Într-o atmosferă încărcată de emoție și solemnitate, Parcul Virgiliano din elegantul cartier Posillipo – Napoli – a devenit marți, 13 octombrie, cadrul unei ceremonii istorice pentru diplomația culturală româno-italiană. Cu prilejul Anului Cultural România–Italia 2026, a fost dezvelită placa comemorativă dedicată Reginei Maria a României, aducând un omagiu uneia dintre cele mai marcante personalități ale istoriei noastre naționale și legăturilor sale speciale cu peisajul și cultura Italiei de Sud.
Evenimentul a fost marcat de prezența Ambasadorului României în Republica Italiană, Gabriela Dancău, alături de viceprimarul orașului Napoli, prof. Laura Lieto, și de consulul general onorific al României la Napoli, Gilda Pacifico.
Declarația Ambasadorului României în Italia, Gabriela Dancău
„Am trăit astăzi un moment de profundă emoție în Parcul Virgiliano din Napoli, unde am avut bucuria de a dezveli, alături de viceprimarul orașului, prof. Laura Lieto, și de consulul general onorific al României la Napoli, Gilda Pacifico, placa comemorativă dedicată Reginei Maria a României.
De pe înălțimile cartierului Posillipo, privind spre Golful Napoli și insulele sale, este ușor să înțelegem fascinația pe care aceste locuri au avut-o asupra Suveranei, a cărei sensibilitate artistică și intelectuală a găsit în peisajele, istoria și cultura Italiei meridionale o sursă de admirație și inspirație.
Personalitate de o remarcabilă anvergură politică și umană, Regina Maria a contribuit decisiv la afirmarea României moderne, punându-și prestigiul, inteligența și extraordinara capacitate de dialog în slujba aspirațiilor naționale. Curajul și devotamentul său în anii Primului Război Mondial, alături de rafinamentul intelectual și de deschiderea către cultura europeană, conturează portretul unei Suverane a cărei moștenire își păstrează întreaga relevanță.
Pentru mine, această ceremonie are și o semnificație aparte: aceea de a vedea un nume fundamental al istoriei României înscris în memoria publică a unuia dintre cele mai fascinante orașe ale Italiei. Este expresia concretă a unei diplomații culturale care își propune să dea vizibilitate patrimoniului nostru istoric și să cultive, prin gesturi durabile, apropierea dintre cele două națiuni. Într-o Europă care traversează din nou o perioadă de incertitudini și tensiuni, evocarea Reginei Maria ne invită să reflectăm asupra valorii solidarității, a responsabilității față de destinul unei națiuni și a rolului pe care cultura și conștiința istorică îl au în păstrarea dialogului dintre popoare.
Adresez întreaga mea apreciere primarului orașului Napoli, prof. Gaetano Manfredi, viceprimarului prof. Laura Lieto și tuturor instituțiilor italiene care ne-au sprijinit in realizarea acestui proiect. Îi mulțumesc în mod deosebit consulului nostru general onorific la Napoli, Gilda Pacifico, pentru perseverența și implicarea personală cu care a însoțit fiecare etapă a acestui demers.
În contextul Anului Cultural România–Italia 2026, această inițiativă dobândește o semnificație suplimentară, amintindu-ne cât de profunde sunt legăturile istorice, culturale și umane dintre țările noastre.
Îmi doresc ca, de acum înainte, cei care se vor opri în acest loc să descopere, odată cu numele Reginei Maria, o pagină esențială a istoriei României și să regăsească în destinul său valorile care dau noblețe responsabilității publice: demnitatea, curajul, solidaritatea și respectul față de oameni. Iar pentru românii care trăiesc la Napoli și în întreaga regiune Campania, sper ca această placă să devină un reper de suflet, o mărturie a istoriei pe care o purtăm cu noi și a locului pe care cultura română îl ocupă în patrimoniul european.”
Însemnările Reginei Maria despre peisajul napoletan și Coasta Amalfitană
Sensibilitatea artistică extraordinară a Reginei Maria și admirația sa profundă pentru frumusețea copleșitoare a regiunii sunt cel mai bine ilustrate chiar de propriile sale însemnări de călătorie. Suverana descria cu un entuziasm vibrant reliefurile spectaculoase și satele dăltuite în stâncă ale regiunii Campania:
„Non ricordavo che le montagne intorno a Napoli fossero così alte. Quando finalmente raggiungemmo la cima, iniziammo a scendere in una splendida e ripida valle, dove su entrambi i lati si trovavano villaggi incredibilmente pittoreschi, precariamente a strapiombo sul mare, con antiche chiese in rovina, castelli e torri. Mentre scendevamo, ogni angolo ti faceva urlare di sorpresa e di gioia. E poi, all’improvviso, apparve il mare! Era una giornata splendida, il mare era azzurro e queste magnifiche montagne rocciose scendevano fino a esso, con meravigliose e antiche città pittoresche incastonate in ogni baia, e più in alto, sulle scogliere, villaggi dove non avresti potuto immaginare che qualcuno avrebbe osato costruire. Era tutto così fantasticamente bello che avevi la sensazione che non fosse altro che un’allucinazione creata dalla tua immaginazione. Poi di nuovo su, sempre più in alto, su un’altra strada, ripida come quella da cui ero sceso, su, sempre più in alto, una splendida valle ripida con un torrente d’acqua sottostante, sempre più in alto fino a raggiungere Ravello, la città più alta.
Paradiso, nel sentido assoluto del termine. Questo luogo e Taormina sono il culmine della bellezza di tutto ciò che si vede in Italia, il luogo dove la bellezza esiste ovunque. In queste terre vorrei stabilirmi, vivere e riposare, con chi le amerebbe come me. Purtroppo, non ho potuto indugiare oltre perché avevo ancora molta strada da fare e da visitare: Amalfi. La strada lungo la costa è così bella che nessuna descrizione è sufficiente, nessuna parola è sufficiente, tutto è troppo poco, si rimane senza parole, anche le esclamazioni di ammirazione sono troppo piccole, si è sopraffatti dalla bellezza della natura, il mare e la montagna rocciosa si aggiungono alle fantastiche e pittoresche città e villaggi sulle alture, tutto è una combinazione perfetta che non può essere espressa a parole.”
„Nu-mi aminteam ca munții din jurul orașului Napoli să fie atât de înalți. Când am ajuns în sfârșit în vârf, am început să coborâm într-o vale magnifică și abruptă, unde de o parte și de alta se aflau sate incredibil de pitorești, suspendate nesigur deasupra mării, cu biserici vechi în ruină, castele și turnuri. Pe măsură ce coboram, fiecare cotitură te făcea să strigi de surprindere și de bucurie. Și apoi, deodată, a apărut marea! Era o zi superbă, marea era de un albastru intens, iar acești munți stâncoși magnifici coborau până la ea, cu orașe vechi minunate și pitorești cuibărite în fiecare golf și, mai sus, pe stânci, sate în care nu ți-ai fi putut imagina că cineva ar fi îndrăznit să construiască. Totul era atât de fantastic de frumos încât aveai senzația că nu este altceva decât o halucinație creată de propria-ți imaginație. Apoi din nou sus, tot mai sus, pe un alt drum, la fel de abrupt ca cel pe care coborâsem, sus, tot mai sus, o vale abruptă și splendidă cu un pârâu dedesubt, tot mai sus până am ajuns la Ravello, orașul cel mai înalt.
Raiul, în sensul absolut al cuvântului. Acest loc și Taormina sunt culmea frumuseții din tot ce se poate vedea în Italia, locul unde frumusețea există peste tot. În aceste ținuturi mi-aș dori să mă stabilesc, să trăiesc și să mă odihnesc, alături de cei care le-ar iubi la fel ca mine. Din păcate, nu am putut zăbovi mai mult pentru că mai aveam mult drum de parcurs și de vizitat: Amalfi. Drumul de-a lungul coastei este atât de frumos încât nicio descriere nu este de ajuns, niciun cuvânt nu este suficient, totul este prea puțin, rămâi fără grai, până și exclamațiile de admirație sunt prea mici, ești copleșit de frumusețea naturii; marea și muntele stâncos se alătură orașelor și satelor fantastice și pitorești de pe înălțimi, totul este o combinație perfectă ce nu poate fi exprimată în cuvinte.”
Un reper de suflet și de memorie istorică
Dezvelirea plăcii comemorative depășește cadrul unui simplu act protocolar: este un omagiu adus unei personalități care a marcat istoria României și o invitație pentru toți cei care vizitează Parcul Virgiliano — italieni, români sau turiști din întreaga lume — de a descoperi un capitol luminos de conexiune culturală și de apreciere reciprocă între România și Italia.
