Grijile românilor
Conform Eurobarometrului, românii consideră că principalele provocări la adresa securităţii interne a României sunt corupţia (56 la sută), sărăcia (55 la sută), criza economică şi financiară (41 la sută), dezastrele naturale (19 la sută), terorismul (14 la sută) şi criminalitatea organizată (14 la sută). Românii sunt cel mai puţin preocupaţi de insecuritatea la frontierele UE (3 la sută), imigraţia ilegală (2 la sută) şi extremismul religios (1 la sută).
Grijile europenilor
La nivelul întregului bloc comunitar, europenii au enumerat criza economică şi financiară (33 la sută), terorismul (25 la sută), sărăcia (24 la sută), criminalitatea organizată (22 la sută) şi corupţia (18 la sută) ca fiind principalele provocări la adresa securităţii naţionale a ţării lor. Pe de altă parte, românii consideră terorismul (38 la sută), criza economică şi financiară (35 la sută), sărăcia (30 la sută), corupţia (30 la sută) şi criminalitatea organizată (23 la sută) ca fiind principalele provocări la adresa securităţii cetăţenilor UE în ansamblu.
Cetăţenii europeni au enumerat criza economică şi financiară (34 la sută), terorismul (33 la sută), criminalitatea organizată (21 la sută), sărăcia (18 la sută) şi imigraţia ilegală (16 la sută), în timp ce corupţia se situează abia pe poziţia a şasea (15 la sută).
Eurobarometrul mai relevă că circa jumătate din români consideră mai degrabă că România nu depune suficiente eforturi pentru a combate terorismul, criminalitatea organizată şi infracţiunile cibernetice, pentru a administra dezastrele naturale şi pe cele provocate de om şi pentru a securiza frontierele UE. Pe de altă parte, circa 60 la sută dintre români consideră că Uniunea Europeană depune suficiente eforturi pentru a se ocupa de provocările menţionate, un procent foarte apropiat de cel înregistrat în rândul tuturor cetăţenilor comunitari.
Mai mult, între 40 şi 50 la sută dintre români consideră că infracţiunile cibernetice, crima organizată, dezastrele naturale şi cele provocate de om şi terorismul se vor amplifica pe termen mediu (trei ani), în timp ce numai un sfert dintre români apreciază că aceste provocări la adresa securităţii UE vor rămâne neschimbate. În acelaşi timp, românii consideră SUA (35 la sută; 44 la sută la nivelul UE) şi Rusia (13 la sută, la fel ca nivelul UE) ca fiind principalii parteneri ai UE în abordarea provocărilor la adresa securităţii interne a blocului comunitar. Totuşi, 46 la sută din români au spus că nu ştiu să răspundă la o astfel de întrebare (33 la sută la nivel comunitar).
Conform Eurobarometrului, patru din zece cetăţeni europeni consideră că UE are nevoie de instrumente mai bune pentru combaterea criminalităţii organizate, a terorismului şi a extremismului.
La nivelul UE, sondajul a fost realizat în perioda 4-19 iunie pe un eşantion de 26.840 persoane, prin interviuri directe. În România, sondajul a fost efectuat în perioada 4-15 iunie, pe un eşantion de 1.075 persoane.