Cei cinci ani de recesiune puternică au avut efecte dezastruoase asupra românilor de rând. Fie că au rămas şomeri în urma disponizbilizărilor masive din sectorul de stat sau din cel privat, fie că nu s-au putut angaja, nivelul de trai al românilor a scăzut până la cote îngrijorătoare.
Românii au făcut cunoştinţă rapid cu sărăcia deoarece măsurile guvernanţilor anti-criză nu au produs efectele dorite. În acest context, veniturile românilor în perioada 2008-2013 au avut o rată de creştere anemică în raport cu preţurile.
În timp ce salariile au fost îngheţate în aparatul de stat, angajaţii din mediul privat s-au văzut nevoiţi să accepte ori fel de salarizare. Acest lucru a făcut ca, ca în România anului 2013, nu mai puţin de 700.000 de români să depindă de salariul minim pe economie: 800 de lei sau 180 de euro/lună.
Doar bulgarii au un salariu minim mai mic decât noi, dintre toate statele Uniunii Europene.
Alţi 220.000 de oameni trăiesc de la lună la lună cu şi mai puţin de atât, aşteptând să primească venitul minim garantat. Cei mai mulţi asistaţi social provin din zonele cele mai sărace din România: sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.
Perioada de criză a culminat cu cea mai gravă anomalie a societăţii româneşti: 4,3 milioane de angajaţi plătesc contribuţii pentru 5,3 milioane de pensionari. La aceştia se adaugă cei 1,4 milioane de români care lucrează la negru, adică fără forme legale.
Potrivit calculelor realizate de presă, pentru a acoperi toate costurile vieţii, respectiv pentru a-şi putea asigura toate produsele şi serviciile din componenţa coşului minim de consum, fiecare român are nevoie de cel puţin 850 de lei, fără chirie. Adică să fie proprietarul locuinţei sale şi să plătească doar impozite, întreţinerea locuinţei, hrana zilnică şi abonamentele de bază pentru transport şi telecomunicaţii (cablu, TV, telefon).
7 milioane de români foarte săraci
După cinci ani de criză, mâncarea s-a scumpit cu 24 %, iar consumul s-a redus cu 15 procente. Toate acestea s-au întâmplat în condiţiile în care leul a pierdut masiv în faţa monedei unice europene.
În România, potrivit unui raport Eurostat, din cele nouă milioane de persoane sărace, aproximativ 6,6 milioane de persoane (31% din populaţia totală) se confruntă cu lipsuri materiale severe, adică, trăiesc în familii care nu reuşesc să îndeplinească patru dintre următorii indicatori: plata ratelor şi a utilităţilor, o săptămână de vacanţă departe de casă (pe an), o masă cu peşte, pui sau altă carne (la fiecare două zile), capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, familii care-şi permit un telefon, un televizor color, o maşină de spălat, un autoturism sau bani suficienţi pentru încălzirea corespunzătore a locuinţei. Cu alte cuvinte, unul din trei români trăieşte cu lipsuri materiale serioase.
Cele mai recente statistici făcute de Institutului European de Statistică arată că suntem cei mai săraci din Europa.
Dintre toţi europenii, românii câştigă cel mai puţin într-un an. În 2011, românii aveau, în medie, un venit de 2.116 euro/an.
