220.000 de persoane au vizitat în acest an Salonul internațional al gustului “Terra Madre” de la Torino, eveniment ajuns la cea de-a zecea ediţie. 1000 de expozanți din peste 150 de țări, maeştri bucătari, fermieri, cadre didactice din mediul academic, artizani ai hranei, reprezentanţi ai vinului şi gastronomiei, şi comunităţile hranei Terra Madre au fost prezenți în cele cinci zile ale expoziţiei de la Fiera Lingotto.
Țara noastră a fost prezentă cu un stand în pavilionul „Mercato internazionale”. Produsele noastre: brânza de burduf – chiar foarte căutată nu numai de români, ci și de italieni – și gemurile tradiționale.
„Sunt deja multe persoane care cunosc brânza de burduf și au venit special pentru o cumpăra. Nu-si amintesc cum se numește, ci îmi cer ceea ce au gustat și au mâncat în urmă cu doi ani sau anul trecut de la Salonul de brânza de la Bra! Tot în nordul Italiei”, ne spune Marian Popoiu, care face parte din “prezidiul brânza de burduf” înfiinţat în cadrul mișcării Slow Food în 1994, la Brașov, mai precis în regiunea Bran – Moeciu – Fundata. Marian Popoiu participă la evenimentul de la Torino încă de la prima ediție, din anul 2004 și vede asta ca pe o oportunitate în primul rând pentru a intra în contact cu foarte foarte multe persoane, atât producători similari din diferite țări, dar și pentru a comunica cu persoanele din jur, cu consumatorii.
Gemuri tradiționale
Tot din Transilvania, cu fel de fel de gemuri tradiționale vine și Tincuța Cismaș de la Ferma ecologică din satul Țopa din județul Mureș. O fermă familială ecologică născută în 2005 care se întinde pe o suprafață de 45 de hectare de teren.
Tincuța este pentru a doua oară la Torino și consideră foarte importantă această participare și pentru schimbul de experiență care se face, dar și pentru contactul direct cu consumatorii. „Noi avem contact direct cu consumatorul și asta ne ajută foarte mult” ține să precizeze românca. „Ce cumpără clientul asta mâncăm și noi. Deci noi nu avem cantități industriale la nici un produs. Pe de altă parte totul este ecologic, singurul conservant folosit este zahărul” mai completează Tincuța.
Mircea Groza din Zalău, care în toate cele cinci zile a stat îmbrăcat într-un costum popular și cu opinci, lucrează la Consiliul județean si este pasionat si interesat de bucătăria imperiului roman. El a participat pentru prima dată la acest eveniment și consideră că „este important să influențăm oamenii sa gătească corect, să mănânce bine, să-și aducă aminte de bunici și totodată să-și amintească cum aceștia mâncau in toată sărăcia lor în special produse din imediata lor vecinătate.
Se pare că asta este noul trend și eu asta fac zi de zi. Încerc să vorbesc cu oamenii și pot să spun că sunt din ce in ce mai multi oameni care se îndreaptă spre acest gen de alimentație. Ceea ce am vazut aici ma încurajează în demersurile mele” concluzionează bucătarul Mircea Groza, care într-una din zilele de târg a pregătit vizitatorilor o serie de platouri reci cu afumături tradiţionale din Sălaj, cu slănină din zonă, brânză de burduf, salată de vinete, salată evreiască de ouă și dulceață de ceapă şi de ardei iuți.
Vizitatori români
Printre cumpărătorii de la standul României s-au aflat și numeroși conaționali din regiunea Piemonte. Claudia Popa, 43 de ani, locuiește la Cassale Torinese și mărturisește că a venit special la acest târg pentru a cumpăra puțină brânză de burduf, gem de trandafiri și sirop de cătină.
„Nu numai pentru faptul că sunt produse naturale, dar sunt niște produse care aici nu se gândesc. Pe de altă parte, de exemplu brânza de burduf nu se compară cu cea pe care poate o găsesc totuși aici în magazinele alimentare românești. Asta este în scoarță de copac și se simte frăgezimea atunci când o mănânci. Cumpărăm trei patru bucăți, deoarece oferim cadou și altor prieteni italieni această bunătate”, spune femeia, originară din Bacău, stabilită de zece ani în Italia.
Riccardo Basmati este un italian care a venit cu unul dintre colegii săi – un român – la standul României și astfel a avut ocazia de a gusta pentru prima dată brânza de burduf și gemul de coarne. „I-am făcut o surpriză colegului meu. Eram prin zonă și știind de la niște amici care sunt organizatori aici la Salon ca exista și standul țării voastre am venit aici” povestește Riccardo.
„M-am bucurat să văd surpriza și emoția lui Radu, colegul meu român. O emoție pe care poate o trăiți voi toți, când vedeți o părticică de Românie aici” mai spune Riccardo. Cu Radu nu am reușit să vorbim, deoarece era extrem de emoționat, exact cum spunea și colegul său italian. A cumpărat o bucată de brânza de burduf și plângând, fără să-i întrebe nimic pe românii de la stand, a plecat.
Imigranţi în premieră
La ediția din acest an, în centrul atenției au stat fermele de familie. Într-unul dintre pavilioanele salonului a fost amenajată pentru prima data si „Arca gustului”, un spațiu dedicat produselor care trebuie sa fie salvate de la dispariție.
O altă noutate a fost aceea că Salonul internațional al gustului și-a deschis porțile către imigranții care trăiesc în Italia și care, așa cum ne explică Carlo Petrini, președintele Mișcării Slow Food „intră în cadrul rețelei noastre și sunt în contact permanent și cu conaționalii lor din țara natală. Dar totodată recunosc că sunt și cetățeni italieni, pentru că sunt ei cei care țin în picioare „made in Italy” si alte excelenţe italiene.
Nu putem sa ne prefacem că nu este asa. Ei au o afacere aici, au familiile aici, au copiii la şcolile de aici, nu se mai întorc în țările lor, pentru că s-au obișnuit aici, dar trebuie să spunem că în anumite cazuri au contribuit chiar la dezvoltarea economică. În piața centrală din Torino există o vastă arie de produse românești care nu ştiu dacă există la București, însă ceea ce văd și apreciez este că e vorba despre o economie care funcționează”, a subliniat Carlo Petrini în fața unui grup numeros de jurnaliști italieni și străini.
Anul acesta la Salonul internațional al gustului au fost prezenți, în calitate de participanți, circa 150 de imigranți, mare parte dintre ei indieni. Peste doi ani însă, la următoarea editie, se așteaptă un număr dublu de imigranți, printre care, Carlo Petrini, speră să se numere și mulți cetățeni români din Piemonte sau din alte regiuni italiene.
C.V.
