Postul Mare se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. In Săptămâna Mare se face curățenie generala în gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanturile sunt curățate de namol și adancite. Casele trebuie să străluceasca de curățenie.
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpararea oamenilor de sub jugul pactului stramosesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința ca dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.
In Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin roua sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând ca, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
In lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc și se văruiesc casele iar mobilierul este spălat și reparat.
In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la biserica, in cimitir sau pe la casele lor.
Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fata casei sau in cimitire, crezându-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească.
Joia Mare este ziua în care, de regula, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nuca și babele coapte în forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importantă coptura rituală a Paștelui, se face din făina de grâu de cea mai buna calitate, cernuta prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pasca, după care, de jur împrejur, se așeaza aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut.
In mijlocul tăvii se așează, apoi, brânza de vacă, pregatită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânza se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pasca nu se aruncau și nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special și se aruncau în Sâmbăta Paștelui pe o apă curgătoare crezându-se ca, astfel, gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Paștilor, când gospodinele pregătesc majoritatea mâncărilor, deretică prin încăperi și fac ultimele retușuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mancări tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: "Crăciunul este sătul iar Paștele este fudul". Principala grija a oamenilor, înaintea Paștilor, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodină trebuind sa aibă o cămașa nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă.
Sâmbăta seara fiecare gospodina își pregătește cu grija coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire.
In el așterne un ștergar curat și așeaza o lumânare alba, apoi ouă roșii, pasca, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slanină, mușchi de porc, șunca special preparata, zahăr, faină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva caței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o formă speciala etc.
Totul se acopera cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodina, semn de prețuire a sărbătorii pascale dar și de mândrie personala.
Integral pe CreștinOrtodox.ro
