"Gazeta românească" a stat de vorbă cu reprezentanţi ai comunităţii din Peninsulă pentru a afla ce cred despre candidaţii propuşi de partidele din România pentru a reprezenta diaspora în Parlamentul de la Bucureşti. Iată mai jos comentariile Leontinei Ionescu şi cel al lui Horia Corneliu Cicortaş:
Diaspora, nemulţumită de candidaţii trimişi de la Bucureşti: “Peticesc o autostradă nou-nouţă”
Leontina Ionescu: “Ce ştiu ei?”
Leontina Ionescu, din Marcellina, primul consilier local român ales în Italia, se declară dezamăgită de noii candidaţi şi crede că doar candidaţii independenţi, neînregimentaţi politic, ar putea da un real ajutor românilor din afara ţării.
“Oare ştiu ei problemele noastre, cu ce se confruntă românii în străinătate? Cum vor putea propune legi sau cum vor ştii să aducă schimbări în avantajul nostru? Vorbim de vechii parlamentari, care în patru ani abia dacă au reuşit să simtă pulsul comunităţilor, să vadă care sunt chestiunile de rezolvat. O luăm de la capăt? Soluţie e simplă: oamenii care trăiesc aici, în străinătate trebuie să ne reprezinte în parlament. Doar ei ştiu exact ce nevoi are românul, pentru că ei au trecut prin greutăţile imigraţiei. În plus, e nevoie de persoane care să-şi fi câştigat respectul aici, prin activităţile în folosul nostru, oameni care sunt cunoscuţi de către autorităţi, de către comunitate. Eu am tot respectul pentru noii candidaţi, ca artişti, dar nu cred că ne vor putea ajuta cu ceva. în plus, doar un independent ar putea acţiona liber, fără să i se dicteze de la Bucureşti.”
Românii din Italia despre candidaţii din diaspora: “Românii se simt abandonaţi”
Horia Corneliu Cicortaş: “Au pierdut deja”
Horia Corneliu Cicortaş, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia (FIRI), crede că sunt candidaturi perdante din start. “Probabil că partidele principale – Psd şi Pnl – care compun alianţa anti-Băsescu nu au candidaţi mai credibili pe care să-i candideze în colegiile din afara ţării, sau consideră partida deja pierdută în faţa contracandidaţilor Pdl ce se bucură de mai mult prestigiu, sau cel puţin de mai multă experienţă, în rândul diasporei.
Dealtfel, la alegerile din 2008, fostul prim-ministru Petre Roman – un nume încă sonor în ţară, dar eclipsat politic după ce pierduse şefia Partidului Democrat (PD) în faţa lui Traian Băsescu -, a pierdut postul de senator al diasporei în faţa tânărului şi puţin cunoscutului Viorel Badea, pentru că voturile acestuia au venit mai ales din ţările din est, vecine României, unde fusese mai activ, şi nu din ţările occidentale, unde Petre Roman ar fi dispus clar de mai multe atuuri. Chiar dacă formaţiunile politice aflate în competiţie nu reuşesc să arunce în luptă candidaţi cu o experienţă directă a migraţiei, decenţa ar impune ca aceştia să se afirmat puţin în diplomaţie, în munca la nivel internaţional, în ong-uri sau în comunităţile religioase ale diasporei.
Altfel, mesajul riscă să fie unul populist vulgar, pe care cei din Italia îl ştim bine; e destul să ne amintim unele personaje impuse în politică de către Berlusconi.
A. R.
Citeşte şi:
