Curtea de Casație confirmă condamnarea la 11 ani pentru autorii atacului asupra patronului unui bar din Levata, Mantova. Una dintre victime: ”Trăim în teroare și soțul meu nu mai reușește aproape deloc să se miște din cauza agresiunii”.
«Nu mai avem o viață. Ne-au distrus-o. Șters-o. În fiecare zi și în fiecare noapte trăim în teroare. Casa noastră, cea care înainte era refugiul nostru, acum a devenit trista noastră închisoare». Au trecut trei ani de la sângerosul jaf de pe via Canneti din Levata, însă pentru victimele acelei violențe ieșite din comun timpul s-a oprit.
Cuvintele disperate sunt ale Vannei Golfré Andreasi, soția lui Franco Signorelli, fost patron al barului Adriano de pe via Chiassi din Mantova, pe care în noaptea dintre 6 și 7 februarie 2014 banda de infractori l-a și torturat cu sârmă ghimpată pentru a-l face să spună codul seifului.
Pe 21 aprilie, Curtea de Casație a confirmat condamnarea din apel pentru Nicolai Păduraru, de 41 de ani, și Marin Ionuț, de 27, cei doi români găsiți vinovați de jaf: 11 ani de detenție pe care cei doi români îi ispășesc deja. O condamnare redusă în apel de la cei 14 ani și 7 luni la care au fost condamnați de tribunalul din Mantova în prima instanță.
«Din acea zi – povestește doamna Vanna – nu putem fără psiholog. Soțul meu din cauza loviturilor deosebit de violente cu ranga asupra picioarelor aproape nu mai poate să meargă. De ce – adaugă femeia – toată această violență? Casa era la completa lor dispoziție. Era de-ajuns să ne închidă într-o cameră și puteau să ia tot ce voiau. Dar nu s-a întâmplat așa. Ne-au bătut la sânge, ne-au amenințat cu moartea. Am aflat de sentința Casației însă pentru noi nu schimbă chiar nimic». Soțul vorbește cu o urmă de voce. Este obosit și suferind și nu vrea să-și amintească.
«M-au omorât în bătaie. Loviturile veneau din toate părțile, în cap, în torace, în spate și picioare. Pentru a mă face să le spun codul seifului m-au prins de un deget și erau pe cale să mi-l taie cu foarfeca de grădină. Și nu au avut nicio milă nici măcar pentru soția mea și soacra mea de 90 de ani. Bestii, adevărate bestii».
Aceasta a fost dramatica mărturie a lui Franco Signorelli pe timpul procesului. Și mai mult:
«În acea noapte soacra mea care trăiește la parterul locuinței noastre avea febră și nici eu nu mă simțeam bine. În jurul orei trei am auzit un zgomot. Am crezut că a căzut din pat. Am coborât pe scări și imediat am fost agresat. Soacra mea era la pământ, deja o bătuseră urât și soția mea coborâtă înaintea mea era întinsă pe podea. Am încercat să reacționez, însă am fost lovit cu ranga în cap. Au folosit fierul de la șemineu. La spitalul din Brescia mi-au spus că am scăpat ca prin miracol. Loviturile în spate ar fi putut să mă paralizeze. Apoi au găsit seiful. Pentru a mă duce la etajul superior m-au înfășurat într-un covor ordonându-mi să le spun codul: nu-mi aminteam nimic. Mi-au luat un deget, amenințând că mi-l vor tăia. Am leșinat din cauza durerii și ei m-au trezit aruncându-mi apă în față».
«M-au legat, mi-au acoperit gura cu un fular pus în jurul gâtului. M-au bătut. Apoi cineva mi-a luat călușul spunându-mi să respir, pentru că leșinasem».
Vanna Golfré Andreasi, soția lui Signorelli, nu și-a ascuns emoția puternică. Una dintre fraze impresionează: «Suntem persoane liniștite. Și credeam că sunt în siguranță în casa mea, pe care o iubesc așa cum se poate iubi un copil». O intimitate violată care contează mai mult decât cei 50.000 de euro sustrași familiei.
