Eurodeputata Partidului Democrat critică propunerea Comisiei de a extinde puterile agenției europene pentru frontiere. Sunt vizate posibilitatea de a organiza returnări între țări terțe și riscul reducerii garanțiilor pentru migranți.
Bruxelles, 29 octombrie 2026 – Propunerea Comisiei Europene de a consolida Frontex și de a-i atribui noi competențe în operațiunile de returnare aprinde confruntarea politică în Parlamentul European.
Intervine dur Cecilia Strada, eurodeputată a Partidului Democrat, care contestă proiectul prezentat pe 27 octombrie 2026 de executivul comunitar, exprimându-și îngrijorarea în special față de extinderea activităților agenției în afara teritoriului Uniunii.
Parlamentara critică mai ales posibilitatea ca Frontex să participe la organizarea returnărilor dintr-o țară terță către alta, în cadrul unor acorduri încheiate cu state din afara UE.
Contestarea returnărilor între țări terțe
Noua propunere a Comisiei prevede ca Frontex să poată oferi asistență tehnică și operațională inclusiv la transferurile de cetățeni străini între țări din afara Uniunii Europene.
Operațiunile ar fi condiționate de încheierea unor acorduri specifice și, potrivit Bruxelles-ului, ar trebui să respecte drepturile fundamentale și obligațiile internaționale.
Tocmai acest mecanism este contestat de Strada, care se teme de o extindere excesivă a marjei de discreție în gestionarea expulzărilor.
Potrivit eurodeputatei, a lăsa în seama unor acorduri individuale cu țările terțe definirea procedurilor ar risca să slăbească transparența și controlul asupra operațiunilor.
Critica se înscrie în dezbaterea mai amplă despre externalizarea politicilor migratorii, adică transferul unei părți a activităților de gestionare a imigrației și a returnărilor către state din afara Uniunii.
Comparația cu agenția americană ICE
În intervenția sa, Strada folosește o comparație deosebit de puternică, amintind de Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenția federală americană însărcinată, printre altele, cu aplicarea normelor privind imigrația pe teritoriul Statelor Unite.
Referirea este o critică politică la posibilitatea ca Frontex să capete un rol tot mai incisiv în executarea deciziilor de expulzare, fără mecanisme de control adecvate.
Eurodeputata contestă, de asemenea, orientarea de ansamblu a politicii migratorii europene, acuzând Comisia că privilegiază consolidarea expulzărilor în detrimentul protecției persoanelor migrante.
Criticile sale vizează și așa-numitele Return Hub, centrele de returnare situate în țări terțe, precum și perspectiva dezvoltării unor noi forme de cooperare externă pentru gestionarea cererilor de azil.
Proiectul Comisiei Europene
Poziția lui Strada se opune celei a executivului comunitar, care consideră consolidarea Frontex un instrument necesar pentru a îmbunătăți eficiența politicilor migratorii.
Proiectul prevede creșterea progresivă a personalului disponibil până la 30.000 de agenți, crearea unei rezerve europene de 17.000 de operatori și un nou Centru de coordonare a returnărilor.
Pentru Bruxelles, aceste măsuri ar permite statelor membre să folosească resurse comune și proceduri mai bine coordonate, reducând dificultățile operaționale care caracterizează în prezent returnările.
Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, susține necesitatea unui control mai strict al frontierelor externe și a unei cooperări mai eficiente cu țările de origine și de tranzit.
Problema drepturilor fundamentale
Dezbaterea despre reformă scoate în evidență una dintre chestiunile centrale ale politicii migratorii europene: cum poate fi împăcată aplicarea efectivă a deciziilor de returnare cu protecția drepturilor persoanelor vizate.
Printre aspectele care trebuie clarificate se numără responsabilitatea autorităților implicate, procedurile de verificare a legalității transferurilor și posibilitatea de a garanta un control efectiv asupra operațiunilor desfășurate în afara teritoriului comunitar.
Comisia afirmă că respectarea drepturilor fundamentale va rămâne parte integrantă a activităților Frontex. Criticii consideră însă necesare garanții și sisteme de supraveghere mai stricte, mai ales în cazurile care implică țări terțe.
Propunerea va trebui acum să parcurgă procesul legislativ european, cu negocieri între Parlament și Consiliu.
Poziția exprimată de Cecilia Strada anticipează o dezbatere politică ce s-ar putea concentra tocmai pe extinderea geografică a puterilor Frontex și pe limitele în care Uniunea Europeană va putea interveni direct în procedurile de returnare în afara propriilor granițe.
