A trecut vremea când Italia şi Spania atrăgeau cei mai mulţi români care visau la o carieră în străinătate. Conform unui studiu, ţările nordice şi Germania sunt statele în care românii ar pleca pentru a-şi încerca norocul.
Deşi mulţi şi-ar dori să rămână în ţară, lunar mii de români aplică pentru un job în străinătate. Joburile bine plătite din Marea Britanie, Italia, Germania, Olanda şi Danemarca conduc în topul slujbelor la care românii au aplicat de la începutul anului până în prezent.
Românii îşi doresc să muncească în ţara lor, deşi în fiecare an zeci de mii de persoane pleacă peste hotare pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Revista Cariere. Studiul arată că 23% dintre cei chestionaţi au declarat că vor să traiască şi să muncească în România. Pe următoarele locuri în topul statelor unde românii vor să lucreze se află ţările nordice (13% dintre voturi) şi Germania (12,2%).
Datele arată că Spania şi Italia nu mai reprezintă o atracţie pentru muncitorii români. Astfel, doar 4,2% dintre cei care au răspuns la întrebarea "În ce ţară aţi dori să locuiţi şi să vă găsiţi un loc de muncă?" au indicat Spania, iar 3,7% – Italia. Ţările din Golful Persic sunt evitate de români, acestea figurând pe ultimul loc în clasament (2%).
În ce state ar munci românii
Cei mai mulţi români care şi-au căutat un loc de muncă în străinătate au aplicat în luna ianuarie pentru joburile din Marea Britanie, Italia, Germania, Olanda şi Danemarca.
Cele mai accesate joburi de către români pentru aceste ţări au fost pentru îngrijitor de animale, personal hotelier şi pentru restaurant, personal necalificat, personal pentru agricultură şi pentru vase de croazieră, potrivit unui studiu Tjobs. Studiul arată că numai pe această platformă, în luna ianuarie, au fost disponibile aproape 18.000 de locuri de muncă. Numărul aplicaţiilor a depăşit cu 100 % numărul poziţiilor, dar au fost şi cazuri în care numărul poziţiilor a fost mult mai mare decât cel al aplicărilor. De exemplu, departamentul "Personal Medical şi Sanitar" a avut 3.560 de poziţii disponibile şi a primit doar 1.795 de aplicaţii, mai puţin cu 50 %. Cele mai multe posturi au venit din partea angajatorilor din Marea Britanie, Franţa şi Germania. Cu toate acestea, anunţul cu cele mai multe aplicări, în luna ianuarie, a fost cel pentru "îngrijitor de animale" în Danemarca.
Germania, noul Eldorado
O economie ce rezistă crizei şi un model de societate ordonată sunt principalele atuuri care fac din Germania noua ţintă a lucrătorilor migranţi. Sociologul Dumitru Sandu citează un sondaj IRES din ianuarie 2013 care arată că 20% din cei chestionaţi afirmă că, dacă li s-ar oferi un job în străinătate, ar alege Germania şi doar 11% ar merge în Marea Britanie. "Sunt doi poli tradiţionali unde până acum au mers românii la muncă – Italia (un milion de persoane) Spania ( 844.000 de persoane). Alături de aceştia sunt alţi doi poli emergenţi – în primul rând Germania (circa 150.000 de români) şi abia apoi Marea Britanie (sub 100.000)", a explicat Dumitru Sandu. Potrivit acestuia, în momentul de faţă migraţia românească este una de criză şi se poate afirma ca ipoteză de lucru că o treime din românii aflaţi la muncă în străinătate se vor reloca în alte ţări ajungând acolo nu din România, ci din Italia sau Spania.
Şansele cele mai mari le au candidaţii cu meserii tehnice, salariul de pornire pentru un inginer de software, de exemplu, fiind de 3.000 de euro brut lunar, iar pentru un medic specialist cu minimum 5 ani de experienţă între 5.000 şi 9.000 de euro. O asistentă medicală cu un an sau doi de experienţă de muncă poate câştiga între 2.000 şi 2.600 de euro pe lună, iar un şofer cu categoriile C şi E poate ajunge la 2.000 de euro dacă are doi ani de experienţă şi cunoaşte limba germană la nivel mediu. Germania este o ţintă nu numai pentru lucrătorii români, ci şi pentru cei italieni, peste 500.000 dintre peninsulari alegând să lucreze la nemţi de la izbucnirea crizei economice.
2,5 milioane de români în Europa
În România începutul semnificativ al migraţiei pentru muncă a fost în 1997, 1998. "Atunci era recesiune internă. Românii au plecat de nefericiţi. A fost o vreme când toată lumea a avut de câştigat de pe urma acestei migraţii, cam până prin 2008 când a venit criza globală. În tot acest răstimp, la Banca Naţională au ajuns rezerve financiare importante, cam 6 miliarde de euro, bani foarte buni pentru familiile migranţilor. Evident, au avut de câştigat şi ţările de destinaţie pentru că forţa de muncă a imigranţilor este mai ieftină", a explicat sociologul Dumitru Sandu. Potrivit acestuia, acum avem 2,5 milioane de români în ţările europene, oameni care rezistă la competiţie pentru că altfel veneau acasă. Pe lângă salarii competitive cu cele din vest, românii care au lucrat în străinătate nu vor să se întoarcă acasă pentru că instituţiile statului sunt slabe. în primării domnesc corupţia şi incompetenţa, în spitale poţi muri cu zile, iar dacă vrei să-ţi deschizi o afacere, birocraţie este ucigătoare.
