Comisia Europeană a prezentat o reformă a agenției pentru controlul frontierelor. Sunt prevăzute mai mult personal, operațiuni de returnare inclusiv între țări din afara UE și un sistem de monitorizare a rețelelor sociale. Propunerea împarte Parlamentul European.
Bruxelles, 29 octombrie 2026 – Frontex se pregătește să își schimbe profund rolul și dimensiunile. Comisia Europeană a prezentat o propunere de reformă a agenției responsabile de gestionarea frontierelor externe ale Uniunii, cu scopul de a o transforma în principalul instrument operațional european pentru returnarea cetățenilor străini care nu au drept de ședere.
Proiectul, prezentat pe 27 octombrie 2026, prevede o extindere semnificativă a competențelor și resurselor agenției, până la 30.000 de agenți disponibili pentru operațiunile la frontiere și pentru returnări, printr-o consolidare progresivă care se va desfășura în următorii cincisprezece ani.
Un nou corp european pentru frontiere și returnări
Reorganizarea prevede dublarea personalului angajat direct de Frontex, care ar crește de la 3.000 la 6.000 de persoane. Acestora li s-ar adăuga 7.000 de agenți detașați de statele membre și o nouă rezervă europeană de 17.000 de operatori, care pot fi mobilizați în caz de nevoie.
Pe plan financiar, Bruxelles-ul vrea să aloce agenției aproximativ 12 miliarde de euro în bugetul multianual 2028-2034, aproape dublu față de resursele prevăzute în prezent.
Cea mai importantă schimbare privește însă competențele operaționale. Frontex ar putea interveni direct în organizarea returnărilor, inclusiv dintr-o țară terță către o altă țară din afara Uniunii Europene, pe baza unor acorduri internaționale specifice.
Este o noutate importantă față de mandatul actual al agenției, concentrat până acum mai ales pe sprijinirea statelor membre în controlul frontierelor și în procedurile de returnare.
Monitorizarea rețelelor sociale și intervenții în situații de urgență
Propunerea introduce și un Centru european de coordonare a returnărilor, care va colecta informații operaționale, va organiza intervențiile și va facilita cooperarea dintre autoritățile naționale.
O altă noutate este înființarea unui centru dedicat monitorizării online, cu misiunea de a identifica din timp potențialele riscuri pentru securitatea frontierelor prin analiza conținutului accesibil public pe rețelele sociale.
Comisia propune, de asemenea, o forță de reacție rapidă, care să poată fi folosită în situații de urgență, inclusiv în lumina crizei migratorii înregistrate în 2026 în enclava spaniolă Ceuta.
Argumentele Comisiei și criticile politice
Pentru comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, consolidarea controlului frontierelor este o condiție esențială pentru garantarea securității spațiului european.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a reafirmat voința Uniunii de a păstra controlul asupra condițiilor de intrare pe teritoriul său.
Proiectul se lovește însă de opoziția unei părți a grupurilor de centru-stânga din Parlamentul European, îngrijorate de extinderea operațiunilor în afara granițelor comunitare și de posibilele consecințe asupra protecției drepturilor fundamentale.
Comisia susține că noile activități vor trebui să respecte obligațiile internaționale și garanțiile prevăzute de legislația europeană.
Reforma nu este încă în vigoare. Propunerea va trebui examinată și negociată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de o eventuală aprobare definitivă.
Dezbaterea va defini nu doar viitorul Frontex, ci și greutatea instituțiilor europene în gestionarea returnărilor și în cooperarea în domeniul migrației cu țările din afara Uniunii.
