Sindicatul Filcams Cgil denunță grave anomalii în sistemul de intrare a lucrătorilor străini: în timp ce 88,7% dintre angajații din sectorul casnic sunt femei, 90% dintre cererile depuse prin Decretul Flussi privesc bărbați. Sindicatul cere renunțarea la cote, introducerea unor canale stabile de intrare și mai multe drepturi pentru menajere, îngrijitoare (badante) și bone.
Roma, 30 octombrie 2026 – Sistemul italian al Decretului Flussi (decretul care stabilește anual cotele de intrare pentru muncă a cetățenilor din afara UE) nu răspunde nevoilor reale ale familiilor și riscă să alimenteze neregulile și exploatarea lucrătorilor străini. Este dura acuzație a Filcams Cgil, care, cu ocazia Zilei internaționale a îngrijirii și asistenței, celebrată pe 29 octombrie, a prezentat o analiză a anomaliilor din procedurile de intrare pentru munca domestică și asistența familială.
În centrul criticilor se află o contradicție evidentă: în Italia, aproape nouă din zece lucrători casnici sunt femei, dar 90% dintre cererile de intrare prin fluxurile nesezoniere pentru aceste activități privesc bărbați.
Un decalaj care, potrivit sindicatului, arată că sistemul cotelor este folosit și în alte scopuri decât cele declarate, fără a asigura o întâlnire eficientă între cererea de asistență a familiilor și oferta de muncă.
Paradoxul Decretului Flussi: 90% dintre cereri privesc bărbați
Analiza Filcams Cgil se bazează pe încrucișarea datelor Ministerului Muncii cu cele ale Observatorului statistic al INPS (Institutul Național de Asigurări Sociale).
Cifrele scot la iveală o disproporție semnificativă. În sectorul casnic legal, femeile reprezintă 88,7% dintre angajați, iar bărbații doar 11,3%.
Situația se inversează atunci când sunt analizate cererile de nulla osta (autorizația de muncă necesară pentru intrarea în Italia) depuse în 2025 și 2026 pentru munca salariată nesezonieră în domeniile asistenței casnice și familiale: potrivit reconstituirii sindicatului, 90% dintre cereri privesc lucrători de sex masculin.
Pentru Filcams, această anomalie ridică semne de întrebare privind destinația efectivă a intrărilor și folosirea cotelor rezervate muncii de îngrijire.
Suspiciunea este că unele cereri sunt depuse pentru a permite intrarea în Italia a unor persoane destinate altor activități decât cele declarate oficial.
Sunt probleme care, potrivit sindicatului, pot favoriza intermedierea ilegală și pot crea condiții de vulnerabilitate pentru cetățenii străini aflați în căutarea unui loc de muncă.
Anomaliile privind cetățenia lucrătorilor străini
Un al doilea motiv de îngrijorare îl reprezintă țările de proveniență.
Potrivit datelor INPS citate de Filcams, printre lucrătorii străini din sectorul casnic cel mai numeros grup provine din Europa de Est, cu o pondere de 33,5%. Urmează lucrătorii din America de Sud, cu 9%, și cei din Filipine, cu 7,5%.
Cetățeniile indicate în cererile depuse prin Decretul Flussi nu ar reflecta însă această distribuție.
Potrivit sindicatului, numeroase cereri ar proveni din țări care nu au o prezență consolidată în sectorul asistenței familiale din Italia.
Discrepanța este interpretată ca un nou semnal al unei posibile folosiri improprii a cotelor destinate menajerelor și îngrijitoarelor.
Cereri concentrate în alte zone decât cele cu cea mai mare nevoie de asistență
Și distribuția geografică a cererilor prezintă elemente considerate anormale.
Datele INPS arată că munca domestică legală este concentrată mai ales în regiunile din Nord-Vest, unde lucrează 30,7% dintre angajați, urmate de Centrul Italiei, cu 27,7%, și de Nord-Est, cu 19,9%.
Cererile de intrare depuse în cadrul Decretului Flussi ar fi însă concentrate și în alte zone decât cele cu cea mai mare prezență a lucrătorilor casnici.
La aceasta se adaugă rolul intermediarilor. Potrivit Filcams, o parte importantă a cererilor ar fi promovată de entități din afara organizațiilor sindicale și patronale reprezentative în mod tradițional pentru acest sector.
Un fenomen care, potrivit sindicatului, face necesară creșterea transparenței procedurilor și a controlului asupra operatorilor implicați în intrarea lucrătorilor străini.
În Italia, peste 804.000 de lucrători casnici legali, dar numărul continuă să scadă
Denunțul vine într-un moment deosebit de delicat pentru munca domestică din Italia.
Potrivit datelor Observatorului INPS, în 2025 lucrătorii casnici cu contribuții plătite au fost 804.464, în scădere cu 2,3% față de 2024.
Scăderea numărului de angajați legali este un semnal îngrijorător într-o țară marcată de îmbătrânirea populației și de nevoia tot mai mare de servicii de asistență.
Îngrijitoarele (badantele) reprezintă acum 51,3% dintre lucrătorii casnici legali, depășind numeric menajerele (colf).
Este, în plus, o activitate care cere continuitate: aproximativ jumătate dintre îngrijitoare lucrează 50–52 de săptămâni pe an, o cifră care confirmă caracterul structural al asistenței pentru vârstnici și pentru persoanele care nu se mai pot îngriji singure.
Pentru Filcams Cgil, scăderea numărului de contracte înregistrate nu înseamnă neapărat o reducere a nevoii de asistență. Riscul semnalat de sindicat este ca o parte tot mai mare a activității să se desfășoare fără contract legal.
Propunerea Cgil: renunțarea la cote și permise pentru căutarea unui loc de muncă
În fața acestor probleme, Filcams cere o revizuire radicală a politicilor de intrare a lucrătorilor străini.
Propunerea principală este renunțarea la sistemul cotelor din Decretul Flussi și înlocuirea lui cu canale de intrare stabile și transparente, capabile să răspundă nevoilor reale ale pieței muncii.
Sindicatul propune, de asemenea, să fie permisă intrarea în Italia pentru căutarea unui loc de muncă, prin eliberarea unor permise de ședere dedicate.
Astfel, cetățenii străini ar putea căuta un loc de muncă legal fără a depinde neapărat de o cerere nominală depusă în prealabil de un angajator.
O altă cerere privește regularizarea persoanelor străine aflate deja pe teritoriul Italiei și care își caută un loc de muncă.
Obiectivul declarat este eliberarea lucrătorilor de dependența de intermediari netransparenți, reducerea riscului de exploatare și scoaterea la lumină a muncii la negru.
Mai multe drepturi pentru menajere și îngrijitoare: boală, maternitate și concedieri
Pe lângă reforma sistemului de intrare, Filcams readuce în discuție protecția lucrătorilor casnici.
Sindicatul cere în primul rând salarii pe măsura profesionalismului și a responsabilităților pe care le presupune munca de îngrijire.
Printre principalele revendicări se numără garanții mai mari în caz de boală, cu indemnizații plătite de INPS, consolidarea protecțiilor legate de calitatea de părinte și o protecție mai bună împotriva concedierilor.
În prezent, munca domestică prezintă diferențe semnificative față de alte raporturi de muncă salariată, mai ales în privința garanțiilor în caz de încetare a contractului.
Filcams cere, de asemenea, mai multă siguranță la locul de muncă și instrumente mai eficiente pentru combaterea discriminărilor, abuzurilor și condițiilor de exploatare.
Un sector esențial pentru familiile italiene
Problema muncii domestice privește direct sute de mii de familii italiene, care se bazează zilnic pe menajere, îngrijitoare și bone pentru asistența vârstnicilor, copiilor și persoanelor care nu se mai pot îngriji singure.
O parte esențială a acestui sistem se sprijină pe contribuția lucrătorilor imigranți, adesea expuși unor condiții de mai mare fragilitate din cauza dificultăților legate de permisul de ședere și de regularizarea raportului de muncă.
Pentru Filcams Cgil, problema nu poate fi abordată doar prin planificarea numerică a intrărilor.
Este nevoie de un sistem care să recunoască valoarea socială și economică a profesiilor de îngrijire, garantând în același timp drepturi lucrătorilor și proceduri sigure pentru familiile care au nevoie de asistență.
Cererea sindicatului deschide astfel o dezbatere mai amplă despre viitorul politicilor migratorii italiene: trecerea de la un model bazat pe cote și pe click day (ziua în care cererile se depun online, în ordinea sosirii) la un sistem de intrare legat de nevoile reale ale pieței muncii, cu mai multe garanții de legalitate și de protecție a cetățenilor străini.
O provocare care privește nu doar imigrația, ci și sustenabilitatea sistemului de asistență socială și capacitatea Italiei de a răspunde nevoilor unei populații tot mai îmbătrânite.
