Menu
in

Elveţia blochează imigraţia în masă

În Elveţia a trecut cu 50,3% dintre voturi referendumul din 9 februarie împotriva imigraţiei în masă. Textul iniţiativei populare propusă de partidul populist Udc, care de ani de zile promovează campanii antiimigraţie şi împotriva lucrătorilor transfrontalieri, prevede renegocierea acordurilor cu UE privind libera circulaţie a persoanelor.

Elveţia găzduieşte o populaţie străină de 23,3% în totalul de 8 milioane de locuitori ai ţării. Dintre imigranţi, italienii sunt cei mai numeroşi. Italienii reprezintă 16% din totalul populaţiei străine rezidente în Elveţia (circa 300.000 de persoane).

În plus, sunt 65.000 de navetişti de frontieră italieni care lucrează în fiecare zi în Elveţia. Acum vor exista „plafoane maxime anuale şi cote anuale pentru străinii care exercită o activitate de muncă” pe teritoriul elveţian. Plafoane maxime care „trebuie să fie stabilite în funcţie de interesele globale ale economiei elveţiene şi respectând principiul de prioritate pentru elveţieni”.

Referendumul a trecut, în ciuda opiniei negative a Consiliului federal (guvernul elveţian) care s-a exprimat în favoarea unei respingeri a propunerii, explicând că „imigraţia contribuie într-o măsură considerabilă la bunăstarea Elveţiei„. Comisia Europeană a exprimat „tristeţe” pentru că „acest lucru este împotriva liberei circulaţii a persoanelor între UE şi Elveţia”.

Efectele nu vor fi imediate, dar în trei ani guvernul federal va trebui să renegocieze acordurile bilaterale în vigoare cu Uniunea Europeană şi să introducă cote pentru locurile de muncă pentru navetiştii de frontieră. Votul elveţian ridică „probleme considerabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel. Un duş rece pentru Uniunea Europeană la mai puţin de 100 de zile până la alegerile europene, unde riscul populismului devine tot mai real.

Germania are nevoie de imigranţi: Aceştia contribuie la fondul de pensii şi la sistemul de asigurări sociale

Impactul referendumului elveţian asupra libertăţii de circulaţie „este foarte îngrijorător”, a declarat ministrul italian de externe, Emma Bonino. „Eu cred că trebuie regândit, ar fi o foarte gravă eroare ca referendumul să fie aplicat. Elveţia merge în direcţia greşită”, este comentariul ministrului pentru Integrare, Cecile Kyenge.

„Referendum şi în Italia”

Referendumul este văzut ca un exemplu de urmat şi în Italia de către Lega Nord. Secretarul federal al Lega Nord, Matteo Salvini, a declarat: „Elveţienii apără interesele elveţiene. Bine. În curând un referendum şi în Italia promovat de Lega”.

Şeful grupului leghist în Senat, Massimo Bitonci, a adăugat: „După Elveţia, şi Italia ar trebui să dea un semnal hotărât, lăsând să fie cetăţenii cei care decid. Aici la noi nu mai este loc şi muncă pentru imigranţi. Pe primul loc trebuie să fie milionul nostru de şomeri, pensionarii şi tinerii”.

Românii nu vor să plece din Spania

Dar nu numai Lega vrea referendum contra imigraţiei. „Este necesar un plafon pentru imigranţi”, a spus şi primarul PD din Ravenna, Fabrizio Matteucci, într-o scrisoare deschisă adresată lui Matteo Renzi. „Partidului Democrat nu trebuie să-i fie teamă să discute şi să decidă privind noi reguli care să fixeze un plafon numărului de intrări în ţara noastră”, susţine Matteucci.

Partidele europene de extremă dreapta s-au bucurat la aflarea rezultatelor referendumului. În Franţa, Frontul Naţional, prezidat de Marine Le Pen, a salutat „luciditatea” poporului elveţian, în timp ce şeful partidului britanic populist, Ukip, Nigel Farage, a vorbit de o „veste minunată pentru iubitorii de libertate şi de suveranitate naţională în Europa”. În Austria, liderul partidului de extremă dreapta FPO, Heinz Christian Strache, a salutat „marele succes”. „Putem face şi noi ce au făcut elveţienii”, a spus şi liderul partidului extremist olandez PVV, Geert Wilders, aflat pe primul loc în sondaje în Olanda.

Angajatorii din Marea Britanie caută asistente medicale

Riscuri

Cu o populaţie de 8 milioane de locuitori, Elveţia nu face parte din UE, dar în 2002 a acceptat să îşi deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE. Bruxelles a anunţat deja că în cazul în care Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Votul elveţienilor în favoarea unei limitări a imigraţiei pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, relatează AFP.

Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene şi al patrulea partener pentru import al acesteia.

Libera circulaţie a forţei de muncă provenite din România şi Bulgaria nu a intrat în vigoare în Elveţia la 1 ianuarie 2014, contrar situaţiei din statele membre ale Uniunii Europene, care au fost obligate în totalitate să renunţe la restricţiile pe piaţa muncii.

Restricţii privind accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din Elveţia sunt valabile până în 2016, şi pot fi prelungite până în 2019. Românii şi bulgarii pot lucra în Elveţia doar dacă angajatorul dovedeşte că nu a găsit, pentru postul respectiv, un elveţian.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version