Un nou scandal de corupţie zguduie lumea medicală, după ce mai mulţi medici, farmacişti şi patroni ai unor lanţuri de farmacii au fost reţinuţi pentru că ar fi făcut trafic cu medicamente oncologice. Anchetatorii susţin că reţeaua din care aceştia făceau parte a pus în pericol vieţile a sute de bolnavi de cancer, şi în plus, a cauzat un prejudiciu de 3,5 milioane de euro Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) care a decontat peste 1.100 de reţete false întocmite de medici de la Institutul Clinic Fundeni.
Mai exact, doctorii falsificau reţete emise pe numele unor persoane bolnave de cancer şi decontau astfel sume uriaşe de la Casa de Asigurări de Sănătate. Banii obţinuţi astfel intrau apoi în buzunarele medicilor.
În acest dosar, poliţiştii şi procurorii de la Parchetul Tribunalului Bucureşti au descins la Institutul Fundeni şi la alte 25 de adrese din Bucureşti, Ilfov şi Sibiu, dispunând începerea urmăririi penale faţă de 13 persoane (trei medici de la Spitalul Fundeni din Capitală şi alţi zece de la spitale şi clinici din Sibiu, Dolj şi Ilfov) suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals. Alte 20 de persoane au fost audiate în calitate de martori.
Cum acţionau membrii reţelei
Afacerea care i-a îmbogăţit pe medicii era în detrimentul bolnavilor de cancer. De multe ori, aceștia erau nevoiți să plătească din buzunarul propriu tratamente în valoare de mii de euro, în timp ce banii care li se cuveneau şi care sunt limitaţi erau furaţi de către cei care ar fi trebuit să îi trateze.
Schema furtului de milioane de euro ar fi funcţionat astfel: medicul elibera o reţetă compensată care ajungea la farmacie. Acolo, farmacistul trecea în acte, în mod mincinos, că ar fi dat medicamentele unui pacient.
Farmacistul cerea banii pentru decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate, care plătea chiar şi 4.000 de euro o dată. În acest timp, medicamentele nu părăseau farmacia, ele erau vândute apoi bolnavilor la preţul pieţei.
Descinderile au scos la iveală în locuinţa unui medic 100.000 de euro, 140.000 de dolari şi 250.000 de lei, în timp ce la o farmacistă au fost găsiţi 100.000 de lei şi peste 23.000 de euro.
„Acuzaţia nu poate fi alta decât genocid“
Situaţia, care vine la scurt timp după un alt scandal care a zguduit sistemul sanitar, cel al operaţiilor estetice ilegale decontate de stat, a atras atenţia autorităţilor din sănătate.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, arată că nu are de gând să mai tolereze corupţia din sistem. „Este o schimbare de paradigmă, e un mesaj pe care ar trebui să îl perceapă şi partea medicală: că aşa nu se mai poate, că lucrurile trebuie să funcţioneze. Este o situaţie pe care nu am de gând să o tolerez. În niciun caz nu voi ascunde mizeria sub preş“, a explicat ministrul Sănătăţii. La rândul său, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România se arată scandalizată de situaţia de la Institutul Fundeni. „Ce s-a întâmplat este o crimă, mi se pare îngrozitor că se fac afaceri pe spatele unor oameni care îşi aşteaptă sfârşitul“, a explicat Clara Popescu.
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susţine că dacă se va dovedi că sunt vinovaţi, medicii care au falsificat reţete trebuie să rămână fără drept de liberă practică. „Aşteptăm finalul anchetei, dar acuzaţia nu poate fi alta decât genocid. Pacienţii îşi pierd încrederea în sistemul sanitar pe zi ce trece, dar trebuie să înţelegem că toate aceste neajunsuri vin dintr-o proastă administrare a sistemului“, a explicat Irimia.
Astărăstoae: Campanie ca pe vremea lui Stalin
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a declarat, cu referire la descinderile vizând medici şi farmacişti suspectaţi că au emis reţete false, că de câţiva ani se desfăşoară o campanie împotriva medicilor, care s-a intensificat în ultimele luni.
”De cel puţin cinci ani asistăm la o campanie bine dirijată împotriva corpului medical, în care intervin atât serviciile secrete, cât şi instituţiile de forţă, Procuratura. Din experienţa mea, în afară de perioada Gheorghiu-Dej, când Stalin începuse campanie împotriva medicilor, nu am cunoscut asemenea campanie. Mai spunea ceva Dejeu, în ’97, că ar rebui verificaţi trei medici pe judeţ”, a spus Vasile Astărăstoae.