Un nume românesc, pielea închisă la culoare şi un zâmbet molipsitor. Iată biletul de vizită al lui Dorin Rossi, candidat pentru un post de consilier la primăria din Como, pe listele unui partid de stânga – SEL (Sinistra e Liberta'). Tatăl, african, nu l-a recunoscut la naştere, iar mama l-a dat la orfelinat din Bucureşti. Viaţa lui s-a schimbat după ce a fost adoptat de o familie de italieni. Acum, ce mai rămâne din România, în sufletul lui, sunt amintiri şterse şi o "surioară" cunoscută în orfelinat, care acum trăieşte în Italia şi a devenit, de curând mamă.
S-a născut cu câteva luni înaintea căderii lui Ceauşescu, în martie 1989, iar după deschiderea graniţelor, a fost adoptat de o familie italiană. De la vârsta de doi ani, a crescut la Como: mama lui adoptivă este originară din Puglia, iar tatăl adoptiv, din Emiglia- Romagna. După ce a terminat Liceul Artistic, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din cadrul prestigioasei Universităţi Politecnico din Milano, unde acum este student în anul III.
Am discutat cu Dorin Rossi în limba italiană, pentru că recunoaşte că nu vorbeşte româneşte, "din păcate". Ne spune că educaţia primită în familie a avut un rol important în decizia de a face politică: "Am fost mereu interesat de problemele sociale şi politice, atât pe plan local, cât şi pe plan naţional. Încă de mic îi ascultam pe ai mei discutând politică şi la un moment dat am început şi eu să îmi spun părerea. Mi-am dezvoltat astfel "un simţ critic" faţă de diferite teme sociale".
“Vocea tinerilor”
Candidează, după cum spune el, "pentru a da o voce tinerilor", într-o ţară unde majoritatea politicienilor sunt trecuţi de o anumită vârstă.
Spre deosebire de alţi candidaţi mai în vârstă, dar cu mai puţină experienţă, emigraţi în Italia şi doritori de a face politică, Dorin are o viziune de ansamblu realistă: "Politica italiană, ca de altfel cea a diferitelor state europene, se află într-un moment de criză profundă. Suntem practic striviţi de mari puteri precum BCE şi FMI, care pretind şi propun un model care se distanţează mult de ceea ce înseamnă esenţa statelor noastre şi care loveşte într-o singură categorie, anume cetăţenii. Chiar cetăţenii sunt cei care încep să-şi dea seama de ceea ce se întâmplă în prezent şi să dorească să participe la procesul de reînnoire politică. Politicienii se îndepărtează tot mai mult ceea ce ar trebui să facă, mai precis să administreze poporul şi devin din ce în ce unicul punct de reper pentru ei înşişi".
Străinii, “factor vital pentru societatea noastră”
La întrebarea care ar fi primele trei lucruri pe care le-ar face pentru străinii din Como, răspunde: "În loc de trei lucruri, îmi propun ca un obiectiv realizarea unui lucru: să fac în aşa fel încât străinii să participe activ la viaţa oraşului nostru. Sunt împotriva creării unor zone-ghetou, sunt convins de faptul că integrarea şi participarea la viaţa oraşului a noilor cetăţeni reprezintă un factor vital pentru o societate care vrea să se dezvolte, iar noi vrem să ne dezvoltăm!"
20% român
Deşi trăieşte într-o familie de italieni de la vârsta de doi ani, una din cele mai bune prietene este o tânără româncă, unica lui legătură vie cu România. Ea avea un an când a fost adusă în orfelinatul unde se afla Dorin şi a fost adoptată tot de o familie italiană.
"Pentru mine, ea este "surioara" mea, chiar dacă nu suntem rude. Vieţile noastre s-au împletit la orfelinat. Familiile care ne-au adoptat sunt prietene şi de ani de zile ne întâlnim, chiar dacă eu locuiesc la Como, iar ea la Milano. Recent, am devenit "unchiul" unei splendide fetiţe, pentru că ea a devenit mamă".
Ceauşescu şi Brauner
Tânărul Rossi este convins că Ceauşescu a adus daune ireparabile României, "din punct de vedere social, politic şi economic", dar crede că, încetul cu încetul, ţara unde s-a născut se redresează. Nu s-a întors niciodată în România şi nici nu a încercat să-şi găsească mama, deşi mărturiseşte că îi cunoaşte numele, cât despre tatăl său natural, ne spune că "nu l-a recunoscut, la naştere". Singurele personaje născute în România, de care a auzit, sunt Ceauşescu şi pictorul Victor Brauner. Totuşi, dacă ar fi să spună cât la sută se simte român, răspunde fără ezitare: "20, 30%!".
Despre discriminare
Dorin ne spune că nu a avut probleme, în Italia, din cauza culorii pielii sau din cauza originii sale. "Mai degrabă mi s-a întâmplat un fapt paradoxal: odată, la graniţa dintre Italia şi Elveţia, un agent, văzând pe buletin că este scris Bucureşti la locul naşterii, s-a uitat lung la mine şi m-a întrebat: "De ce?", ca şi cum cineva ar putea spune de ce s-a născut într-un loc şi nu în altul!"
“Românii, mai discriminaţi în Italia decât africanii”
În ultimele săptămâni, românii sunt din nou în centrul unor polemici din cauza unor crime comise în Italia. Îl întreb ce simte când aude la telejurnale ştiri despre acele fapte. Ne spune că cel mai tare îl deranjează rasismul şi xenofobia nejustificate şi îşi aminteşte de distrugerea taberei de romi de lângă Torino, după ce o "tânără a minţit, spunând că a fost atacată de români, un episod pe care nu-l putem tolera".
Dorin este convins că la baza unei convieţuiri paşnice trebuie să fie "înţelegerea reciprocă, înţelegerea celuilalt de către membrii unei majorităţi".
Dorin, fiul unei african şi al unei românce, crede că, în Italia, ambele categorii de imigranţi sunt discriminate: "Din păcate, prejudecăţile nu au o scară de măsură, de cele mai multe ori se transformă în rasism şi xenofobie. Dacă ar trebui să răspund direct, aş spune totuşi că mai discriminaţi sunt românii, pentru tabere de romi".
Revenind la campania electorală aflată abia la început, Dorin recunoaşte că victoria nu este una uşoară, mai ales că "se va ajunge aproape sigur la balotaj". Nichi Vendola, liderul partidului pe care îl susţine – SEL – a venit la lansarea candidaţilor din Como. "E o persoană excepţională, foarte bine pregătită şi de o cultură rară, când îl asculţi ţi se încălzeşte inima, a fost o onoare pentru mine să fiu prezentat de el".
Îi adresez lui Dorin o ultimă întrebare: ştie ce înseamnă "dor", în limba română? Ne spune, cinstit, că nu cunoaşte acel cuvânt, care este, de fapt, rădăcina numelui său.
Miruna Căjvăneanu
