La mijlocul lunii februarie a avut loc la Agrigento în Sicilia, cea de-a 56-a ediţie a festivalului internaţional de folclor, eveniment la care au participat ansambluri folclorice şi cântăreţi din 14 ţări. România a fost reprezentată de dobrogeanca Liliana Geapana, care a fost însoţită de ansamblul folcloric „Maria Tănase” din Craiova.
Românca ne vorbeşte despre cariera ei şi condiţia artistului de muzică populară aflat în afara ţării. Liliana Geapana este originară din Dobrogea, născută într-o familie de iubitori ai folclorului. A terminat liceul de muzică din Slobozia apoi cursurile de pedagogie muzicală din cadrul Conservatorului Bucureşti. In prezent este înscrisă la facultătea de regie-film de la Bucureşti. Participă la numeroase spectacole de televiziune. „Am venit pe lume într-un sătuc din sudul Dobrogei, aproape de Dunăre şi de Marea Neagră. Satul Coslugea, jud. Constanţa, se află într-un spaţiu cu încărcătură religioasă puternică. în vecinătatea lui se află Mănăstirea Sf. Andrei, pe locul unde cu 2000 de ani în urmă a propovăduit creştinismul.
In prezent locuiesc în Bucureşti, însă mă simt ca acasă la Constanţa, unde se află mama şi bunicii mei. Lucrez în televiziune pentru emisiuni de divertisment, căutând să promovez folclorul şi tradiţiile; îmi doresc să valorific frumuseţea şi diversitatea folclorului nostru românesc. Totodată urmez cursurile Facultăţii de Regie-Film la Bucureşti.”
Familia a avut un rol determinat pentru cariera sa. Repertoriul româncei este din zona Dobrogei, dar aproape integral preluat de la bunicii ei. „Dragostea şi pasiunea pentru cântul popular dobrogean au fost cultivate în sânul familiei, primind educaţie muzicală aleasă. Se cânta din gură şi la armonică în jurul mesei, atunci când ne adunam cu toţii. Anii copilăriei i-am petrecut în spiritul acesta. La serbările satului, organizate de către mama, care era profesor în sat, cântam de la varsta de 4 ani. Mai târziu, am plecat pentru a studia tainele cântului şi ale teoriei muzicale, urmând liceul de muzică „Ionel Perlea” din Slobozia, alături de sora mea geamănă, Violeta. In Conservator am urmat cursurile pedagogiei muzicale – dirijat de cor iar sora mea canto clasic
, după care am urmat un masterat în etnomuzicologie. Reprezint zona etnofolclorică a Dobrogei iar repertoriul l-am cules de la bunicii mei care mai pastrează vechile creaţii populare în suflet.”
Asociaţie la Prato
Liliana a avut nenumărate apariţii TV şi a participat la foarte multe festivaluri şi spectacole de muzică populară. In Italia a înfiinţat o asociaţie, la Prato, cu care a avut câteva rezultate notabile. „Ca interpret de folclor dobrogean, am căutat dintotdeauna să păstrez autenticitatea şi să am un mesaj în ceea ce dau publicului spre ascultare. Disciplina este unul dintre punctele mele forte. Cariera mea ca interpret în România s-a conturat în timp, p
rin participarea la diferite festivaluri de folclor, unde am obţinut premii, la spectacole, prin apariţiile în emisiunile de folclor de la Tvr 1 si 2, Kanal D, Favorit Tv, Etno Tv, B1 etc. Susţinerea tinerilor interpreţi ar trebui să fie mai puternică. Desi este foarte greu să ajungi la un anumit nivel profesional, nu am încetat niciodată să cred în mine si în ceea ce fac.
De aceea, am dat nastere şi Asociaţiei Culturale „Speranţe Româneşti”, cu sediul la Prato în Toscana, din partea căreia, printre altele, am acordat un premiu anul trecut la Festivalul de Muzică Populară Mamaia 2010.
Pe data de 6 martie vom organiza un eveniment la sediul Accademiei di Romania, la Roma, dedicat femeilor românce din Italia, eveniment intitulat „Primăvară românească” şi unde vom avea invitaţi de seamă.” Suflet de român
Deşi a avut multe participări în Italia la evenimente culturale, artista recunoaşte că e greu să-ţi construieşti o carieră peste hotare. „In Italia, am încercat să fiu alături de comunitatea românească şi să îmi aduc aportul aşa cum mi-a stat în putinţă, participand la spectacolele organzate pentru ei de către diferite asociatii din toata Italia. Colaborarea cu o casă de producţie tv şi cinematografie mi-a adus satisfacţia de a demonstra că sunt un român competent şi cu coloană vertebrală. Dar în Italia se construieşte mai greu o cariera de solist de muzică populară. Doresc sa fac în România această meserie, caci sufletul meu este de român şi nimeni nu îmi poate înţelege mai bine muzica decât românii mei.Un plan secundar de existenţă trebuie să-l avem, indiferent de orice meserie am îmbraţişa.”
Premiul întâi In Sicilia
Liliana Geapana a reprezentat România şi a făcut parte şi din juriul. Tara noastră a fost pe podium la toate cele trei categorii la care a concurat. „Anul acesta am avut deosebita plăcere să reprezint România în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor de la Agrigento, Sicilia, care s-a aflat la cea de-a 56- a ediţie. S-a sărbătorit şi cea de-a 66-a ediţie a „Sagra del mandorlo in fiore”. Au fost în concurs ansamblurile folclorice cele mai bune din 14 ţări, venite din toata lumea, cum ar fi Coreea, Columbia, Rusia, Georgia, Lituania etc.
„Fiind manager pentru România în cadrul acestui festival, am decis să invit ansamblul folcloric „Maria Tănase” din Craiova. Mi-a răspuns cu promptitudine directorul ansamblului, Constantin Enceanu, care începând cu data de 6 februarie, a fost prezent cu ansamblul la Agrigento. Am avut un rol greu în cadrul festivalului deoarece am făcut parte din juriu. Decizia juriului este greu de luat când cele mai bune ansambluri se prezintă în concurs. România a adus anul acesta acasa premiul 1 pentru muzica tradiţională, premiul 2 pentru dansurile populare şi premiul 2 pentru costumul popular.”
Ce artişti apreciezi foarte mult şi ce părere ai despre manele şi manelişti în general?
„Apreciez foarte mult soliştii care nu fac comerţ cu folclorul. Ii apreciez pe cei care transmit cântul popular aşa cum l-au mostenit, nealterat. Maneaua era cântecul de dragoste din mahalalele turceşti şi nu suna aşa cum auzim noi în zilele acestea. Cred că e loc sub soare pentru toată lumea şi atâta timp cât există public pentru acest gen muzical, nu va dispare.”
Andi Radiu
