Din anul 2014, la şapte ani după aderarea la UE, imigranţii români şi bulgari se vor bucura de aceleaşi drepturi pe piaţa muncii din UE ca şi ceilalţi cetăţeni ai statelor componente.
Conform tratatul de aderare a României, forţa de muncă de care aceasta dispune nu are acces liber pe pieţele ţărilor UE timp de 5 ani, din 2007 până în 2011. Prin derogare de la această prevedere, unele state, precum Germania şi Marea Britanie, au prelungit restricţia inclusiv pentru anul 2013, în baza faptului că valul de români ar afecta piaţa locală a muncii.
Ca urmare, abia din ianuarie 2014 va exista o libertate totală de circulaţie a forţei de lucru din România şi Bulgaria în statele comunitare.
Potrivit statisticilor din 2010 ale Comisiei Europene, în statele membre ale UE lucrează peste 2,1 milioane de români, majoritatea în Italia, Spania şi Germania. În Germania ar lucra, conform datelor CE, circa 110.000 de români (aproape de nouă ori mai puţini decât numărul celor care muncesc în Italia şi de opt ori mai puţini decât cei aflaţi la lucru în Spania) şi 66.000 de bulgari.
Germania, noua destinație de muncă a românilor din Italia
Aceste noi porţi deschise atrag pe de o parte reacţii pozitive, iar pe de altă parte unele negative. Astfel că, România, rromii şi rasismul legat de cetăţenii rromi şi nu numai ai ţării noastre, reprezintă principalele teme ale dezbaterilor legate de migraţia din Europa, alimentate de presa din Regatul Unit şi din Germania.
Săraci şi discriminaţi acasă, rromii sunt văzuţi în mare drept cerşetori ce vor să fure din sistemul de asigurări sociale al Marii Britanii. Ministrul britanic pentru Comunităţi şi Administraţie Locală avertizează că un aflux de români şi bulgari ar putea amplifica problemele privind locuinţele, oricum insuficiente pentru tinerii englezi.
Olanda vrea “cod portocaliu” pentru imigraţia din România şi Bulgaria
Acesta ţara, preferată nu doar pentru salariile mai mari decât cele oferite de state europene, ci şi pentru limba ei, mai uşoară decât germana, vrea să introducă reglementări mai stricte în ceea ce priveşte obţinerea de locuinţe sociale, pentru a proteja astfel sistemul în fata afluxului de români şi bulgari care ar urma să sosească în Regatul Unit, de la 1 ianuarie.
Aceste îngrijorări sunt împărtăşite şi de ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, care avertizează împotriva refugiaţilor economici. Pe de altă parte, economistul Laszlo Andor cere solidaritate în Germania şi susţine că riscurile de care se tem germanii, pentru începutul anului 2014, sunt aproape inexistente: ” Pe măsura ce economia Germaniei creşte, sunt multe locuri de muncă neocupate şi vin în special tineri.Văd doar avantaje de ambele parţi”.
„Chiar dacă românii şi bulgarii nu găsesc direct un loc de muncă în Germania şi depind de ajutoarele sociale, au dreptul la o rezidenţa de doar trei luni. Aceasta este o reglementare a Uniunii Europene nu este nevoie de avertismente în acest sens„, spune comisarul european.
Românii nu sunt „imigranţi ai sărăciei” în Germania sau Marea Britanie, ei chiar aduc prosperitate. „Majoritatea românilor şi bulgarilor muncesc şi contribuie serios la creşterea economică a Germaniei, deoarece plătesc taxe şi contribuţii sociale”, a mai explicat Laszlo Andor.
Financial Times scria, în contextul eliminării restricţiilor pentru lucrătorii unguri, cehi, polonezi etc. (survenită la 1 mai 2011), că Germania ar putea primi, în urma liberalizării pieţei muncii, circa 140.000 de muncitori pe an, şi că acest lucru ar fi foarte benefic pentru economia ei, în contextul în care are o populaţie îmbătrânită.
Guvernul italian: Liberalizarea pieţei muncii este un “semnal politic concret de prietenie”
Citând Institutul pentru Economia Germană (IW), şi pe directorul acestuia, Michael Huther, Financial Times arăta că însăşi redresarea economică a Germaniei depinde de intensificarea fluxurilor migratorii, într-un moment de deficit al forţei de muncă calificate.
De altfel, mai multe rapoarte ale Comisiei Europene (2006, 2008 etc.) au subliniat că fluxurile migratorii de la est la vest au avut un efect covârşitor pozitiv pentru UE-15, mai ales în ţările care şi-au deschis porţile fără restricţii.
Nu în ultimul rând, precizările presei că oamenii vor migra către vest doar pentru a abuza de ajutoarele sociale nu se susţin în realitate decât de foarte puţine dovezi în acest sens.
Pare clar că românii, care sunt relativ puţini atât în Regatul Unit cât şi în Germania, sunt folosiţi de britanici şi germani în campaniile politice anti-UE sau parlamentare. În Germania, 80 la sută dintre români şi bulgari sunt angajaţi, mare parte dintre ei exact în acele profesii de care Germania are nevoie urgentă.
Nimeni nu se plânge de românii care lucrează ca asistenţi în Germania sau ca medici în Regatul Unit, ori de româncele care au grijă de bătrâni în Italia. Mare parte a dezbaterii se axează însa pe imigranţii rromi.
Fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoana , este de părere că „în vremuri de dificultăţi economice, este vechiul sindrom european. Întâi au fost evreii, apoi rromii şi acum sunt naţiunile de la periferie”. În plus, şi activiştii au stricat reputaţia ţării.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, în cadrul întrevederii avute la Londra cu oficialul britanic, Kenneth Clark, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean a evidenţiat contribuţia pozitivă a marii majorităţi a românilor care trăiesc în Marea Britanie.„Se găseşte acolo o anumită elită, sunt 4000 de medici şi asistente, 6000 de studenţi, de profesori, cercetători, români care sunt în Marea Britanie. Şi pot continua, IT, ingineri, oameni de bună calitate” a afirmat Corlăţean.
Mai mult decât atât,ministrul de externe susţine că România a atins nivelul maxim de exportare a forţei de muncă. „Românii care au vrut să plece au plecat încă înainte să ne alăturăm Uniunii Europene. Dacă au vrut să plece, au făcut-o deja. S-au dus în Italia şi Spania, suntem un popor latin, ne este mai uşor să vorbim limba şi să ne integrăm. Aceasta este realitatea”, a declarat acesta subliniind că „nu ne aşteptăm ca numărul de români care-şi părăsesc ţara să crească după 1 ianuarie”.
Elena Alina Prioteasa
