În urmă cu circa două luni, Gazeta Românească a publicat o serie de materiale referitoare la un proiect privat care a ajuns brusc în centrul preocupărilor Guvernului şi Preşedinţiei, intitulat Repatriot.
Proiectul, iniţiat în 2015 de un grup necunoscut, Romanian Business Leaders, din conducerea căruia face parte Felix Tătaru, artizanul victoriilor electorale ale lui Băsescu şi Klaus Iohannis, are ca obiect atragerea investitorilor români din diaspora.
Am scris că susţinerea pentru un proiect destul de modest, care pare aproape improvizat (conferinţe cu vorbitori mobilizatori, care slăvesc oportunităţile economice din România, făcând apel la patriotism) are parte de o susţinere neobişnuit de puternică, demnă de cauze mai bune.
La conferinţa Repatriot de la München, de exemplu, din 26 februarie, au participat doi miniştri, un secretar de stat şi un consilier prezidenţial.
Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informațională, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Dan Stoenescu, ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, apoi Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor al Administraţiei Prezidenţiale, toţi vorbitori la evenimentul la care au luat cuvântul şi mai mulţi afacerişti parteneri în proiect, veniţi special din România.
Timp de un an, în mai multe oraşe ale lumii au avut loc evenimente similare. Am solicitat Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale să ne lămurească în baza cărei hotărâri aceste instituţii au luat decizia de a susţine necondiţionat toate iniţiativele grupului privat intitulat Repatriot?
RePatriot pentru to(n)ți. Un singur întreprinzător din diaspora la reuniunea festivă
La două luni distanţă am primit primele răspunsuri.
Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informațională explică faptul că ministrul Marius Bostan a participat pe banii săi personali la evenimentul de la München, deci implicit proiectul nu face parte din sarcinile de serviciu.
«Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, a participat la Conferinţa Repatriot din Munchen întrucât a fost invitat în calitate de iniţiator al proiectului Re>Patriot, iar costurile deplasării au fost acoperite din fonduri din bani personali, nu din bugetul MCSI. Înainte de a deveni ministru, Marius Bostan a mai participat în 2015 la alte 5 Conferinţe Repatriot în Italia, Anglia, Spania şi Irlanda, toate aceste conferinţe fiind finanţate din surse private.», se spune în răspunsul MCSI.
Ministru în Guvernul României: «Suntem soldaţi ai cauzei Repatriot»
Guvernul Repatriot: instituţiile statului au luat în braţe proiectul ”Vrem banii diasporei”
Acelaşi comunicat explică faptul că ceilalţi reprezentanţi de la vârf ai statului, Sandra Pralong, Dan Stoenescu şi Claudiu Vrînceanu, aflându-se întâmplător în vizită în München, au participat şi la reuniunea Repatriot:
«Sandra Pralong, Dan Stoenescu şi Claudiu Vrînceanu, având un program extins, fiind invitaţi la mai multe întâlniri, au onorat şi invitaţia la conferinţă. Membrii Guvernului, secretarii de stat şi funcţionarii participă în măsura posibilităţilor la diverse acţiuni, seminarii, conferinţe şi alte evenimente iniţiate de societatea civilă, această participare fiind o dovadă de normalitate, transparenţă şi implicare. Guvernul României este interesat de soarta românilor de pretutindeni şi de stimularea reîntoarcerii acestora prin oferirea de oportunităţi în ţară.»
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a răspuns că secretarul de stat Claudiu Vrînceanu, a participat la această conferinţă «pentru a dialoga cu diaspora, întrucât Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri pregăteşte două mari proiecte pentru românii din străinătate: un program de finanţare pentru cei care vor să-şi facă o afacere acasa (Programul Diaspora 1+1 România are scopul de a facilita accesul la finanţare al migranţilor şi reintegrarea acestora în societate, contribuind şi la stimularea transferurilor băneşti pe căi oficiale, introducerea bunelor practici din statele gazdă ale migranţilor, fiind creată o pârghie pentru introducerea inovaţiilor. Programul va fi implementat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri în colaborare cu Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni) şi crearea unei platforme care să conecteze românii din diaspora cu cei aflaţi în ţară.»
MECRMA ţine, la fel, să precizeze că nu s-au dat bani: «vă informăm că iniţiativa privată şi independentă a asociaţiei Repatriot nu a beneficiat de sprijinul sau suportul financiar al Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. »
Un alt răspuns a sosit de la MAE, în care se precizează că «Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, prin ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, nu a aprobat nicio formă de susţinere oficială a acestui proiect, fiind o iniţiativă privată şi independentă a grupului Repatriot, care nu a beneficiat de sprijinul sau suportul financiar al instituţiei mai sus menţionate.»
În sinteză, Repatriot rămâne un proiect privat, fără susţinerea oficială a vreunui minister, care nu a primit sprijin financiar de la stat, dar la care, din când în când, participă înalţi funcţionari ai statului, pe banii lor personali. Din ce motiv? Din patriotism, întocmai pentru a respecta spiritul proiectului: Repatriot.
Sorin Cehan
Zâmbetul amar al diasporei. După ce ne-au numărat voturile, ne numără banii
Cum să deturnezi banii diasporei prin patriotism de paradă: metoda ”papionul tricolor”
