”Venitul de cetățenie” prin care Regiunea Lombardia ar dori să-i ajute pe rezidenții cei mai nevoiași, riscă să se transforme în discriminare, lăsând pe dinafară imigranții.
Planul, ce urmează să fie definitivat, prevede o contribuție economică, care însă ar fi legată de angajamentul de a urma cursuri de formare profesională sau de obligația de a nu refuza eventuale oferte de muncă. Pentru finalizarea sa ar fi disponibili circa un miliard de euro, care ar permite, potrivit primelor simulări, să se ofere beneficiarilor o indemnizație de circa 700 de euro lunar timp de un an.
Roberto Maroni, președintele (leghist) al Regiunii Lombardia, a fixat însă deja limite. ”Trebuie să identificăm categoria de persoane: noi vom da acest venit cetățenilor, italieni și europeni, nu celor care nu sunt cetățeni, deci nu extracomunitarilor”. Și a adăugat că ”pentru a evita abuzurile vom pune de exemplu praguri la criteriul de rezidență în Lombardia, aceasta trebuind să fie de cel puțin de un anumit număr de ani (cinci, potrivit primelor indiscreții – n.r.), un criteriu existent deja pentru acordarea de locuințe sociale”.
Acele criterii ar exclude marea parte a imigranților. La egalitate de condiții economice, un cetățean marocan sau albanez care trăiește la Milano, de exemplu, nu ar putea accede la venitul pentru cetățenie, un italian (sau un român rezident de peste cinci ani), în schimb da. Săracii nu sunt toți egali?
O alegere discriminatorie, fiindcă e bazată pe origine, care potrivit Asociației pentru Studii Juridice privind Imigrația (Asgi) și ONG-ului Avvocati per Niente (APN) este contrară legii. ”Limitările referitoare la străini, pe lângă faptul că sunt injuste și ilogice, ar fi sortite să nu treacă de analiza judecătorilor”, semnalează cele două asociații.
Criteriile lui Maroni și alor săi, explică Asgi și APN, sunt contrare directivelor europene. În plus, Curtea Constituțională a declarat deja în alte ocazii ”neconstituționale normele regionale care prevăd cerința de lungă rezidentă pentru accesul la anumite indemnizații”.
Apoi ce sens are să stabilești un număr minim de ani de rezidență? Tocmai săracii sunt cei care trebuie să se deplaseze mai frecvent dintr-o parte în alta a Italiei, tocmai pentru că sunt în căutarea unui loc de muncă. Asgi și APN cer de aceea ”să nu se ia decizii care tocmai pe baza precedentelor hotărâri ale Curții Constituționale și a normelor Uniunii Europene nu ar putea decât să dea loc unui vast litigiu, și care, în primul rând, în mod evident se dovedesc ilogice și injuste”.
