Lorenzo Prundeanu, preşedintele asociaţiei „Hora Unirii” din Grosseto, consideră că participanţii la Congres ar trebui selectaţi în primul rând după activitatea din comunitate.
«Ideea organizării unui Congres al Românilor de Pretutindeni este binevenită, indiferent de denumirea acestuia, aşa cum a fost binevenit în trecut şi Forumul Românilor de Pretutindeni organizat tot la Palatul Parlamentului în octombrie 2011, unde am fost prezenţi reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor de români din toată lumea. A fost un prilej de a ne prezenta atât problemele pe care le întâmpinăm în comunităţile noastre cât şi realizările pe care le avem, dar şi să venim cu propuneri de proiecte şi programe pentru români.
Congresul al XV-lea
Obiectivele sunt multe, pentru că şi problemele românilor din afara graniţelor României sunt multe. Mai ales pentru comunităţile de români stătătoare, fixe şi aici mă refer la comunităţile de români din Moldova, Serbia, Bulgaria şi aşa mai departe care au mare nevoie de ajutorul cât şi de intervenţia Statului român în probleme pe teme de învăţământ, religie, recunoaşterea oficială a limbii române, ajutor social.
Pentru ceilalţi români din întreaga lume e nevoie de programe privind continuarea cursurilor de limba română, integrarea românilor în viaţa socială a ţărilor unde au decis să se stabilească, întărirea relaţiilor de colaborare şi prietenie cu aceste state, pentru a crea un statut de stabilitate al românilor.
Sunt de atins şi problemele consulare, realizarea de programe şi proiecte naţionale cu fonduri de integrare interne, dar şi de la Comunitatea Europeană pentru crearea condiţiilor pentru românii care doresc să se reîntoarcă în ţară. Aş aminti şi problema persoanelor decedate şi a familiilor acestora. Obiectivele şi probleme sunt multe dar m-am rezumat în a enumera doar câteva.»
Adrian Chifu: «Toţi consilierii locali trebuie să facă parte din Congres»
Despre participarea la Congres, Lorenzo Prundeanu nu ar spune Nu: «Îmi doresc să particip la acest Congres. Din anul 2007 de când am fondat asociaţia de voluntariat Asociaţia română-italiană HORA UNIRII de la Grosseto, ca preşedinte al asociaţiei m-am implicat efectiv în viaţa social-culturală a românilor din provincia Grosseto.
În urma participărilor mele la ediţiile Forumurilor Românilor din Italia organizate la Milano, a participarii la Forumul Românilor de Pretutindeni de la Bucureşti în octombrie 2011 cât şi a participării la nenumăratele întâlniri la Ambasada României din Roma, unde am prezentat efectiv şi real problemele pe care le întâmpină comunitatea de români de la Grosseto, am făcut să fie auzită vocea românilor din Grosseto.»
Elena Rădulescu: «Aş participa la Congres, dar vara, nu în noiembrie»
Cuvântul „Congresman” este prea mult, consideră preşedintele asociaţiei „Hora Unirii”: «Este doar o întâlnire, nu este o adunare permanentă. Să spunem participant. Da, aş prezenta şi aş face auzite problemele românilor. Aş realiza şi aş propune realizarea de proiecte destinate românilor din afara României.
După părerea mea, modul de selecţie al participanţilor va fi făcut cu siguranţă de către organizatori. Şi aici va trebui să se ţină seama de:
- – activitatea şi implicarea efectivă şi personală a participantului în problemele comunităţii de români din care face parte prin intermediul asociaţiei, pentru că numai făcând parte dintr-o asociaţie recunoscută de statul respectiv poţi spune că promovezi un scop în comun al mai multor persoane;
- – să aibă o bună conduită şi să fie cunoscut în rândul comunităţii ca o persoană cinstită şi onestă;
- – ideea de a selecta persoanele cu studii şi pregătire este binevenită. Dar să nu uităm că sunt persoane care sunt mult mai bine pregătite din punct de vedere moral faţă de o persoană cu studii superioare. Dar poate fi şi acesta un criteriu, de a prezenta diploma de studii universitare.
Personal cred că „congresmanul” va trebui să fie un preşedinte sau un alt membru al unei asociaţii active şi ar trebui să se ţină cont de activitatea desfăşurată în cadrul comunităţii de români unde îşi desfăşoară activitatea, de realizările şi proiectele acestuia în cadrul comunităţii.
De ce spun un preşedinte sau un alt membru al Consiliul Directiv al asociaţiei, pentru că aceştia participa la şedinţele din prefectură şi din primării în cadrul forumurilor şi consiliilor de imigranţi, cunosc probleme românilor şi le prezintă în cadrul acestor adunări publice.»
Andi Rădiu
