Sorin Cehan
[email protected]
Marea repatriere a început. În linişte, românii din străinătate, cei învinşi de criza din Italia sau din Spania, se întorc în ţara de unde au plecat tot din cauza crizei.
Apar primele semne importante: Vasile Şalaru, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, a declarat că numărul copiilor care se întorc acasă pentru a urma şcoala aici a crescut cu 30%. Cei mai mulţi, conform lui Vasile Şalaru, vin din Italia (4.153 elevi) şi Spania (1.857).
În total în actualul an şcolar s-au întors în ţară la studii 6.781 elevi. O enormitate. Copiii sunt semnul stabilităţii. Părinţii îi iau din ţară ultimii, după ce îşi aranjează o locuinţă şi un loc stabil de muncă. Decizia de întoarcere acasă este, de asemenea, luată în primul rând în funcţie de copii, nu este uşor să-i muţi la o vârstă şcolară dintr-o ţară în alta, ca pe popice. Doar dacă situaţia este critică, părinţii decid să se întoarcă acasă şi aduc copiii înapoi în România. Mulţi copii sunt născuţi în străinătate şi le este cu atât mai dificil să o ia de la capăt într-o ţară pentru ei necunoscută.
Un număr de aproape 7.000 de copii întorşi acasă înseamnă peste 10.000 de adulţi repatriaţi împreună cu ei.
Principala problemă a copiilor care se întorc este faptul că mulţi dintre ei nu cunosc bine limba română. În ciuda eforturilor depuse de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu Institutul Limbii Române şi Ministerul Educaţiei, în ciuda banilor din ce în ce mai mulţi alocaţi cursurilor LCCR, adică Limba, Cultura şi Civilizaţia Românească, mulţi dintre acei copii care se întorc au probleme cu limba română.
Având în vedere inerţia mare a sistemului, aceste cursuri din străinătate sunt mai degrabă inutile, nu ajung la copiii care au nevoie, iar nivelul este mai degrabă amatoristic. Selecţia cadrelor didactice lasă mult de dorit, mai ales la capitolul transparenţă . Banii pentru cursurile de limba română au devenit un fel de subvenţie pentru tot felul de asociaţii şi pentru doamne care nu au altceva mai bun de făcut.
În plus, cursurile de limba română sunt îmbibate de un patriotism strident, care pe de o parte atrage părinţi exaltaţi, pe de altă parte sperie copiii.
Rezultatele se văd în statistici: majoritatea copiilor întorşi au probleme cu limba. Cursurile de română sunt inutile.
Dacă cei mici au probleme cu limba, cei mari care se întorc au alte probleme. Ce fac adulţii repatriaţi? În România vor avea probleme de adaptare, nemaifiind antrenaţi să trăiască după legea junglei. Singurul plan oficial pentru ei este un fond de stimulare a antreprenoriatului celor întorşi din diaspora. Fondul ar trebui să fie funcţional până la sfârşitul acestui an tehnic, pentru a oferi fonduri celor care deja au ceva de investit. În buna tradiţie românească, banii vor urma rapid trasee creative, cu toate hârtiile în regulă.
Marea repatriere a început, poate şi datorită apelurilor la întoarcerea diasporei, făcute permanent de politicieni şi înalţi oficiali. Acum că diaspora se întoarce, e linişte. Au dispărut lăudătorii, nu mai spune nimeni nimic.
Citește și:
Alarmă: Mii de copii se întorc din străinătate în România şi nu ştiu limba română
”Fac colațiune” sau ”mă candidez”, explicații științifice pentru maltratarea limbii române în Italia
