Românii trăiesc cel mai puţin dintre toţi locuitorii Uniunii Europene. Concret, românii trăiesc, în medie, 73 de ani. ţara noastră ocupă ultimele locuri privind cheltuielile pentru îngrijiri medicale şi medicamente, ceea ce se reflectă în speranţa de viaţă, cu cinci ani mai mică decât media europeană. Aceasta este consecinţa faptului că mai mult de jumătate dintre români au probleme de sănătate şi sunt nemulţumiţi de sistemul sanitar public.
La nivel european, în general, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii. Diferenţa speranţei de viaţă între sexe este de 7 ani. Europencele traiesc, în medie, 82 de ani, iar bărbaţii din UE traiesc, în medie, 75 de ani. Deşi în România se află 3,6 la sută din populaţia Europei, cheltuielile pentru medicamentele din ţară reprezintă doar unu la sută din cele europene, ceea ce înseamnă că „suntem subtrataţi”, este de părere vicepreşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Acesta a susţinut că România este pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuielile pentru îngrijiri medicale şi medicamente, care sunt direct proporţionale cu speranţa de viaţă.
Cu cinci ani sub media UE
Europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de 2-3 luni în fiecare an. Nu este şi cazul României, unde speranţa medie de viaţă scade cu o lună în fiecare an. Speranţa de viaţă în UE este de 78 de ani, cu menţiunea că vesticii trăiesc mai mult decât esticii, releva un raport al Consiliului Europei privind demografia. De menţionat este că cei mai longevivi sunt spaniolii şi italienii. în România, situaţia se schimbă radical. Din cauza condiţiilor de trai, ale stresului şi ale orelor multe de muncă, speranţa de viaţă este de 73 de ani. Această vârstă este ridicată de femei, care trăiesc, în medie, 77 de ani, spre deosebire de bărbaţii români, care trăiesc, în medie, numai 69 de ani.
20% suferă de boli cronice
Aproape un sfert din populaţia României suferă de boli cronice, iar situaţia poate fi chiar mai gravă, întrucât procentul estimat tinde să crească în următorii ani. în prezent, în România ar fi aproximativ 100.000 de bolnavi de cancer, peste două milioane de persoane diagnosticate cu hepatită B sau C şi 500.000 de pacienţi cu boli de rinichi. Deşi românii trăiesc cu 13 ani mai mult decât în anii ’70, ei mor cu cinci ani mai repede decât, în medie, europenii. Principalele cauze de deces în România sunt bolile cardiovasculare, cancerul, bolile sistemului digestiv, accidentele şi bolile respiratorii. Pentru ca lucurile să se remedieze, trebuie alocaţi mai mulţi bani sistemului sanitar. în mod contrar, peste câţiva ani, ţara npastră ar putea fi populată de oameni majoritar bolnavi.
Suntem un popor nefericit
Starea de bine a unei persoane este influenţată de o serie de factori precum – sănătatea fizică şi mentală, satisfacţia materială şi profesională, nivelul de educaţie, echitatea socială, încrederea în instituţiile statului sau calitatea mediului. Sănătatea, unul dintre factorii importanţi ai fericirii, este un motiv de îngrijorare pentru populaţia României, arată studiul National Happiness România. Aproape jumătate dintre români susţin că au o stare de sănătate precară, cel mai probabil din cauza lipsei banilor, dar şi din cauza insatisfacţiei legate de locul de muncă. Doar 22,7% din respondenţi acestui studiu apreciază că au o sănătate bună sau foarte bună, dar chiar şi ei sunt nemultumiţi de sistemul public de sănătate. Majoritatea românilor sunt nemulţumiţi de accesul la servicii medicale, cum ar fi doctori, spitale şi clinici.
Un român din cinci e nevoiaş
Studiul Naţional Hapiness a împărţit populaţia României în cinci categorii: nevoiaşi, în căutarea drumului, familişti, carierişti, împliniţi şi echilibraţi. Dintre aceştia, „Nevoiaşii” cuantifică 20,3 la sută din populaţie şi sunt persoane singure, care au un venit pe gospodărie de sub 1.400 lei. Pentru că dispun de foarte puţini bani, ei sunt cei mai datornici oameni, care întârzie tot timpul plăţile facturilor şi către creditori. „Nevoiaşii” sunt oameni prea implicaţi în rutina lor zilnică, muncind din greu pentru a acoperi cheltuielile cu coşul zilnic de cumpărături. Astfel, dezechilibrul dintre timpul alocat muncii şi timpul liber, precum şi insuficienţa financiară îi împiedică să-şi ofere micile plăceri care i-ar putea face să se simtă mai bine.
Populaţia ţării îmbătrâneşte
Din cauza crizei economice, românii duc grija zilei de mâine. Fără singuranţa locului de muncă şi, implicit, a unui venit lunar, românii tineri se feresc tot mai mult să dea naştere unui copil. De aceea, ţara noastră se confruntă cu un process de âmbătrânire a populaţiei.
Procentul oamenilor cu vârsta peste 60 de ani, care în România este în prezent de aproximativ 20%, va creşte, conform estimărilor, la 39,5% până în anul 2050, potrivit unui studiu din seria Allianz Demographic Pulse: „îmbătrânirea este o tendinţă structurală cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat cât şi pentru populaţie”. De aceea, în România, se anticipează că cel mai mult vor creşte cheltuielile cu pensiile – tot mai puţini tineri trebuie să contribuie pentru mai mulţi bătrâni.
