Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și britanici și îndreptate împotriva românilor și bulgarilor, cetățenii proveniți din cele două țări nu sunt nici analfabeți, nici șomeri și nici săraci.
Studiul – “Discursul anti-migratie cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative și prejudiciu”, analizează modul în care unii politicieni francezi și britanici au folosit discursul naționalist, îndreptat împotriva cetățenilor români și bulgari după 1 ianuarie, când aceste două popoare au obținut dreptul la muncă în toate statele Uniunii Europene.
“Poveștile cu privire la masele de români și bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Franța au devenit extrem de populare în presă tabloid și nu numai, aducând în prim-plan reacții care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreaptă din cele două state, aducându-le pe primul loc în recentele alegeri pentru Parlamentul European (22-25 mai)”, se arată în studiul menționat.
În acest mod, organizațiile politice Le Front Național și United Kingdom Independence Party, ambele de extremă dreaptă, au încheiat cursa pentru alegerile europene pe primul loc. Le Front Național (Franța) a primit 24,95 la sută din voturi, în timp ce 27,5 la sută dintre britancii care au mers la vot au optat pentru United Kingdom Independence Party.
Românii și bulgarii ar fi fost, astfel, folosiți ca “țapi ispășitori” pentru soluțiile ineficiente legate de criză financiară, mai spun realizatorii cercetării. Reprezentanții Centrului Român de Politici Europene susțin că, de fapt, “cetățeanul obișnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franța sau Marea Britanie nu este analfabet, șomer sau sărac, ci mai degrabă calificat și activ, cu opțiuni limitate pe piața muncii și cu acces îndeosebi la ocupațiile de nivel intermediar”.
“Deși s-a confruntat cu restricții pe piața muncii, (cetățeanul român sau bulgar – n.r.) a reușit, totuși, să-și găsească un loc de muncă potrivit nivelului sau de studii”, se mai arăta în studiul Centrului Român de Politici Europene.