Decizia legată de procesul de extindere a Spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România nu este aşteptată până la sfârşitul anului, transmite Agenţia bulgară BTA, citând o sursă din cercurile diplomatice din cadrul Consiliului UE, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Potrivit acestei surse, problema a devenit în totalitate politică şi până în prezent nu se conturează o soluţie. Printre statele care împiedică obţinerea unei unanimităţi se numără Olanda, Germania şi Franţa, transmite Rador.
Realizarea unui progres nu va fi uşoară, anumite state sunt sceptice, remarcă diplomatul. Situaţia nu se va schimba, chiar dacă la sfârşitul anului, rapoartele MCV ale Comisiei Europene pentru Bulgaria şi România vor fi pozitive.
Întrebat despre aşteptările sale cu privire la intenţia exprimată de a preveni aşa-numitul „turism pentru ajutoare sociale” al imigranţilor din sud-estul Europei, diplomatul a declarat că cel mai important pentru UE este să respecte propria legislaţie. În opinia sa, nu poate fi vorba despre nerespectarea Tratatelor de aderare, conform cărora de la 1 ianuarie 2014 bulgarii şi românii primesc acces deplin la piaţa muncii din UE.
Diplomatul european şi-a exprimat speranţa că utilizarea abuzivă a fondurilor europene va fi soluţionată pe baza legislaţiei actuale, aplicate exact şi fără discriminări.
80% din români cred că locul nostru e în Schengen
Marea majoritate a românilor (79,2%) cred că România ar trebui inclusă în spaţiul Schengen. 10,9% sunt de părere că România n-ar trebui să intre în Schengen, iar 9,9% au spus că nu ştiu sau n-au dorit să răspundă la această întrebare, potrivit sondajului „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România”, realizat de INSCOP Research şi comandat de „Adevărul”.
În acest context, INSCOP crede că orice mesaj politic pe tema Schengen va trebui să pornească atât de la percepţia înalt pozitivă a aşteptatei admiteri a ţării noastre în clubul statelor Schengen, cât şi de la credinţa populaţiei că România trebuie acceptată în spaţiul Schegen. Cercetarea surprinde niveluri foarte ridicate de simpatie (peste 70%) pentru ţările occidentale, într-o corelaţie pozitivă cu procentul foarte mare al celor care cred că România ar trebui să fie inclusă în spaţiul Schengen (aproape 80%). Cei doi indicatori confirmă faptul că orientarea strategică dominantă a populaţiei înspre spaţiul european occidental nu este afectată de amplificarea din ultima perioadă a discursului eurosceptic, este de părere INSCOP. Numărul redus al celor care sunt de părere că România nu ar trebui inclusă în spaţiul Schengen sau nu ştiu ce să răspundă la această întrebare indică atât partizani ai curentului eurosceptic, cât şi pe cei care cred că România nu îndeplineşte criteriile de aderare, consideră INSCOP. Potrivit datelor colectate, cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât este mai probabil ca oamenii să fie favorabili intrării în spaţiul Schengen.
