Menu
in

Apărătorii creştinătăţii? Misiunea creştină a Rusiei e numai fum în ochi

Îi crezuse şi Cantemir. Vor veni cu o mare oaste din Răsărit şi vor salva Moldova de păgâni. Vor da demnitate dinastiei domneşti. Vor face ca ţara să mai răsufle după atâtea dăjdii şi biruri şi pocloane la Stambul…

Şi au venit, chiar Petru cel Mare şi oastea lui, la Ieşi, şi boierii moldoveni s-au aşezat la ospăţ cu ruşii şi au băut vin de la franţuzi, de au mărmurit de beţi… Dar când a fost să fie să-i înfrunte pe turci, la Stănileşti, ruşii şi moldovenii au fost bătuţi.

 

Oricum, ruşii au fost văzuţi atunci ca salvatori. Şi mai apoi, când au făcut revoluţia din 17, toţi oropsiţii lumii au privit la ei cu speranţă. Dar speranţa le-a fost amăgită. Ruşii nu aduseră în lume, cu revoluţia lor, decât iluzii şi sărăcie. Şi nu le rămânea ruşilor decât să se pună pe muncă, să-i ajungă din urmă pe cei care i-au întrecut, să se integreze în normalitate. Dar ruşii nu sunt normali. Ei, spre deosebire de alte popoare, au o misiune în lume, să salveze, să elibereze.

Iată, au salvat Crimeea din ghearele „fasciştilor”. Credeţi că pentru ce a ocupat Putin această regiune? Nu, nu pentru poziţia ei strategică. Pentru ca Sodoma şi Gomorra occidentale să nu-i înrobească pe ruşii de acolo! Şi pentru ca Apusul să înţeleagă că cu a treia Romă nu se glumeşte.

Dar nu se vor opri aici.  Vladimir Putin vrea să salveze toată lumea. De decăderea morală a Occidentului, de înaintarea nestăvilită a homosexualităţii, de desfrâu şi hedonism. În numele creştinismului. Putin este cavalerul cruciat al modernităţii…

Ideile despre misiunea salvifică a Rusiei sunt foarte vehiculate astăzi. În însăşi Rusia, unde le promovează Alexandr Dughin, mare luptător contra liberalismului occidental. Dar se vorbeşte despre ele şi în Occident. De exemplu, Patrick J. Buchanan în „The American Conservative”, publică articolul „ Vladimir Putin, Christian Crusader?” în care Putin apare anume în această postură de salvator.  E uşor să scrii aşa ceva fără a cunoaşte realitatea rusă. Iar ruşii înşişi, măguliţi probabil de conţinutul acestor deocheate ipoteze, le traduc şi le publică imediat pe saiturile lor.

Din păcate Rusia, cu toate că a preluat din Occident toate ideile sale, de la creştinism la comunism, a rămas să fie o periferie subdezvoltată a Occidentului. Ceea ce se întâmplă în Europa o fascinează sau o oripilează, dar întâmplările occidentale nu-i sunt suficient de clare, pentru că Rusia a avut o istorie diferită. Nu a avut Renaştere. Nu a avut reformă, contrareformă şi războaie religioase pentru ca să înţeleagă ce este toleranţa şi statul despărţit de biserică. Autocraţie. Comunism. Putin.

Iată de ce ruşii nu înţeleg bine Occidentul. Îl văd de departe, îl simplifică într-o manieră vulgară. Unul din clişeele care prind cel mai bine la rusul obişnuit este că Europa este paradisul homosexualităţii. Gayropa, Gaylandia, Evrojopa (jopa – cur în ruseşte), aşa este poreclită Europa. Ruşii nu înţeleg, sau cel puţin nu doreşte să înţeleagă propaganda lor oficială, că Occidentul este foarte diferit, că este o unitate a luptei contrariilor.

Că la Paris de exemplu, anul trecut, au demonstrat nu numai susţinătorii căsătoriilor gay, dar şi susţinătorii familiei tradiţionale. Că e normal să exagereze şi să greşească nu numai ruşii cu revoluţiile lor, dar şi europenii moderni. Dar că aceste greşeli se fac într-o climă de libertate, nu aşa ca la Soci, când fetele de la Pussy Riot au fost bătute ziua în amiaza mare de cazaci. Occidentul îşi are întrebările lui încă fără răspuns. Occidentul experimentează, gândeşte. E cutezător. Aş zice şi „futezător”, având în vedere „Nymphomaniac”.

În „Corriere della Sera” Mauro Magatti publică articolul Il genere neutro nella società individualista„, în care meditează asupra faptului că în Australia a fost recunoscut al treilea gen al fiinţei umane, cel neutru. Magatti zice că eliberarea de toate legăturile sociale şi naturale în care suntem prinşi ca fiinţe umane şi punerea la îndoială a tuturor certitudinilor poate avea efecte devastante. În cazul acesta nu se va găsi loc nu numai pentru etică, dar nici pentru cultură, care va deveni o îngrămădire bizară de semne şi evenimente.

Deci, Occidentul este polifonic, nu are o singură voce. Şi, cât nu ar fi de straniu, Rusia ar putea să facă parte din el cu uşurinţă. Până la urmă, conflictul dintre Europa şi Rusia se reduce  la nivelul civilizaţiei materiale şi la interesele economice ale marilor corporaţii. În rest, misiunea creştină a Rusiei e numai fum în ochi.

Victor Druţă

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version