Ultimele două decenii au adus în România o viaţă cu un nivel de trai mai ridicat, dar şi cu preţuri simţitor mai mari. După cum era normal, după Revoluţia din 1989, căderea comunismului a transformat piaţa românească într-una concurenţială, liberă.
Dintre produsele şi serviciile cu cele mai mari scumpiri înregistrate în 2011 comparativ cu 1990, mai mult de jumătate sunt tarife din sectorul public şi preţuri controlate sau reglementate de stat, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).
Preţurile reglementate de stat au crescut chiar şi de 37.000 ori, cele mai mari majorări fiind aplicate la utilităţile publice – apă, salubritate, gaze, căldură şi electicitate, deşi liberalizarea unora nu s-a încheiat, iar privatizarea încă se negociază cu FMI.
Primul deceniu post-comunist
Cea mai mare scumpire din ultimele două decenii s-a înregistrat la apă, canalizare şi salubritate, în cazul cărora tarifele au crescut de peste 37.000 de ori. Concomitent, preţurile la gaze naturale şi gaze lichefiate au urcat de peste 12.000, respectiv 15.000 de ori, iar preţul biletelor CFR a crescut de aproape 9.000 de ori. Faţă de primul an de la Revoluţie, energia termică s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electrică de aproape 7.000 de ori. Prin comparaţie cu 1990 preţurile pentru transportul urban în comun au fost mărite de 8.000 de ori, iar transportul interurban a crescut de 5.300 de ori.
Ultimii zece ani
În medie, în ultimii 20 de ani, preţurile au crescut 3.750 de ori. Diferenţa se atenuează în ultimii zece ani, chiar când o parte din preţuri au fost dereglementate şi unele companii privatizate, deşi tarifele şi preţurile regelementate de stat rămân cu un ritm de creştere peste medie. Potrivit INS, preţurile au crescut în ultimii zece ani de aproape 2,5 ori faţă de 2001. În perioada 2001- 2011, cheltuielile cu apă, canal şi salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decât restul preţurilor) şi rămân pe prima poziţie, tarifele la gaze naturale de 6 ori, preţul la energia termică de 5 ori şi biletele CFR de 4,5 ori. Tarifele la energia electrică au înregistrat o scumpire de 2,8 ori, uşor peste media din ultimii 10 ani.
Benzina şi ţigările
În topul scumpirilor din ultimii zece ani, tutunul şi ţigările au măsurat o creştere de preţ de peste 6 ori, iar benzina şi motorina au fost majorate de 3,3 ori. Ambele preţuri au fost puternic influenţate, în ultimii zece ani, de intervenţia statului, prin alinierea accizelor la nivelul de taxare aplicat în Uniunea Europeană. Deşi românii scot din ce în ce mai mulţi bani pentru alimentarea autoturismelor, în ultimul deceniu, benzina s-a scumpit la jumătate comparativ cu creşterea preţurilor la gaze naturale şi semnificativ mai puţin decât energia termică sau transportul CFR. De menţionat că accizele la tutun şi ţigarete au fost uniformizate (producţie internă vs importuri) începând din 1999, când s-a negociat şi calendarul de aliniere la nivelul din UE. Deşi în cazul benzinei acciza avea încă din 2000 o pondere covârşitoare din preţ, majorările ulterioare de preţ provenite din această taxă şi curs de schimb au fost semnificative.
Privatizările şi denominarea
Pentru majoritatea sectoarelor cu preţuri reglementate de stat, privatizările au început după anul 2000, iar în multe dintre acestea se discută în continuare vânzarea unor pachete minoritare sau privatizarea totală. În aceste condiţii se pune problema cât de pertinentă a fost în România politica de ţintire a inflaţiei, iar ratările repetate ale ţintelor stabilite de BNR începând cu 2005 par mai uşor de înţeles, mai ales că ponderea preţurilor administrate în coşul de consum este semnificativ peste media din UE. Evoluţia preţurilor calculată de Institutul Naţional de Statistică nu este influenţată de procesul de denominare din 2005, când au fost tăiate patru zerouri din valoarea monedei naţionale. Astfel, preţurile actuale nu reflectă într-un mod vizibil scumpirile nominale din ultimii 21 de ani.
Taxe şi impozite
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cele mai mari creşteri, în ultimii zece ani, ale cotei standard de TVA (taxa pe valoare adăugată). În perioada 2000-2010, TVA-ul a fost majorat cu 5 procente, ajungând, astfel, de la 19% la 24%. În ceea ce priveşte impozitarea veniturilor, ţara noastră ocupă locul 4 în UE la cele mai mici rate de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. De asemenea, se află pe poziţia a doua în ceea ce priveşte cele mai mari reduceri ale impozitării veniturilor persoanelor fizice în perioada 2000-2011, de la 40 la sută la 16 la sută.
