Miza este mare atât pentru USL, care speră să obţină o majoritate parlamentară zdrobitoare, cât şi pentru ARD, care va încerca să obţină un scor de natură să îi permită să fie luată în calcul pentru formarea guvernului. Pe 9 decembrie, românii sunt aşteptaţi la urne, pentru a decide cine va deţine guvernarea pentru următorii patru ani.
Principalii competitori politici în această campanie sunt:
Uniunea Social-Liberală (USL). Alianţa compusă din PSD, PNL, PC şi, pe ultima sută de metri, UNPR, intră în competiţie cu intenţia de a câştiga peste 60% dintre mandatele de parlamentar, astfel încât să poată forma viitorul guvern fără să aibă nevoie de aliaţi şi fără ca preşedintele Traian Băsescu să poată ridica o obiecţie. Afectată de cele şase luni de guvernare şi de eşecul demiterii şefului statului, USL a pierdut din cele peste 60% pe care le avea la înfiinţare. Un recent sondaj CSOP cota Uniunea la 48%, ceea ce înseamnă că aceasta va avea de lucru în campanie pentru a-şi atinge obiectivul unei viitoare guvernări sigure. USL promite salarii mai mari, mese calde pentru elevi, medicamente compensate pentru pensionari, locuinţe sociale pentru tineri, reducerea TVA-ului la 19%, modificarea Constituţiei.
Alianţa România Dreaptă (ARD), compusă din PDL, Forţa Civică şi PN}CD se revendică drept principala forţă de dreapta, lucru confirmat, de altfel, şi de un recent sondaj IRES. Intră în campanie cu mesajul „Repornim inima României”. Cotată de CSOP cu 24%, ARD îşi propune un rezultat în jurul a 30%, ceea ce i-ar permite să încerce să formeze o majoritate parlamentară împreună cu alte forţe politice din Parlament, în ipoteza că USL nu reuşeşte să obţină peste 50% în alegeri. Atuurile ARD sunt o serie de nume noi, printre care cel al fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, profilarea clară, ca mesaj şi proiecte, la dreapta, şi faptul că se află în Opoziţie. Are, în schimb dezavantajul că PDL, cea mai mare dintre formaţiunile componente ale Alianţei, a fost patru ani la guvernare. ARD promite că va introduce cota unică de 12%, va creşte salariul minim la 850 de lei în 2013 şi la 1.000 de lei în 2015 şi va reduce CAS cu 5%.
Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP-DD). Înjghebat în jurul unei televiziuni şi cu candidaţi adunaţi de pe la alte partide, în unele cazuri chiar în ultima zi de înscriere a candidaturilor, formaţiunea lui Dan Diaconescu, cotat între 11 şi 14% în sondaje ar putea avea şansa nu numai de a accede în Parlament, ci chiar de a se pomeni curtată de ambele blocuri politice importante pentru a susţine o guvernare. Necunoscuta în ecuaţiile lui Dan Diaconescu este efectul pe care votul uninominal îl va avea asupra unui partid care nu are structuri teritoriale rodate. Pe de altă parte, în aceleaşi condiţii şi cu o implicare minimală în campania pentru locale a lui Diaconescu, partidul a obţinut 9% la alegerile din 10 iunie şi are o serie de consilieri locali care se pot dovedi agenţi electorali activi. Principalele atuuri al lui Dan Diaconescu – în afară de OTV – sunt discursul anti-sistem şi anti-corupţie, pe care îl poate împinge până la orice extremă dat fiind că nu a fost niciodată la putere, şi electoratul său – sărac, foarte nemulţumit, needucat, dar fidel şi greu de deturnat, conform EVZ.ro.
Populaţie mai puţină, parlamentari mai mulţi
În premieră, Parlamentul ar putea fi mai numeros. După ce la ultimele câteva tururi de scrutin numărul parlamentarilor a tot scăzut (ca efect al diminuării populaţiei României, şi deci şi a normei de reprezentare), de data aceasta ne-am putea trezi cu 40 sau chiar mai mulţi aleşi în plus. În cazul în care USL ar reuşi să obţină, într-un judeţ, toate colegiile cu peste 50% din voturi, celelalte partide, care nu mai au şansa redistribuirii în plan local, vor primi şi ele măcar câte un colegiu în judeţul respectiv.
18.751 de secţii de votare, 452 de colegii uninominale
Scrutinul pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se va desfăşura în 452 de colegii uninominale, dintre care 315 colegii de deputat şi 137 de colegii de senator. Din cele 452 de locuri în Parlament, 40 sunt rezervate Bucureştiului şi şase au fost alocate pentru Diaspora. Vor fi puse la dispoziţia alegătorilor 18.751 de secţii de votare, dintre care 18.456 sunt în România, iar pentru românii din afara ţării, Guvernul va organiza în străinătate 295 de secţii de vot, cele mai multe fiind în Italia (55), Spania (42), SUA (22), Moldova (14) şi Franţa (10). Urnele de vot se vor deschide duminică, 9 decembrie, la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00. Pot vota toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv, în afara celor care nu au drept de vot, precum alienaţii mintal, cei puşi sub interdicţie şi persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.