Invenţia românului, un rotor de mărimea unui capac de pix, este un dispozitiv care, în combinaţie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluării prin reducerea gazelor cu efect de seră. Pe scurt, aparatul este doar „o rotiţă“ dintr-un mecanism care, pe viitor, ar putea permite stocarea dioxidului de carbon în subteran.
„Cercetarea trebuie să ducă la produse şi servicii care îmbunătăţesc viaţa omului. Asta spun americanii“, asta crede şi Flaviu Turcu, românul distins cu R&D100 Awards sau „Oscarul inventicii“, cum li se mai spun acestor premii.
E primul cercetător din România care obţine această distincţie oferită de peste jumătate de secol oamenilor de ştiinţă şi descoperirilor acestora din întreaga lume. Câştigarea acestui Oscar l-a plasat într-un top 100 al celor mai ingenioase tehnologii din Statele Unite şi i-a alimentat şi mai mult pasiunea pentru cercetare şi fizică. Şi dorinţa de a schimba lumea, pe cât se poate.
Invenţia premiată a fost realizată de Flaviu şi foştii colegi din echipă de la Laboratorului Naţional Pacific Nordwest (David W. Hoyt, Jesse A. Sears Jr., Kevin Rosso şi Jian Zhi Hu) din Richland, unul din laboratoarele de top ale Americii ce-şi are originea din Proiectul Manhattan din 1942, al bombei atomice.
Azi, Flaviu este cadru didactic la catedra de Fizică Biomoleculară a Facultăţii de Fizică, din cadrul UBB. În clădirea centrală a UBB, la demisol se află birourile Institutului de Fizică „Ioan Ursu“ cu uşi albe şi geamuri luminoase. Acolo lucrează oameni care se încăpăţânează să arate lumii cealaltă faţă a fizicii, din spatele calculelor migăloase şi desenelor complicate. Pentru ei, fizica înseamnă viaţă, creativitate şi posibilităţi infinite, scrie adevarul.ro.
„În domeniul ştiinţelor exacte, România este la nivel cu Vestul. Vorbim de nivelul cercetărilor. Nu avem dotările pe care le au aceştia, dar colaborările există. Dacă avem un aparat aici, să zicem că avem o lupă – una 40x, şi începe să nu se mai vadă bine, avem un anumit nivel al cercetării, automat îi scriu unui alt coleg dintr-o altă ţară care are, să zicem, o lupă cu 400x, te cheamă la el sau poţi să-i trimiţi doar materialul la care tu te uitai. Se publică împreună, se aplică pentru brevete. Se poate lucra fără probleme. Există mobilităţi, fonduri europene, Erasmus. Nu a fost o problemă să faci ştiinţă la nivel ridicat din România“, afirmă Flaviu Turcu din faţa a două monitoare de calculator, pe care se vede harta laboratoarelor de top ale Americii.
Cum arată invenţia?
„Rotorul este un cilindru, de 4 centimetri lungime, are diametrul de 9,5 milimetri. E ceva mic pe care-l ţii în mână şi pui o sută de bari în el. O presiune enormă pentru aceste dispozitive. E făcut din material ceramic şi plastic special. Nu putea fi din metal deoarece este levitat şi rotit în interiorul unor câmpuri magnetice extrem de intense (până la 23 de Tesla), trebuia să fie un material compatibil, uşor, dar rezistent, şi, foarte important, reutilizabil. Îl deschizi, adaugi alt mineral care e în subsol, altă cantitate de apă, mai mult CO2 la o presiune mai mare sau mai mică. Totul este posibil acum. Acest dispozitiv intră într-un magnet foarte mare, este levitat şi rotit cu zeci de mii de rotaţii pe secundă (zeci de kHz)- asta în viteză liniară înseamnă sute de kilometri“, explică românul invenţia care i-a adus unul dintre cele mai râvnite premii.
CITEȘTE ȘI:
Șapte medalii pentru România la Olimpiada Central Europeană de Informatică
Elev din Constanța, considerat noul Einstein. I-a uimit pe americani
Fetiţă româncă premiată de autoritățile din Italia: ”Cea mai bună elevă-atlet”
Sara Alecu, elevă româncă, lăudată de Corriere della Sera: ”Face ravagii la examenele de la Manzoni”
150.000 de elevi români în Italia. Un elev din zece din şcolile italiene este străin
