Preţul la carburanţi a crescut în ultimul timp mai mult din cauza taxelor şi nu neapărat din pricina preţului la materie primă. Pentru a calcula preţul la pompă al benzinei şi motorinei, companiile petroliere din ţară iau în considerare mai multe costuri, care ajung chiar să dubleze preţul final. În opt din cele 27 de state ale Uniunii Europene, benzina s-a sacumpit în primele patru luni din acest an cu până la aproape 7%. Ceilalţi locuitori ai Uniunii Europene s-au bucurat de ieftiniri ale carburanţilor cu până la 5%.
În topul scumpirilor la benzină din acest este Bulgaria, unde preţurile au crescut cu 6,67%. Pe locul al doilea se află Germania (5,26%), urmată de Spania (2,68%) şi Finlanda (1,89%). În România, preţul benzinei – exprimat în euro şi excluzând taxe şi accize – a urcat în acest an cu 0,43%, România ocupând locul şapte în clasamentul scumpirilor la carburanţi în primele patru luni din 2013.
La polul opus se află Polonia, locuitorii acestei ţări având parte de cea mai mare ieftinire a benzinei din UE în acelaşi interval, cu 5%. Mai puţini bani pentru benzină scot în acest an şi irlandezii sau maltezii.
Preţul final, mărit de taxe
Preţul benzinei în România, fără a lua în considerare şi taxele cuprinse, rămâne unul dintre cele mai mici de la nivelul Uniunii Europene. La începutul lunii mai, preţul unui litru de benzină – fără taxe şi accize – în România era de 0,64 euro, în timp ce în Bulgaria era de 0,61 euro, potrivit datelor de la Comisia Europeană.
Polonezii plătesc pentru un litru de benzină, de asemenea fără taxe şi accize, un preţ de 0,63 euro. Cea mai scumpă benzină fără taxe din UE este în Slovenia – 0,76 euro pe litru, Spania – 0,73 euro pe litru, Luxemburg -0,7 euro pe litru, de asemenea fără taxe.
Preţul final de la pompă include mai multe taxe. Astfel, pentru a calcula preţul la pompă al benzinei şi motorinei, companiile petroliere din România iau în considerare mai multe costuri: TVA, acciza, costurile logistice, respectiv de distribuţie, de întreţinere şi de amortizare (rovigneta sau anvelopele de iarnă), costurile de operare ale reţelei de distribuţie, mai exact salariile, taxele, impozitele locale, utilităţile şi investiţiile obligatorii, costul materiei prime, costuri financiare precum dobânzi pentru creditele de investiţii sau cursul valutar şi adaosul comercial.
O nouă taxă ar putea scumpi carburanţii
În România, preţul mediu al benzinei în primul trimestru al anului a fost cu 5,6% mai mare decât cel înregistrat anul trecut, în timp ce motorina a fost cu aproape 4% mai scumpă în intervalul de timp analizat, preţul mediu pentru acest tip de carburant fiind de peste 6 lei pe litru.
„În perioada ianuarie – martie 2013, comparat cu perioada similară a anului trecut, preţul mediu al benzinei standard a crescut cu 5%, iar preţul mediu al motorinei standard a crescut cu 4%. Pentru aceeaşi perioadă (trimestrul I 2013 vs. trimestrul I 2012), componenta fiscală din preţ a crescut cu 5% în cazul benzinei şi cu 10% în cazul motorinei. Fiscalitatea reprezintă aproximativ jumătate din preţul carburanţilor în România”, au explicat pentru Ziarul Financiar reprezentanţii Petrom, cea mai mare companie petrolieră locală.
Pe de altă parte, preţul carburanţilor ar putea include pe viitor şi taxa de poluare. Doi senatori PNL Bihor -Valeriu Boeriu şi Cristian Bodea – au depus în aprilie un proiect de lege pentru eliminarea timbrului de mediu şi transformarea lui în taxă de poluare care să fie inclusă în preţul combustibililor, la valoarea de un ban pe fiecare litru de carburant. „Noi am pornit de la constatarea că taxa de poluare datorată de posesorii de autovehicule din România a cunoscut de-a lungul anilor mai multe variante, dar niciuna nu a fost bazată pe un principiu echitabil, şi anume cel de a plăti în funcţie de cât poluezi, adică de cât circuli”, a declarat Cristian Bodea.
Plumb: Scumpiri în lanţ
Transferarea „timbrului de mediu” în preţul carburanţilor ar însemna impunerea unei taxe pe consum, ce ar duce la creştere în lanţ a preţurilor, a declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb. Întrebată despre posibilitatea includerii „timbrului de mediu” în preţul benzinei şi motorinei, ministrul de resort a precizat că nu s-a discutat despre aşa ceva, „timbrul de mediu” fiind un instrument necesar pentru reducerea emisiilor de CO2 şi pentru înnoirea parcului auto.
„Din punctul nostru de vedere, în momentul în care transferăm o astfel de taxare în benzină şi motorină ar intra în domeniul fiscalităţii şi ar rezulta o taxă pe consum. În prezent timbrul de mediu se aplică doar unui număr de cetăţeni, sau pentru parcul auto, care înseamnă 5 milioane de maşini. În momentul în care am institui o astfel de taxă, care nu este o taxă de mediu, nu mai intră în domeniul protecţiei mediului, ar fi o taxă pe consum ce ar conduce în lanţ la creştere tuturor preţurilor. Din punct de vedere al protecţiei mediului şi al Guvernului, timbrul de mediu este un instrument necesar pentru a reduce emisiile de CO2 şi a înnoi piaţa auto. Nu s-a discutat despre mutarea taxei în preţul carburanţilor”, a spus Rovana Plumb. Aceasta a precizat că, până la 30 aprilie, încasările din „timbrul de mediu” au totalizat 238 milioane lei.
În data de 15 martie a.c. a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, din acel moment taxa auto urmând să fie calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii. În noua formulă de calcul, timbrul de mediu şi măreşte cotele pentru tehnologiile Euro4 şi Euro3. Pe de altă parte, pentru maşinile cu motorizări non-Euro, Euro1 şi Euro2, valoarea timbrului de mediu a scăzut faţă de nivelul cuantumului actual.
Dintr-un salariu mediu net de 354 de euro un român poate face plinul de şapte ori, în timp ce un polonez al cărui venit este de 601 euro poate face plinul la maşină de 12 ori (40 de litri reprezintă plinul luat drept referinţă).
