţii a crescut, dar banii s- au dus spre companiile de medicamente”, a spus Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.
„Am trei colegi care pleacă în Germania, doi în Franţa şi unul în Irlanda, nu numai pentru salarizare, ci şi din cauza modului în care suntem trataţi. Primim 1.000 de lei, din care plătim chirie, cumpărăm mâncare în gărzile care nu ne sunt plătite. Nu avem bani de cărţi, noroc cu internetul. Apoi, toţi se aşteapă ca noi să fim medici buni. Nu am nimic cu nimeni, dar un medic specialist câştigă cât o asistentă medicală sau cât o infirmieră. Dacă ar fi dublate veniturile rezidenţilor, atunci Ministerul Sănătăţii ar trebui să aloce între 1 şi 2 la sută din bugetul pe 2013 pentru plata acestora”, a spus medicul George Grădinariu, medic rezident, care a precizat că în România sunt în jur de 15.000 de rezidenţi.
În tot acest timp, Ministerul Sănătăţii încearcă să stopeze migraţia forţei de muncă.
„Din punct de vedere economic, consecinţa migraţiei forţei de muncă, mai ales în cazul cadrelor medicale, este pentru ţara exportatoare o reducere a potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung. Suntem în discuţii pentru o decizie extraordinar de importantă pentru România, şi anume să ducem în subordinea universităţilor spitalele clinice, astfel încât acolo să se desfăşoare un proces integrat între pregătire, muncă şi realizarea actului medical”, consideră Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii.
Potrivit Colegiului Medicilor din România, pentru şcolarizarea celor aproximativ 14.000 de medici emigranţi, statul român a cheltuit mai mult de 3,5 miliarde de lei. CMR suţine că, din cauza migraţiei, în România există spitale care nu au nici măcar un medic specialist, fenomen unic în Europa.
