Menu
in

Daniela Hering, Suedia, inițiatoarea petiției care cere desființarea ministerului: ”Nevoile diasporei nu înseamnă spectacole cu ii sau chermeze cu mici”

Petiția intitulată ”Desființarea Ministerul Românilor de Pretudindeni”, publicată pe petitieonline.com, a fost inițiată de o româncă stabilită în Suedia. Daniela Hering are 48 de ani, este originară din Oradea, în prezent la Stockholm, Suedia, iar din 2012 lucrează ca asistent medical la spitalul Karolinska.

În exclusivitate pentru Gazeta Românească a explicat motivele care au determinat-o să inițieze petiția și care ar fi în opinia ei, în linii mari, politica pentru românii din diaspora.

Petiție pentru desființarea Ministerului Românilor de Pretutindeni: ”Este o structură inutilă”

Când v-a venit ideea petiției și care au fost motivele pentru care ați inițiat-o?

«Ideea petiției mi-a venit spontan, într-un post pe facebook al unui prieten,  Radu Ghelmez, în care discutăm despre banii risipiți de statul român pe tot felul de proiecte inutile în timp ce banii de la buget nu ajung niciodată în locurile în care este nevoie iar organizațiile care se ocupă de copii cu probleme, femei agresate, bătrâni defavorizați rămân finanțare în urma modificării legii care transferă 2% din suma impozitului pe venit.  Citisem deja interviul acordat de proaspătul ministru Natalia Intotero ziarului Adevărul, acum doi ani. Nu am înțeles ce anume o califică pentru postul de ministru într-o asemenea structură, răspunsurile date reporterului vădeau o completă necunoaștere vizavi de problemele diasporei, în plus, viziunea domniei sale asupra procesului emigrării era una atât de primitivă, atât de ruptă de realitățile emigranților români ”de pretudindeni” încât m-am întrebat ce caută un asemenea om în fruntea unui minister.

Între timp m-am interesat să văd care anume este obiectul muncii unui asemenea minister, unul de care, eu ca român de pe undeva, n-am auzit până acum și în ce anume ar consta utilitatea și sprijinul acordat românilor din diaspora. Am aflat că, teoretic, ministerul  ar trebui să sprijine scoli românești în străinătate sau măcar facilitarea predării limbii române în zone cu un procent mare de rezidenți români, fiindcă Ministerul Educației nu are nici un fel de programe pentru copiii românilor de afară, să sprijine cu logistică acțiunile comunităților de români din țările vecine care nu pot avea acces la educație și cultura în limba maternă, Ucraina, de exemplu și în general, să se ocupe de păstrarea spiritului național. Pe pagina ministerului am văzut că au la îndemână finanțări nerambursabile pentru proiecte inițiate și trimise la sediul guvernului. M-am uitat un pic pe lista de proiecte depuse și se pare că finanțările cele mai consistente merg în reabilitarea, întreținerea și construcția de biserici în străinătate iar eu cred că acesta e un proiect de care ar trebui să se ocupe BOR din fonduri proprii.»

Așa cum am scris în petiție, cei care se ocupă de documentele românilor în străinătate sunt reprezentanții MAE prin ambasade și consulate, de evenimente culturale se ocupă ICR, la construirea de biserici ar trebui să se angajeze Patriarhia Română iar Ministerul Educației ar trebui să elaboreze un program liniar și eficient de educație în limba română care să fie aplicat pentru copiii românilor emigrați. Atribuțiile acestui minister, așa cum arată acum,  ar putea fi reprezentate și îndeplinite onorabil de o secție sau direcție aflată în subordinea MAE, fără cheltuielile pe care le presupune organizarea și administrarea unui minister.  Presupun că ministerul ăsta a fost desenat ca un fel de recompense pentru anumiți politicieni fără o anume specializare dar care vor obține statut de demnitar, privilegii,  imunități și pensii speciale. »

Cum credeți că ar trebui gestionată diaspora?

«Gestionarea diasporei ar trebui să fie o preocupare serioasă pentru că a devenit un fenomen cu implicații majore asupra evoluției și stabilității statului român. Nu există statistici reale ale românilor plecați la muncă sau stabiliți în străinătate, ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, constatase cu ceva timp în urmă numărul vehiculat de trei milioane de români emigrați iar cifra este probabil, mult mai mare decât estimarea oficială. Cu surprindere îl constatase, în condițiile în care migrația a crescut de la un la altul, fără ca guvernele de la București să se apropie de cauze sau să încerce să stopeze, într-un fel sau altul. S-au tras multe semnale de alarmă, de exemplu, în privința numărului copiilor lăsați singuri acasă în timp ce părinții lor sunt plecați la muncă, un fenomen unic în Europa, dar în afara unor ONG-uri și a unor încercări timide de evaluare, nu există planuri sau proiecte sustenabile pentru viitorul acestor copii. »

Credeți că românii din diaspora au nevoie de o politică pentru ei de la București? Dacă da, cum ar putea fi ajutați de statul român?

«Sigur că românii din diaspora au nevoie de o politică orientată pe nevoile lor specifice, dar asta nu înseamnă spectacole cu ii  sau chermeze cu mici.  La ora actuală, statul român se limitează la eliberarea actelor, cu deficiențele și hopurile pe care le știm cu toții și la spectacole în limba română. Nu există o preocupare adevărată pentru problemele celor emigrați, nu există programe unitare desenate real și adaptate la nevoile celor de afara si nu văd cum ar putea fi acestea elaborate de către doamna actualmente ministru. Nu există, de exemplu, librării sau biblioteci de carte românească în străinătate, pe ici, pe colo, mai apare câte o inițiativă privată. În rest, cărăm cărți cu valiza din tară. »

Ce credeți că ar trebui să se schimbe în România pentru ca românii din diaspora să se reîntoarcă în patrie?

«Atâta vreme cat domnește climatul de nesiguranță economică și criza politică, oamenii nu se vor întoarce. În ultimii ani avem de-a face cu o migrație nu neapărat economică cât din teama de viitor. Oamenii pleacă pentru a asigura copiilor un viitor mai bun în țări cu o structură stabilă ale sistemelor de educație și sănătate. Cei care au plecat de mai mult timp, se uită cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă în România, la promovarea mediocrității și penalilor în funcții de conducere, la asaltul asupra legilor justiției într-o țară în care corupția e întâlnită pe toate nivelele, la degradarea nivelului de trai.

Românii nu se vor întoarce până când nu vor avea ceea ce au acum în vest, un salariu bun, sprijinirea mediului de afaceri, politicieni orientați în mod real spre binele public, legi făcute pentru cetățeni, sisteme de educație și sănătate performante și siguranța vieții de fiecare zi. »

Andi Rădiu

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version