A fost prezentat noul Dossier Statistico Immigrazione: străinii reprezintă 9,4% din populație, iar peste 2,5 milioane dintre ei au un loc de muncă. Probleme serioase la Decretul Flussi, inegalități economice persistente și o Mediterană tot mai periculoasă.
Roma, 28 octombrie 2026 – Peste 5,5 milioane de cetățeni străini locuiesc în Italia, adică 9,4% din populația țării. O prezență de acum structurală, care contribuie la echilibrul demografic și economic al Italiei, dar care continuă să se confrunte cu obstacole birocratice, inegalități sociale și dificultăți de acces la locuri de muncă calificate.
Este tabloul care reiese din Dossier Statistico Immigrazione 2026 (Dosarul Statistic privind Imigrația), ajuns la cea de-a 36-a ediție și prezentat la Roma și, simultan, în regiunile Italiei de Centrul de Studii și Cercetări IDOS.
Raportul, realizat în colaborare cu Centrul de Studii Confronti și cu sprijinul, printre alții, al Institutului de Studii Politice S. Pio V și al fondurilor Otto per mille ale Bisericii Valdense (Tavola Valdese), analizează principalele transformări ale fenomenului migrator în Italia, în Europa și în lume.
Peste 5,5 milioane de străini rezidenți și aproape un milion de noi cetățeni italieni
Potrivit datelor provizorii pentru 2025, numărul rezidenților străini din Italia a ajuns la 5.559.527, în creștere cu 3,5% față de anul precedent.
Prezența străinilor acoperă practic întregul teritoriu național: doar 20 dintre cele 7.896 de comune italiene nu au niciun cetățean de altă naționalitate printre rezidenți.
Deosebit de semnificativ este numărul celor care au obținut cetățenia italiană. În perioada 2021-2025, nu mai puțin de 962.431 de persoane au devenit cetățeni italieni, dintre care peste 196.000 doar în 2025.
Este vorba în special de persoane tinere, ceea ce confirmă un proces de înrădăcinare care implică de acum mai multe generații.
Contribuția demografică a imigrației devine tot mai importantă într-o țară marcată de îmbătrânirea progresivă a populației și de scăderea constantă a natalității.
Muncă: peste 2,5 milioane de lucrători străini
Dosarul evidențiază rolul decisiv al lucrătorilor imigranți în economia italiană.
În 2025, numărul străinilor angajați a fost de 2.587.000, adică 10,7% din totalul persoanelor ocupate, cu 2,9% mai mult decât în 2024.
Prezența lor este deosebit de ridicată în câteva sectoare strategice: lucrătorii străini reprezintă 64,3% dintre cei ocupați în serviciile pentru familii, 21,5% în agricultură, 19,2% în hoteluri și restaurante și 17,9% în construcții.
În ciuda acestei contribuții, persistă diferențe profesionale și economice importante.
Aproape 30% dintre lucrătorii străini au locuri de muncă necalificate, față de 8% dintre italieni. Și fenomenul supracalificării este foarte răspândit: 54,8% dintre absolvenții de studii superioare străini care lucrează au un loc de muncă sub nivelul lor de pregătire, față de 19,2% în cazul italienilor.
La aceste diferențe se adaugă decalajul salarial. Potrivit datelor INPS (Institutul Național de Asigurări Sociale) citate în Dosar, salariul mediu anual al angajaților străini este de 15.891 de euro, față de 23.876 de euro, media generală a tuturor angajaților.
Decretul Flussi: sistemul continuă să prezinte probleme grave
Unul dintre cele mai importante capitole ale raportului privește funcționarea Decretului Flussi, instrumentul prin care Italia planifică intrarea lucrătorilor din țări din afara Uniunii Europene.
Potrivit analizei IDOS, bazate și pe monitorizarea realizată de campania Ero Straniero, sistemul arată un decalaj puternic între intrările planificate și cele care se transformă efectiv în cereri de permis de ședere.
În 2024, la 147.000 de locuri disponibile și aproape 721.000 de cereri de angajare, au fost eliberate 72.704 nulla osta (autorizații de muncă emise de autoritățile italiene) și 35.287 de vize. Cererile de permis de ședere s-au oprit la 24.858.
Cu alte cuvinte, doar 16,9% din locurile planificate s-au concretizat într-o cerere de permis de ședere, un rezultat pe care raportul îl consideră grăitor pentru dificultățile structurale ale mecanismului.
Pentru 2025, potrivit datelor încă neconsolidate prezentate în publicație, raportul dintre permisele solicitate și locurile autorizate scade și mai mult, la 7,9%.
IDOS subliniază așadar necesitatea de a regândi procedurile, depășind rigiditatea click day (ziua în care cererile se depun online, în ordinea sosirii) și favorizând mecanisme de intrare pentru muncă mai flexibile și mai adaptate nevoilor pieței muncii.
Sărăcie și inegalități: o familie străină din trei este în situație de risc
Raportul acordă o atenție deosebită condițiilor economice ale familiilor de imigranți.
În 2025, riscul de sărăcie a afectat 33,7% dintre familiile cu cel puțin un membru străin, față de 16,6% dintre cele formate exclusiv din italieni.
Și munca slab plătită are o incidență mult mai mare: afectează 25,9% dintre familiile cu membri străini, față de 8,3% dintre familiile italiene.
O situație care arată că participarea pe piața muncii nu garantează neapărat condiții economice adecvate.
Diferențele se reflectă și în accesul la locuință, în posibilitatea de a obține un credit ipotecar și în parcursul educațional al noilor generații.
Școală: peste 936.000 de elevi străini, aproape două treimi născuți în Italia
Un alt indicator important privește prezența elevilor fără cetățenie italiană în sistemul școlar.
În anul școlar 2024-2025, elevii străini erau 936.359, adică 11,9% din total.
Dintre aceștia, 604.397, adică 64,5%, sunt născuți în Italia.
Datele confirmă cât de mult prezența migranților face deja parte integrantă din societatea italiană și faptul că o parte consistentă a noilor generații crește și se formează în întregime în Italia.
Rămân totuși dificultăți în parcursul școlar: raportul semnalează o rată a abandonului școlar mult mai ridicată în rândul elevilor străini și o concentrare mai mare a acestora în liceele tehnologice și în școlile profesionale.
Mediterana: sosirile scad, dar crește riscul de moarte
Dosarul analizează și evoluția rutelor migratorii și consecințele politicilor europene de control al frontierelor.
În 2025, sosirile pe mare în Italia au fost de 66.296, practic la același nivel ca în 2024. În primele opt luni din 2026, numărul debarcărilor s-a oprit la 19.497.
Scăderea sosirilor nu a dus însă la o reducere proporțională a tragediilor pe mare.
Potrivit datelor prezentate de IDOS, în Mediterana centrală au fost înregistrați în 2025 1.342 de morți sau dispăruți, echivalentul unei victime la fiecare 49 de persoane sosite.
În primele opt luni din 2026, victimele au fost cel puțin 914, raportul înrăutățindu-se dramatic: o victimă la fiecare 21 de sosiri.
Mediterana centrală rămâne astfel una dintre cele mai periculoase rute migratorii din lume.
Un fenomen structural care cere politici pe termen lung
Dossier Statistico Immigrazione 2026 oferă imaginea unei țări în care imigrația nu mai poate fi interpretată doar prin prisma debarcărilor și a situațiilor de urgență.
Datele arată o populație străină înrădăcinată pe teritoriu, prezentă pe piața muncii, în școli și în țesutul productiv, a cărei contribuție este deosebit de importantă în fața crizei demografice italiene.
În același timp, ies la iveală probleme legate de calitatea locurilor de muncă, de riscul de sărăcie, de procedurile de intrare și de accesul la oportunitățile sociale.
Provocarea indicată de raport este depășirea unei gestionări a imigrației predominant în regim de urgență, prin dezvoltarea unor politici structurale capabile să îmbine nevoile economice și demografice ale Italiei cu protejarea drepturilor și integrarea persoanelor.